Referat Greva - Principala Forma De Conflict Social
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Greva - Principala Forma De Conflict Social si de asemenea puteti face
Download Referat Greva - principala forma de conflict socialCiteste fragmente din Referat Greva - Principala Forma De Conflict Social
Greva – principala forma de conflict social
Conflictele sociale in intreprindere si
posibilitatile de rezolvare a acestora
Ca orice organism social, si intreprinderea are doua caracteristici:
atat dialogul, cat si conflictul social.
Conflictele sociale sunt naturale si necesita aplicarea unor proceduri
specifice pentru rezolvarea lor.
Realitatea aparitiei lor are in vedere divergentele ivite in legatura cu
punctele de vedere, obiectivele sau interesele diferitilor salariati,
grupuri, conducerea intreprinderii, etc.
Conflictele sociale pot fi clasificate dupa diferite criterii.
( In raport cu nivelul la care apar exista:
conflicte individuale, specifice unor anumiti salariati, si provesc
strict pe fiecare lucrator in parte (de exemplu, vivergentele exprimate
de un salariat privind suma primita drept remuneratie);
conflicte la nivelul enei categorii de lecratori dintr-un atelier sau
specialitate peofesionala (de exemplu, in legatura cu modul de
repartizare a primelor, ca stimulente financiare);
conflicte la nivelul intregii intreprinderi, care cuprind ansamblul
salariatilor avand cauze diferite ( de exemplu, referitor la procentajul
de indexare a salariatiilor).
( Din punct de vedere al organigramei intreprinderii, pot fii:
conflicte orizontale, care apar intre persoane sau compartimente de
munca aflate pe acelasi nivel ierarhic, dar pe linii ierarhice diferite
(de exemplu, conflictul care poate sa apara intre directorul tehnic si
directorul economic in legatura cu anumite probleme financiare)
conflicte verticale, ce apar intre persoane sau compartimente de munca
situate pe trepte ierarhice diferite; acestea sunt cele mai frecvente si
pot sa existe si intre persoane aflate pe aceeasi linie ierarhica (de
exemplu, intre maistru si lucratorii de echipa), si intre persoane sau
compartimente de pe linii ierarhice diferite (de exemplu, intre seful
serviciului contabilitate si seful biroului aprovizionare).
( O forma a conflictului colectiv o reprezinta greva; aceasta implica o
incetare a lucrului de catre salariati, tinand cont de o serie de
revendicari profesionale, evidentiate fie pentru prima data, fie
solicitate anterior, dar nesatisfacute inca.
Forma clasica de greva presupune intreruperea completa a lucrului de
catre salariati si pastrarea localurilor respective pentru o durata de
timp, determinata sau nu.
In practica conflictelor sociale de munca se pot intalni insa si alte
variante de greva, cum ar fi:
greva de avertisment, ce presupune o oprire scurta a lucrului de catre
salariati, urmarind atat mobilizarea grevistilor, cat si determinarea
partilor aflate in conflict pentru o incepe negocierile;
greva repetata, care se caracterizeaza prin opriri succesive ale
lucrului de catre salariati, pe perioade scurte de timp;
greva turnanta cand au loc incetari succesive ale activitatilor in
diferite verigi de productie (ateliere, sectii etc) sau compartimente de
muca; in acest caz se inregistreaza o masiva dezorganizare a productiei,
iar costurile intreprinderii cresc;
greva surpriza presupune stoparea lucrului de catre salariati, fara
existenta unui preaviz in acest sens; in general, aceasta varianta de
greva este interzisa prin conventiile colective de munca, iar in
serviciile publice din tarile occidentale este, de regula, ilicita;
greva cu ocuparea localurilor intreprinderii de catre grevisti este in
principiu nelegala, deoarece incalca dreptul de proprietate ( privata
sau publica). Astfel conducatorul intreprinderii poate cere organelor in
drept sa procedeze la evacuarea localurilor ocupare de grevisti.
In practica tarilor cu economie de piata se constata ca dreptul la greva
al salariatilor este limitata in doua situatii, tinand cont de:
dreptul de proprietate care interzice deci greva cu ocuparea localurilor
intreprinderii;
dreptul la munca, de asemenea, interzice salariatilor grevisti sa
opreasca lucrul pentru alti salariati care doresc sa-si continuie
activitatea (si astfel sa nu participe la greva).
O cerinta de baza a managementului resurselor uname intr-o intreprindere
o constituie cunoasterea permanenta a reclamatiilor si revendicarilor
salariatilor, si rezolvarea, pe cat posibil, a acestora, in scopul
prevenirii conflictelor sociale. In acest sens, un rol important il au
diferitele structuri institutionale ale dialogului social din
intreprindere.
In foarte multe cazuri, rezolvarea unui conflict de munca se face prin
semnarea unei conventii sau a unui acord intre partile aflate in
disputa. Sunt situatii insa cand negocierea directa, intre partile
respective aflate in conflict, este dificila in climatul existent; in
aceste cazuri se apeleaza la diferite procedeuri institutionale de
rezolvare a conflictelor colective, cum ar fi: concilierea, medierea,
arbitrajul etc.
Concilierea este efaectuata de catre o persoana neutra sau comisie de
conciliere si presupune organizarea de discutii intre partile aflate in
conflict, in scopul amortizarii pozitiilor acestora si ajungerii la un
anumit acord. In general, aceasta procedura de dezvoltare este prevazuta
in acordurile sau conventiile colective de munca.
Medierea solicita interventia unei persoane sau comisii neutre, care
ancheteaza conflictul social, audiaza partile, iar in final propune
acestora o solutie pentru rezolvarea respectivului conflict.
Arbitrajul consta in solutionarea conflictului social de catre unul sau
mai multi arbriti, stabiliti de comun acord de catre partile opozante.
Decizia arbritului este insa obligatorie pentru partile aflate in
conflict (tinand cant de faptul ca acestea au acceptat atat procedura
arbritajului, cat si pe respectivul arbitru).
Ca tendinta generala in ultimii ani se constata in tarile occidentale
scaderea insemnata a conflictelor de munca atat privind numarul
acestora, cat si efectivele care au incetat lucru, numarul de zile de
inactivitate, numarul de intreprinderi la care s-au inregistrat etc.
Aceasta situatie are multiple explicatii, iar printre elementele
favorizate ale diminuarii conflictelor de munca se afla indiscutabil si
dezvoltarea managementului resurselor umane in cadreul intreprinderilor
respective (dialogul social, motivarea personalului etc.)
Page PAGE 1 of 3
ì¥Â@
