Referat Pedagogie - Noile Educatii
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Pedagogie - Noile Educatii si de asemenea puteti face
Download Referat Pedagogie - Noile educatiiCiteste fragmente din Referat Pedagogie - Noile Educatii
Noile educatii
Pe langa unele tehnici traditionale care se mentin pentru ca sunt bune
si altele care persista datorita unei detestabile rutine , scoala
moderna ofera o infatisare diferita in anumite aspecte fata de cea din
trecut. Asistam la o miscare complexa de o amploare extraordinara, prea
puternica pentru a fi o moda trecatoare. Ceea ce exprimam curent prin
expresiile : "scoala activa"; "scoli noi "; educatia progresiva", arata
in mod global aceasta miscare. Sunt denumiri mai mul sugestive decat
descriptive, evocand nu numai aspecte generale ale tehnicii educative,
ci expresii si anumite principii pedagogice.
Miscarea "educatii noi" incepe, practic, de la sfarsitul ultimului
secol, ceea ce arata ca adjectivul "nou" nu este pe deplin justificat.
Adevaratul precursor a fost J.J. Rousseau, atat prin filozofia sa
naturalista, cat si prin intuitiile sale cu privire la (evolutia)
psihologia evolutiva , la diferenta calitativa dintre adult si copil.
Pestalozz si Frobel - crearea scolilor zise "noi" a fost prima
realizare concreta.
Scolile zise "noi" aveau caracteristici comune internate rurale unde
munca de educatie se desfasura intr-o ambianta familiala si dupa metode
liberale. Una din scolile noi cele mai bine cunoscute in Europa este
scoala din Rodus.
"Noile educatii" sunt noi obiective si noi tipuri de continuturi
generate de "problematica lumii contemporane". Ele corespund unor
trebuinte de ordin sociopedagogic, fiind integrative si cumulative.De
asemenea ele mai figureaza ca fiind cel mai
pertinent si mai util raspuns ale sistemelor educationale generate de
problemele lumii contemporane.
"Alternativele educationale" sunt definite ca un ansamblu de obiective,
continuturi, modalitati de organizare, care coexista cu sistemul
traditional de invatamant.
"Educatiile paralele " sunt considerate educatia formala, nonformala,
informala, autoeducatia.
"Noile Educatii " sunt raspunsuri ale educatiei la cerintele
dezvoltarii lumii contemporane:
~ educatia relativa la mediu
~ educatia pentru pace si pentru cooperare
~ educatia pentru participare si pentru democratie
~educatia in materie de populatie
~ educatia pentru o noua ordine economica internationala
~ educatia pentru comunicare si putere mass-media
~ educatia pentru schimbare si dezvoltare
~ educatia nutritionala
~ educatia economica si casnica moderna
~ educatia pentru timpul liber
Educatia relativa la mediu- existenta oricarui om este conceputa ca
desfasurandu-se intr-un spatiu eterminat ( aria geografica), intr-un
timp dat (epoca istorica) si in cadrul colectivitatii umane
specifice(mediu social). Acesti factori exercita o anumita influenta
asupra intelegerii la vreme a realitatii lumii.Conferinta Natiunilor
Unite asupra mediului inconjurator lansa o importanta chemare in acest
sens: " Apararea si ameliorarea : mediul inconjurator pentru generatiile
prezente si viitoare a devenit pentru umanitate un obiectiv primordial."
Chemarea reprezinta un semnal de alarma in legatura cu deteriorarea
echilibrului natural provocat de om prin interventiile sale.
Educatia relative la mediu isi propune sa-l conduca pe elev, spre
formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realitatii (al carei
fundament e relatia om-oameni-mediu), sa-l incite la participare,
devenind constient de viitor.
Scopurile generale ale educatiei relative au fost precizate la
conferinta interguvernamentala ( 1977 la Tbilisi,) sub egida UNESCO :"
educatia relativa la mediu trebui, inainte de toate , sa urmareasca
dezvoltarea gradului de constiinta si a iuresului responsabilitatii
tuturor oamenilor fata de mediu si problemele sale. Oamenii trebuie sa
dobandeasca cunostintele, atitudinile , motivatia , angajarea si
instrumentele necesare pentru a actiona , individual si in colectiv , in
vederea solutionarii problemelor actuale si prevenirii aparitiei unor
noi probleme".
Obiectivele vizeaza in egala masura cunostintele , achizitia de
atitudini, clarificarea valorilor si demersul practic. In perspectiva
scolara, elevul trebuie ajutat sa:
~inteleaga ca omul este inseparabil de mediul sau si ca efectele
negative ale actiunilor sale se repercuteaza asupra lui insusi
~obtina cunostinte de baza necesare solutionarii problemelor mediului
sau imediat
~judece responsabilitatile individuale si colective
~dezvolte instrumentele de analiza , reflectie si actiune pentru a
intelege , preveni si corecta neajunsurile provocate mediului
Focalizarea interventiei pedagogice s-a realizat pe baza optiunii
motivate anterior si avandu-se in vedere un set de principii pe care
Claude Sauchon si Lester Brown le convertesc in caracteristici ale
acestei educatii
* in legatura cu problemelemediului obligatoriu trebuie stabilite
interdependentele intre factori si efecte in lant, mergandu-se pana la o
analiza critica globala.
*educatia relativa la mediu nu-si va atinge scopul daca actiunile pe
care le sugereaza elevului , le induce, ne se difuzeaza si in jurul
acestuia , in familie, in comunitatea in care creste
*eficienta se poate aprecia numai prin efectele pe termen lung asupra
comportamentului viitorului cetatean, ramanand insa in vigoare si
obligatia de a avea o utiliate imediata
Astfel tratam educatia relativa la mediu nu ca pe o disciplina, ci ca
pe o comoditaet pedagogica de distrugere a unor scopuri precise si in
acelasi timp ca pe un mijloc de sporire a eficacitaitii invatamantului.
Educatia pentru pace-omenirea are nevoie de o constiinta comuna , de
promovare a unui nou umanism, bazat nu numai pe valorile morale,
culturale, ci si pe achizitiile noii solutii stiintifice si tekurice si
pe impactul lor asupra vietii. Individul trebuie format in spiritul
solidaritatii cu cei din generatia sa , al respectului pentru cei care
l-au precedat si cei ce-l vor urma, al increderii in destinul umanitatii
si al valorilor umane.
Din punct de vedere practic "Ed. pentru pace" corespunde sirului de
activitati educative, de la simpla neintentionare in clasa a nivelurilor
diferite ale conflictului si ale problemelor internationale, pana la
integrarea mai comprehensiva a cercetarii, predarii activitatii la toate
nivelurile procesului educativ, care are drept scop pregatirea oamenilor
in vederea participarii la consolidarea uneilumi mai drepte si a unei
ordini sociale in care valenta directa sau structurala este redusa pe
cat posibil"(Stephan M.)
Johan Galtung (unul dintre promovatorii pacii ca disciplina educativa)
deosebeste patru aspecte esentiale care trebuie avute in vedere:
~dezvoltare -ofera posibilitatea de a prezenta valori de baza ,
tendinte esentiale si starea evolutiilor internationale.
~pacea - ofera posibilitatea de a discuta modul in care dezvoltarea si
abordarea in mod creator a conflictlui se pot uni impotriva solutiei
obiecte sau structurale
~conflictulul- ofera posibilitatea de a proiecta toate aceste tendinte
pe un ecran al viitorului, analizand tendinte, facand propuneri pentru
actiune
Educatia pentru pace se constituie ca o educatie a atitudinilor si
mentalitatii , a conduitei in societate, scoala, familie. C finalitate
isi propune autoconstientizarea facultatilor si proceselor fiecarui
individ , pentru a putea fi utilizator apoi in activitatile sale, in
afara relatiilor interpersonale din sacoala, familie, societate . Intre
obiectivele urmarite se remarca si:
* respectul fata de om ca valoae sociala suprema;
* respectul fata de valorile culturale si acceptarea diversitatii
culturale;
* receptivitatea la ideile si sugestiile altora
* capacitatea de a dobandi contacte satisfacatoare si de a dialoga
* toleranta, acceptarea unor comportamente diferite
* descurajarea agresivitatii si violentei
* formarea spiritului critic si autocritic
* protejarea florei si a faunei
Educatia pentru pace , presupune cultivarea unor atitudini superioare
si formarea oamenilor in vederea uitarii conflictelor si a promovarii
dialogului constructiv, cultivarea receptivitatii si flexibilitatii, a
respectului fata de valori si de aspiratii, fata de sine si de altii, a
priceperii de a identifica punctele comune si de a respecta diversitatea
situatiilor si stilurilor de viata. Aceste obiective sunt piatra de
incercare in procesul de formare a fiecarei personalitati.
Profesorul Stefan Barsavescu propune constituirea unei "pedagogii a
pacii" care trebuie sa urmareasca:
~ ed. copiilor a.i. acestia sa se debaraseze de impulsuri agresive,si
de comportamente ostile,
~ formarea tinerilor in spiritul ideilor de intelegere mutuala,
cooperare , toleranta;
~ ed. tinerilor in ideea unei conceptii despre lume, care sa le permita
sa se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii
In conceptia acestei pedagogii isi gaseste loc ideea ca disputele se
solutioneaza prindiscutii, argumentari, demonstratii, iar apelul la
ratiune implica increderea in capacitatea omului de a invata sa-si
exercite spiritul de intelegere mutuala.
Educatia pentru participare si democratie- prin participare se intelege
nu numai posibiliatatea de a desfasur o activitate creeatoare, care face
apel la capacitatea tortala a individului si care este socialmente utila
, ci semnifica si sansa oferita tinerilor de a-si defini si delimita
aspiratiile si nevoile, de a inova, de a dobandi capacitatea de
autossugestie. Prin participare, tinerii isi pot exprima optiunile in
domeniul educatie, culturii, productiei, timpului liber , sportului ,
pot deveni coparticipanti la propria formare. Tineretul nu este numai un
receptor de informatii si un consumator de produse ( materiale
spirituale), ci si un participant activ la faurirea istoriei natiunilor
carei ii apartine . Prin participare, el se integreaza in societate, dar
in acelasi timp actioneaza si ca subiect integrator . El este un subiect
activ al actiunii sociale, un factor si o resursa de progres spiritual,
si moral, orientarile, valorile si optiunile fundamentale ale tinerei
generatii se regasesc in comportamente afective in diferite domenii ale
muncii si vietii tinerilor.
Participarea dse manifesta prin actiuni de cooperare, prin dialoguri si
prin fuziune moral-afectiva, creeaza solidaritate in spatiu, dezvolta
dorinta de a deveni partener, de a racorda la valori , de a invoca.
In procesul instructiv-educativ, incurajarea comportamentului
participativ, inseamna "pasul de achizitie pasiva si confirmista , la
actiune transformatoare, prin interventia profunda a modului de a fi ,
interactionare a individului ." De la " a invata" la "a invata sa fii
si sa devii ", adica pregatirea pentru a face fata situatiilor, pentru a
le crea, dobandind dorinta de angajare si actiune , de a interactiona
satisfcator, iata finalitatile educatiei pentru participare si
demonstratie ( Neculae A.)
Invatarea participativa inseamna, prin urmare , nu numai incercarea
individului cu cunostinte si mai ales cu atitudini, cu comportamente si
modele actionale in situatii sociale , insemnand optiunea pentru
acceptere si solidaritate . Participarea coreleaza pozitia cu coeziunea
, increderea reciproca, respectul fata de om si realizare.
Educatia economica si casnica moderna, initierea in teoria si practica
favorizeaza dobandirea constiintei si conduitei economice ca temei al
unei vieti echilibrate si cu o buna integrare in planul vietii sociale .
Cunoasterea si intelegerea faptelor economice in substratul lor cauzal
ajuta la cresterea caliatii productiei de bunuri si prin aceasta la
imbunatatirea calitatii vietii. Aveau in vedere atitudinea fata de
bunri, spiritul de cooperare si respect fata de munca , capacitatea de
particire directa la infaptuirea proiectelor economice ale socitetii.
Daca unele din noile educatii sunt destul de bine conturate , altele
fac obiectul unor discutii in vederea precizarii si delimitarii lor;
oricum , abordarea noilor educatii sau a noilor continuturi ramane o
problema deschisa.
Pentru introducerea noilor tipuri de continuturi , s-au conturat deja
doua strategii . Prima strategie vizeaza promovarea unor noi modele
consacrate diferitelor educatii , iar in unele cazuri chiar a unor noi
discipline . Tot aici includem si incercrile de a grupa cateva
discipline noi, intr-o disciplina corespunzatoare: " educatia
cetateneasca ", educatiaglobala"; " educatia internationala".
In multe tari ca si in tara noastra , se recurge la o a doua strategie
sin ce in ce mai mult, si anume la ceea ce in programele U.N.E.S.C.O.
este denumit cu expresia approche infuionelle , adica o infuzie de
elmente noi in cadrul continuturilor trditionale. Aceasta modalitate
are amanunte indiscutabile: nu se aduc modificari importante structurii
planului de invatamant, nu se supune formarea acestora. Noile
continuturi nu se dispun de o coordonbare si astfel se pot pierde in
masa cunostintelor specifice diferitelor materii.
Procesul de invatamant a devenit in epoca noastra o actiune pe baza
unor elemente anticipative, respectiv de prospectare a starii lucruri in
care urmeaza sa se desfasoare activitatea seriilor, de absolventi dupa
terminarea scolii. Exista in prezent , o literatura referitoare la ceea
ce este cunoscut sub denumirea de educatie permanenta.
"Bogata literatura pedagogica publicata pe aceasta tema in toate tarile
lumii ca si faptul ca in ultimul timp responsabilii educatiei solicita
studii de prospectia educatiei , concepandu-si actiunile deci fondate in
functie de orientarile si tendintele care intrunesc sufragiile
specialistilor, constituie argumente puternice pentru promovarea acestei
categorii de cercetatori si pentru initierea unor cursuri de prospectia
educatiei in beneficiul educatorilor si al cercetatorilor acestui
domeniu"(Vardeanu G.)
In acest context, prospectivistii vor trebui sa se intrebe in ce
consta specificul stiintific, tehnologic si economic care va solicita
omul in timpul ce urmeaza spre a deslusi in imperativele acestuia
liniile de perspectiva cadrul si continutul procesului formarii.
Educatia pemanenta - educatia incepe odata cu nasterea fiintei umane si
devine o aliniere a existentei sale pe parcursul intregii vieti: "ea
implica un sistem comple , coerent si integrat , oferind mijloace
proprii de a raspuynde aspiratiilor de ordin educativ si cultural ale
fiecarui individ, potrivit facultatilor sale;ea este destinata sa
permita fiecaruia sa-si dezvolte personalitatea pe durata intregii vieti
prin numirea sa sau prin activiatile sale"(dave , R.H. 1973)
Impunerea acestui principiu se datoreaza unei serii de conditii
Bibliografie:
-Alvin Toffler-Al III-lea val
-Pedagogia pentru examenele de deefinitivare si grade didactice, Ed.
Polirom
-Coord- Cerghit Cucos
-Scoala si pedagogia in secolul XX
-Ion GH. Stanciu, ed Polirom , Buc. 1983, pag 328...
-Alvin Toffler-Socul viitorului
-Pedagogia scolara contemporana, Emile Planchard, Ed Polirom, R.A. Buc.,
1992
-Alvin toffler-Al saselea val
Ü¥eÀ
