Referat Sistemul Cheltuielilor Publice

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Sistemul Cheltuielilor Publice si de asemenea puteti face Download Referat sistemul cheltuielilor publice

Citeste fragmente din Referat Sistemul Cheltuielilor Publice

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE Con¡inutul cheltuielilor publice Prin cheltuiele publice statul acoperå necesitå¡ile publice de bunuri ¿i servicii considerate prioritare în fiecare perioadå. Cheltuielile publice exprimå rela¡ii economico - sociale în formå båneascå care se manifestå între stat, pe de o parte, ¿i persoane fizice ¿i juridice, pe de altå parte, cu ocazia repartizårii ¿i utilizårii resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii func¡iilor acestuia. Con¡inutul econ al cheltuielilor publice se aflå în strânså legåturå cu destina¡ia lor, unele cheltuieli publice exprimând un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut. Cheltuielile publice înglobeazå: - cheltuieli publice efectuate de administra¡iile centrale de stat, din fondurile bugetare ¿i extrabugetare; - cheltuielilor colectivitå¡ilor locale ale unitå¡ilor administrativ teritoriale; - cheltuielile organismelor interna¡ionale din resursele publice prelevate de la membri acestora; - cheltuielile finan¡ate din fondurile asigurårilor sociale de stat. Cheltuielile publice nu înseamnå acela¿i lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se referå la totalitatea cheltuielilor efectuate în domeniul public prin interiorul institu¡iilor publice care se acoperå fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice înseamnå numai acele cheltuieli care se acoperå de la bugetul administra¡iei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurårilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice. ¥n practica financiarå a statelor contemporane se folosesc urmåtoarele tipuri de clasificåri: a) clasificarea administrativå are la bazå criteriul institu¡iilor prin care se efectueazå cheltuieli publice : ministere, unitå¡i administrativ teritoriale; b) clasificarea economicå folose¿te douå criterii de grupare: unul din care cheltuielile se împart în cheltuieli de capital si cheltuieli curente iar altul, care împarte cheltuieli în cheltuieli ale serviciilor publice ( administrative ) ¿i cheltuieli de transfer ( de redistribuire ); - cheltuieli de capital sau de investi¡ii - achizi¡ionarea de bunuri cu folosin¡å îndelungatå; - cheltuielile curente asigurå func¡ionarea ¿i între¡inerea institu¡iilor publice; - cheltuieli privind serviciile publice sau administrative; - cheltuielile de transfer pot avea un caracter economic sau social (burse,pens); clasificarea financiarå - cheltuielile se grupeazå în: cheltuieli definitive, cheltuieli temporale, opera¡iuni de trezorerie ¿i cheltuieli virtuale sau posibile; -cheltuielile definitive cuprind cheltuieli de investi¡ii ¿i cheltuieli de func¡ionare; -cheltuielile temporale sunt denumite opera¡iuni de trezorerie ¿i sunt eviden¡iate în conturile speciale ale trezoreriei; -cheltuielile virtuale ( posibile ) sunt cheltuieli pe care statul le angajeazå så le efectueze în anumite condi¡ii. Dupa forma de manifestare cheltuielile publice pot fi cu sau fårå contrapresta¡ie, definitive sau provizorii, speciale sau globale; - cheltuielile fårå contrapresta¡ie au un caract de subven¡ie fårå urmårirea unui contraserviciu ( aloca¡ii familiare, ¿omaj ); cheltuielile definitive nu presupun restituirea sumelor båne¿ti alocate de stat. Cheltuielile publice în func¡ie de rolul lor în procesul reproduc¡iei sociale: - cheltuieli reale ( negative ); -cheltuieli economice ( pozitive ); ¥n cheltuielile reale intrå cheltuielile cu între¡inerea aparatuluide stat, dobânzile ¿i comisioanele la împrumuturile de stat, intre¡inerea armatei reprezentând un consum definitiv de produsul intern brut. ¥n cheltuielile economice intrå investi¡iile efectuate de stat pentru înfiin¡area de noi întreprinderi, dezvoltarea ¿i modernizarea celor existente, construirea de drumuri ¿i poduri. e) clasificarea folositå de institu¡iile specializate ale ONU are la bazå douå criterii: clasificarea func¡ionalå ¿i clasificarea economicå; - clasificarea func¡ionalå ONU a cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli pentru apårare, sånåtate, educa¡ie, asigurårile sociale, locuin¡e; - clasificarea economicå ONU a cheltuielilor publice cuprinde: cheltuielile care reprezintå consum final, dobânzi aferente datoriei publice, formarea brutå de capital, transferuri de capital; ¥n România din 1991 clasificarea cheltuielilor publice se aliniazå la criteriile utilizate în cadrul ONU folosindu-se: clasificarea func¡ionalå ¿i clasificarea economicå. Nivelul, structura ¿i dinamica cheltuielilor publice Nivelul cheltuielilor publice. Indicatorul care poate exprima nivelul cheltuielilor publice într-o anumitå perioadå de timp este ponderea cheltuielilor publice în produs intern brut care permite analiza volumului cheltuielilor publice în raport de nivelul de dezvoltarea economicå ¿i socialå a fiecårui stat ¿i în fiecare etapå. ¥n 1987 în ¡årile dezvoltate cheltuielile reprezentau în medie aproximativ 42% din produsul intern brut. Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut diferå de la o ¡arå dezvoltatå la alta. Un alt indicativ îl constituie cheltuielile publice medii pe locuitor. Acesta reprezintå mårimi variabile în ¡åri dezvoltate ¿i în ¡åri în curs de dezvoltare. ¥n ¡årile în curs de dezvoltare cu economia în tranzi¡ie nivelul cheltuielilor publice este diferit, în func¡ie de o mul¡ime de factori economici, sociali si politici. Structura cheltuielilor publice. Este necesarå stabilirea ponderii a fiecårei categorii de cheltuieli publice în totalul acestora, pe baza rela¡iei: gscpi=-cptcpi. 100 gscpi - greutatea specificå a categoriei de cheltuieli publice cpi - cheltuielile publice ale categoriei i cpt - cheltuieli publice totale i - 1...n categorii de cheltuieli. Cu ajut ponderilor gscpi se poate da interpretarea orientårii resurselor financiare ale statului în armatå, economie, amortizarea a datoriilor publice. Structura cheltuielilor publice pe diferite categorii se delimiteazå în cadrul criteriilor de clasificare a acestora în fiecare stat sau în statisticile interna¡ionale. CHELTUIELI PUBLICE PT ACºIUNI SOCIAL-CULTURALE Surse de finan¡are Cheltuielile pentru ac¡iuni social - culturale sunt acoperite din surse publice sau private interne sau externe: - fonduri bugetare care de¡in locul cel mai important în majoritatea ¡årilor. Ex. Bugetul federal, bugetele statelor sau bugetele colectivitå¡ilor locale în ¡årile cu structurå federalå respectiv bugetul administra¡iei centrale ¿i bugetele unitå¡ilor administrativ - teritoriale în ¡årile cu structurå unitarå. Resursele bugetare la finan¡area cheltuielilor sociale - culturale diferå de la o ¡arå la alta; - fondurile financiare cu destina¡ie specialå ( asigurårile sociale, ajutorul de somaj) ; - fonduri proprii ale întreprinderilor publice sau particulare utilizate pentru finan¡area cheltuielilor cu pregåtirea profesionalå a salaria¡ilor; - veniturile realizate de institu¡ii social - culturale din diferite activitå¡i specifice; - veniturile popula¡iei din care suportå diferite taxe contribu¡ii la finan¡area unor ac¡iuni social - culturale. Cei ce suportå din veniturile lor astfel de prelevåri sunt salaria¡ii, agricultorii, pensionarii, alte persoane.; - fondurile organiza¡iilor fårå scop lucrativ adicå institu¡iile de caritate, asocia¡iile, funda¡iile, bisericiile; - ajutorul financiar extern cuprinde subven¡ii financiare acordate unor ¡ari din fonduri constituite în acela¿i scop la nivelul unor organisme interna¡ionele UNESCO, UNICEF sau organisme regionele CEE - Comunitatea Economicå Europeanå sau ajutoare båne¿ti. Investi¡iile în resurse umane ¥ntre cheltuieli pentru ac¡iuni social - culturale ¿i cele pentru dezvoltarea economicå a ¡årii existå rela¡ii de intercondi¡ionare: o ¡arå dezvoltatå din punct de vedere economic va dispune de mari resurse financiare ¿i va putea îndrepta o importantå parte din ele pentru finan¡area acestor ac¡iuni iar ac¡iunile de învå¡åmânt, culturå, vor conduce la instruirea ¿i calificarea indivizilor, ducând la dezvoltarea activitå¡ii economice ¿i sociale. O altå ac¡iune social - culturalå - sånåtatea- starea fizicå ¿i psihicå bunå, lipsa bolii ¿i a invaliditå¡ii duc în mod direct la existen¡a unei for¡e de muncå capabile pentru lucru. Investi¡iile în resurse umane cuprind cheltuiele fåcute pentru cre¿terea si dezvoltarea complexå a individului având mai multe componente: Investi¡ia intelectualå, investi¡ia în sånåtate, investi¡ia culturalå ( de aici în colo barbologie curatå despre cele 3 investi¡ii ) ASIGURÅRILE SOCIALE DE STAT Necesitatea ¿i con¡inutul economic al asigurårilor sociale Necesitatea - Asigurårile sociale au apårut în perioada dezvoltårii industriei în ¡årile în curs de dezvoltare ¿i în ¡årile dezvoltate. Fondurile asigurårilor sociale se constituie din cotiza¡iile salaria¡ilor , patronilor ¿i statului precum ¿i din alte surse. Nivelul ¿i structura diferå de la o ¡arå la alta. Cele mai importante cheltuieli sunt cele cu plata pensiilor, imdemniza¡ii pentru accidente de muncå, boli profesionale, maternitate, somaj. ¥n România primele forme ale asigurårilor sociale la încep sec XX. Con¡inutul economic al asigurarilor sociale este determinat de natura rela¡iilor de produc¡ie. Asig.sociale constituie aceea parte a rela¡iilor social - economice båne¿ti cu ajutorul cårora se formeazå ¿i se utilizeazå fondurile båne¿ti necesare ocrotirii obligatorii a salaria¡ilor ¿i pensionarilor din regiile autonome R.A., societå¡ile comerciale S.C., din re¡eaua cooperativei de consum, a avoca¡ilor, a ¡åranili, a întreprinderilor particulare. Aplicarea în practicå a politicii sociale a statului Român a contribuit la perfec¡ionarea pe plan na¡ional a unui sistem de asigurari sociale ale cårui tråsåturi caracteristice sunt determinate de condi¡iile concrete de dezvoltare a României. ¥n perioada post-revolu¡ionarå acest sistem era constituit din: asigurari sociale din asociatiile agricole, asigurari sociale ale ¡åranilor cu gospådårii individuale, asigurari sociale ale avoca¡ilor, asigurari sociale ale slujitorilor cultelor. Sistemul asigurarilor sociale în România este în continuå dezvoltare ¿i perfec¡ionare. Principiile ¿i rolul asigurårilor sociale. Cuprinderea în asigurari sociale a întregului personal din R.A, S.C. întreprinderi private. Aståzi cetå¡enii activi ai ¡årii pensionarii sunt ocroti¡i prin asigurari sociale ceea ce înseamnå cå la baza asigurari sociale se aflå principiul generalitå¡ii. - cetå¡enii sunt ocroti¡i în toata cazurile ¿i pentru toatå perioada de pierdere a capacitå¡ii lor de muncå; - personalul din R.A, S.C, si pensionarii sunt scuti¡i de de plata contribu¡iei pentru asigurari sociale; - cetå¡enii sunt ocroti¡i prin asigurari sociale potrivit sistemului de salarizare sau în concordan¡å cu venitul realizat; - ocrotirea cetå¡enilor se realizeazå în concordan¡å cu cerin¡ele eticii ¿i echitå¡ii sociale; - pensiile de asigurari sociale sunt scutite de orice impozite ¿i taxe; - pensiile ¿i indemniza¡iile de asigurari sociale nu pot fi cedate nici total nici par¡ial fiind un drept personal; - asigurari sociale se înfåptuiesc de cåtre însu¿i cetå¡enii respectivi prin organe proprii ¿i organiza¡ii competente. Sursele de formare a fondurilor asigurårilor sociale de stat Fondurile asigurari sociale se constituie în majoritatea ¡årilor din contribu¡ia agentilor economici, a salaria¡ilor, ¿i statului uneori prin subven¡ii. Legea pentru unificarea asigurari sociale din 1933 prin care fondurile asigurari sociale se constituiau dintr-o contribu¡ie de 6% aplicatå salaria¡iilor. ¥n 1938 pe baza legii asigurari sociale s-a stabilit o cotiza¡ie unicå de 8% aplicatå asupra salariului mediu. ¥n România fondurile asigurari sociale de stat depinde de mårimea veniturilor realizate de personalul încadrat în muncå deoarece agen¡ii economici plåtesc contribu¡iile pentru asigurari sociale în func¡ie de aceste venituri. Cre¿terea veniturilor personalului a dus la sporirea continuå a veniturilor asigurari sociale de stat. Contributiile pentru asigurari sociale de stat se calculeazå asupra fondului total de salarii folosite de cåtre agentii economici în care se cuprind: - salariile tarifare ale întregului personal al unitå¡ii; - drepturile bån pt concediile legale; - sporurile de salarii (de sris); - îndemniza¡iile de conducere; - sumele prevåzute a se acorde din fondul de participare a personalului la profituri; - drepturile bån ce se acordå personalului când ac îndepline¿te diferite obliga¡ii de stat sau ob¿te¿ti: - premiile prevåzute så se acorde personalului în timpul anului. Suma anualå a contribu¡iilor pentru asigurari sociale. Sc se determinå prin aplicarea cotei respective asupra fondului total de salarii Fs pe an folosindu-se formula: Sc=(Fs.Cp ):100 , Cp=cota procentualå a contribu¡iilor pt. a.s. Agen¡ii economici care nu plåtesc taxele la termenele stabilite suportå o majorare de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere iar persoanele fizice ¿i juridice altele decât cele de stat, suportå o majorare de 2% pentru fiecare lunå întârziatå. Contribu¡ia unitå¡ilor particulare bazate pe libera ini¡iativå pentru asigurari sociale se plåte¿te la bugetul asigurari sociale de stat de cåtre patronii întreprinderilor mici,salaria¡ii acestora. Unitå¡ile sunt obligate så verse la bugetul asigurari sociale de stat o contribu¡ie de 20% iar de la 1 aprilie 1991, 22% calculatå la salariul fix stabilit în contractul de muncå sau la venitul lunar stabilit în contractul de asigurari sociale mai având obliga¡ia de a depune contribu¡ia de 4% calculatå asupra fondurilor de salarii realizat lunar la fondul pentru plata ajutorului de somaj în contul Ministerului Muncii ¿i Protec¡iei Sociale. O altå surså de formare a asigurari sociale de stat o constituie contribu¡ia salaria¡iilor ¿i pensionariilor care merg la tratament balnear sau la odihnå care reprezintå 1% din totalalul veniturilor bugetului asigurari sociale de stat. Bugetul asigurari sociale de stat se mai alimenteazå ¿i din alte venituri: - sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori; - restituirea subven¡iilor acordate sta¡iunilor balneareîn anii preceden¡i ¿i nefolosite; - amenzile pt neplata la timp a asigurari sociale; etc. Un alt venit al asigurari sociale de stat îl constituie contribu¡ia de 3% pentru pensia suplimentarå plåtitå de personalul încadrat în muncå. Formele de ocrotire a cetå¡enilor prin asigurårile sociale de stat . ¥n ¡årile dezvoltate pentru a beneficia de dreptul la pensie asigura¡ii trebuie så aibå o anumitå vechime în muncå ¿i så fi împlinit o anumitå vârstå. ¥n Fran¡a, Austria, Anglia pensionarea se face la împlinirea vârstei de 65 ani bårba¡i cu o vechime minimå în muncå de 30 ani iar pentru femei la împlinirea vârstei de 60 ani cu o vechime minimå de 25 ani. ¥n Ungaria bårbatii - 60 ani, femei 50 ani, vechime 30 respectiv 25. ¥n Finlanda b/f 65 ani, Norvegia b/f 67ani, SUA 65 ani. Cuantumul pensiei - Albania 70% din salariul mediu pe ultimile 12 luni, Italia 2% pentru fiecare an vechime în muncå, cota maxima este de 80%, Belgia -60% pentru persoane singure / 75 % pentru famili¿ti, Rusia 50% pânå la 100% din salariul lunar pe ultimile 12 luni. ¥n unele ¡åri salaria¡ii nu sunt obliga¡i så se pensioneze ceea ce înseamnå cå pot lucra cât tråiesc. ¥n alte ¡åri pensionarea este obligatorie pânå la vârsta de 70 ani. ¥n unele ¡årile din Europa occidentalå în caz de boalå a salaria¡iilor sau pensionarilor , asigurari sociale compenseazå par¡ial sau integral cheltuielile de spitalizare, pe o anumitå perioadå de timp , cheltuieli cu îngrijirea bolnavului de cåtre medic, precum ¿i pre¡ul medicamentelor folosite. Måsura în care întervin asigurari sociale în acoperirea cheltuielilor cu tratamentul madical diferå în func¡ie de nivelul veniturilor salaria¡ilor sau a pensionarilor. Deci la venituri mai mici interven¡ia asigurari sociale este mai mare ¿i învers. Cetå¡enii care nu sunt cuprin¿i obligat în asigurari sociale suportå integral costul tratamentului medical. ¥n caz de boalå în unele ¡åri asiguratul are dreptul så-¿i aleagå medicul ¿i spitalul neexistând aceasta posibilitate în alte ¡åri. ¥n România, cheltuielile bugetului pentru asigurari sociale de stat au crescut continuu. Principalele forme de ocrotire a cetå¡enilor în cadrul asigurari sociale de stat sunt: pensiile, trimiterea la tratament balnear ¿i de odihnå, indemniza¡iile ¿i ajutoarele, unele cheltuieli cu ocrotirea sånåtå¡ii. 1. Pensiile: Pensiile constituie forma principalå de ocrotire a cetå¡enilor prin asigurari sociale. Pensiile sunt plå¡ile lunare ce se fac persoanelor care î¿i înceteazå activitatea datoritå vârstei sau a invaliditå¡ii, pe tot timpul vie¡ii de la pensionare, copiilor urma¿i pânå la o anumitå vârstå ¿i so¡iiei care are calitatea de urma¿. La baza principiului actual de pensii din România sunt ¿i urmåtoarele principii: - fondurile bånåne¿ti, necesare plå¡ii pensiilor, se formeazå din contribu¡iile agentilor economici, institu¡iilor publice, precum ¿i ale persoanelor care folosesc munca salariatå; - realizarea unei vechimi cât mai mare în muncå; - determinarea pensiiei în func¡ie de condi¡iile existente la locul de muncå. Statul Român då dreptul la pensie fiecårui cetå¡ean indiferent de sex ¿i na¡ionalitate ¿i acordå sprijin material prin asisten¡å socialå persoanelor inapte de muncå ¿i care nu au mijloace de existen¡å. Persoanele care au lucrat în sectorul de stat ¿i în alte sectoare cu sisteme proprii de asiguråri sociale primesc atât pensia de asiguråri sociale de stat cât ¿i pensia ce li se cuvine din acest sector în raport cu munca depuså ¿i cu vechimea în muncå. Prin asigurari sociale de stat se acordå urmåtoarele pensii: pensia pentru limita de vârstå, pensia pentru pierderea capacitå¡ii de muncå din cauza unui accident de muncå sau boala profesionalå, pensia pentru pierderea capacitå¡ii de muncå în afara locului de muncå, pensia de urma¿, ajutorul social, pensia suplimentarå. Pensia pentru munca depuså ¿i limita de vârstå se acordå pe via¡å la cererea agen¡ilor economici pentru bårba¡i dupå 62 ani cu o vechime minimå în muncå 30 ani iar pentru femei la 57 ani ,vechime minim 25 ani. La cerere pensia cuvenitå se acordå dupå împlinirea vârstei de 60 ani pentru bårbå¡i ¿i 55 pentru femei dacå au vechime în muncå. Acestea pentru: - persoane care au lucrat în condi¡ii deosebit de grele, limita de vârstå fiind de min 50 ani; - nevåzåtorii primesc pensia integralå pentru munca depuså la 50 ani bårbåti ¿i 45 femei dacå au o vechime în muncå de cel pu¡in 15 ani ¿i respectiv 10 ani; - minerii care au lucrat în subteran minim 20 ani se pot pensiona indiferent de vârstå; - mamele care au vechime în muncå de 25 ani ¿i au nåscut cel pu¡in 3 copii pot primii pensionarea înaintea împlinirii vârstei legale: cu un an pentru 3 copii, cu 2 ani pentru 4 copii, cu 3 ani pentru mai mul¡i copii. Pensia pentru pierderea capacitå¡ii de muncå din cauza unui accident de muncå sau boalå profesionalå. Invaliditatea este pirderea totalå sau în mare måsurå a capacitå¡ii de muncå în mod definitiv sau pe o duratå mai lungå de timp. Pensia se acordå persoanelor încadrate în muncå care din cauza unor accidente de muncå ¿i-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncå. Aceastå pensie se acordå ¿i persoanelor care ¿i-au pierdut din cauza unei boli contractate în timpul în care nu erau încadrate în muncå, dacå invaliditatea este de gradul I sau II, în timpul îndeplinirii obliga¡iilor militare, sau elevilor , studen¡ilor, care råmân invalizi în timpul efectuårii practicii profesionale. Persoanele care ¿i-au pierdut jumåtate din capacitatea de muncå ¿i lucru jumåtate din durata normalå a programului de lucru ele beneficiazå de pensie de invaliditate de gr III. ¥n pierderea capacit de muncå existå 3 grade de invaliditate care dau dreptul la aceastå pensie adicå: invalid de gr. I când se pierde complact capacit de muncå ¿i este necesarå îngrijirea invalidului de cåtre o altå persoanå; invaliditate de gr II când se pirde complac sau în cea mai mare parte capacit de muncå înså invalidul se îngrije¿te singur invalidit de gr III când se pierde jum din capacit de mun ¿i invalidul poate presta ac mun înså cu un prog redus. Acordarea pensiilor necesitå constatarea gr de invalid de cåtre comisia de expertizå medicalå ¿i recuperare a capacit de mun. Pensia pt pierderea capacit de mun în afara procesului de mun se acordå pers încadrate în mun în cazul în care ¿i-au pierdut capacit de mun total sau par¡ial din cauza unor accidente care au avut loc în afara locului de mun. Pensia se acordå dacå sa constatat o invalidit de gr I,II,III air lucråtorul så aibå o vechime în muncå de min 5 ani. Pensia de urma¿ se acordå so¡iilor ¿i copiilor dacå la data decesului pers respectivå era pensionar. Copii au dreptul la pensia de urma¿ pânå la 16 ani iar dacå urmeazå o ¿coalå pânå la terminarea ei ier vârsta max fiind de 25 ani. So¡ia are dreptul la pensie de urma¿ pe tot timpul vie¡ii de la împlinirea vârstei de 50 ani dacå a fost cåsåtoritå cu so¡ul decedat cel pu¡in 15 ani. Pensia de urma¿ pt so¡ie se suspendå când ac se recåsåtore¿te sau când ac se reangajeazå în muncå. Ajutorul social ajutå pe fo¿ti lucråtori care nu sunt îndreptå¡i¡i så primeascå nici una din pensiile ce se acordå prin a.s.de stat. Pt ca o pers så primeascå ajut social treb så fi împlinit vârsta de 62 ani b ¿i 57 ani f ¿i så aibe o vech în mun între 5 ¿i 10 ani ori så fi contractat o invalidit de orice gr de pe urma unei boli obijnuite. Pensia suplimentarå se acordå pensionarilor de a.s. ¿i pension urma¿i dacå pension deceda¡i au contribuit în timpul vie¡ii lor la alimentarea fondului bån destinet ac pensii Trimiterea la tratament balneoclimateric ¿i odihnå - în special celor care lucreazå în condi¡ii deosebit de grele sau våtåmåtoare sau celor suferinzi de boli cronice, famililor cu mul¡i copii li se acordå gratuitå¡i. Familiile cu 3 sau mai mul¡i copii beneficiazå de trimitarea gratuitå în sta¡iunile balneoclimaterice a unuia sau mai mul¡i copii costul fiind suportat din bug a.s.de stat, iar de ac gratuitate beneficiind ¿i pers persecutate politic. Bugetul a.s.de stat - prin Legea fin publ din 1991 nr.10 publicata în Monit Ofic al Rom este o componentå a bug public na¡. La baza elaboråri bug a.s.de stat sunt principiile: anualitå¡ii universalitå¡ii, echilibrårii ¿i realitå¡ii. Bug a.s.de stat cuprinde la venituri: contribu¡ia pt a.s.de stat, contribu¡ia salaria¡ilor pt biletele de tratament balnear ¿i odihnå. Bug a.s.de stat cupr chelt pt: pensiile plåtite prin oficii, pensiile plåtite prin întreprindetri, indemniza¡ii pt maternitate ¿i îngrijirea copilului, ajut în caz de deces etc. Bug a.s.de stat se elaboreazå de catre Min Muncii ¿i Prot Sociale ¿i Direac¡ia Generalå a a.s. ¿i pensiilor. Veniturile ¿i chelt bug a.s.de stat se executå prin unitå¡ile Min Mun ¿i Prot Soc. Execu¡ia bug a.s.de stat se realiz independent, venit ¿i chelt sale eviden¡iându-se în conturi deschise la sucursala BCR: - un cont privind Contribu¡iile pt a.s.de stat în care se încaseazå contribu¡iile pt a.s. datorate de RA, SC cu capital de stat sau mixt, institu¡iile din sactorul public; - un cont privind Contribu¡iile pt a.s.de stat de la pers fiz care utiliz munca salariatå; - un cont privind Contribu¡iile pt a.s.de stat în care se încaseazå contribu¡ia salaria¡ilor din institu¡iile publice ¿i apensionarilor pt bilet de trat balnear ¿i odih. Chelt bug a.s.de stat se efectueazå din 2 conturi deschise la sucursalele BCR: - un cont pt Chelt bug a.s.de stat din care se efectueazå plata pensiilor de a.s. ¿i a ajut soc; - un cont pt Chelt bug a.s.de stat din care se efectueazå plata la niv fiec jude¡ a indemniza¡iilor ¿i ajut de a.s. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE Resursele finenciare publice Sunt elem ale unei na¡. Res fin reprez totalit mijloacelor bån necesare realiz anumitor obiective econ, sociale, sau de altå naturå. Res fin publ includ : res administra¡iei centrale de stat în care se cuprind impozitele ¿i taxele, împrumuturile; - res administ de stat locale sunt: impozitele,veniturile nefiscale, ¿i taxele cu caract local; - res întrep publ cu caract industrial , comercial care ob¡in venituri din vânzarea produselor; - res a.s.de stat care sunt: cotiza¡iile pt a.s. Principala cat de res fin publ sunt impozitele ¿i taxele. Resursele de trezorerie constau în împrumuturipe termen scurt pânå la un an. Resursele provenind din imprumuturi reprez datoria publicå pe termen mediu de 2-5 ani ¿i lung cele peste 5 ani Factorii care influen¡eazå nivelul resursele financiare publice Factorii care determinå cre¿terea res fin publ sunt: - factorii econ care det cre¿terea PIB; - fact monetari, dobânda, credit, masa monetarå; - fact sociali; - factorii demografici; - factorii politici ¿i militari. Fact care det cea mai puternicå influen¡å asupra nivelului res fin ale societå¡ii sunt: volumul ¿i structura produc¡iei, niv pre¡urilor, raportul dintre formarea brutå de capital ¿i consum. Structura sistemului resurselor financiare publice Sist res fin publ diferå din pct de vedere al structurii sale de la un stat la altul, în ¡ dezv ¿i în cele în curs de dezvac pot fi grupate în fc¡ie de 2 criterii ¿i anume : dupå regularitatea cu care se încaseazå la bug public na¡ ¿i dupå provenien¡a resurselor. Dupå regularitate ... : -res ordinare care sunt: venituri fiscale, contribu¡iile pt a.s.de stat, venituri nefiscale; -res extraordinare care sunt: emisiunea de bani de hârtie peste necesitå¡ile reale ale circula¡iei bån, împrum de stat interne ¿i externe. Din pct de vedere al providen¡ei lor , res fin publ se pot grupa în res interne adicå impozitele, veniturile, emisiunea de bani de hârtie ¿i res externe adicå împrum de stat externe. ¥n Rom res fin publ sunt formate din veniturile administra¡iei de stat centrale, ale administ de stat locale venit institu¡iilor publ, ven bug a.s.de stat ¿i ale fondului pt plata ajut de somaj. Res bug administ de stat centrale cuprind: 1 Venit curente - venit fiscale cu impoz directe ¿i indirecte ¿i venit nefiscale. 2 - Venituri din capital - venit din valorificarea unor bunuri ale statului. Res bug locale: 1 ¿i 2 + 3 subven¡ii primite din bug administ de stat centrale. Res institu¡iilor publ sunt formate numai din venituri curente. Res bug a.s.de stat: 1 Venit curente -venit a.s.de stat; 2 subven¡ii de la bug administ de stat centrale. Res fondului pt plata ajut de somaj sunt venit curente din contribu¡ii primite de la pers jurid ¿i fiz care utilizeazå mincå salariatå. IMPOZITELE - NOºIUNI GENERALE Con¡inutul ¿i rolul impozitelor. Imp reprez o formå de prelevare a unei pår¡i din veniturile sau averea pers fiz sau jurid la dispozi¡ia statului în vederea acoperirii chelt sale. Ac prelevare fåcându-se în mod obligatoriu cu titlu nerambursabil ¿i fårå contrapresta¡ie din partea statului. Imp sunt plå¡i care se fac cåtre stat cu titlu definitiv ¿i nerambursabil, în schimbul acestuia plåtitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egalå sau apropiatå. Achitarea imp pe venit este obl tuturor pers fiz sau jur care realiz venit dintr-o anumitå surså prevåzutå de lege. Rolul imp de stat se manifestå pe plan finan, econ, social. Limita imp dintr-o anumitå ¡arå este influen¡atå de factorii externi sist de imp adicå niv PIB pe loc, niv mediu al imp ¿i progresivitatea impunerii, natura institu¡iilor politice ¿i de fact interni. Elem impozitului 1.Subiectul imp (contribuabil) fiind pers fiz sau jur oblig prin lege la plata acesteia. 2.Suportatorul imp este pers care suportå efectiv imp, care ar trebui så fie tot una cu subiectul imp dar sunt numeroase cazuri când ac diferå. 3.Obiectul impunerii care e materia supuså impunerii. La imp directe e venitul sau averea iar la imp indirecte e produsul care face obiectul vânzårii, serviciul prestat, bunul importat sau exportat. Sursa imp aratå din ce anume se plåte¿te imp din venit sau avere 5.Cota imp prin care imp poate fi stabilit într-o sumå fixå sau în cote procentuale 6.Asietå - mod de a¿ezare e imp 7. Termenul de platå care aratå data pânå la care trebuie plåtit imp statului. Neplåtirea imp pânå la termenul stabilit prin lege atrage dupå sine obliga¡ia contribuabilului de a plåti ¿i majoråri de întârziere Principiile impunerii Impunerea reprez un complex de oper ¿i måsuri efectuate în baza legiicare au drept scop stabilirea imp ce revine în sarcina unei pers fiz sau jur. Impunerea are o laturå de naturå politicå ¿i una de nat tehnicå. Principiul juste¡ii impunerii: fiecare cetå¡ean al statului trebuie så contribuie cu impozite în fc¡ie de venitul pe care în ob¡ine. Principiul certitudinii: presupune cå mårimea imp så fie corectå iar termenele ¿i sumele de platå så fie clarå pt fiec plåtitor. Princip comoditå¡ii perceperii imp spune ca imp så fie så fie percepute la termenele ¿i în modul cel mai convenabil pt contribuabil. Princip randamentului imp urmårea ca sist fiscal så asigure încasarea imp cu min de chelt ¿i så fie cât mai pu¡in apåsåtor pt plåtitor. *Principii de echitate fiscalå. echitatea fisc înseamnå dreptate socialå în materie de impozite. Condi¡ii: - stabilirea minimului neimpozabil adicå scutirea de imp a unui venit minim care så permitå satisfacerea nevoilor de trai strict necesare. Minimul neimpozabil poate fi stabilit doar în cazul imp directe; - sarcina fiscalå så fie stabilitå în func¡ie de puterea contributivå a fiec plåtitor adicå cu luarea în considerare a mårimi venitului sau averii precum ¿i a situa¡iei faniliare a acestuia - singur, cåsåtorit, cu pers în între¡inere; - impunerea ¿a cuprindå toate cat sociale care realiz venituri sau care au un anumit fel de avere dar fårå cei ce sunt sub minimil neimpozabil. *Principii de politicå financiarå. La introducerea unui imp trebui ca ac så aibå un randamest fiscal ridicat, så fie stabil ¿i elastic. Ca un imp så aibå un randament fisc rid trebuie så: - imp så aibå un caract universal deci el så fie plåtit de toate pers fiz ¿i jur care ob¡in venituri din ac surså; - så nu existe posibilitå¡i de sustragere de la impunere a unei pårti din materia impunerii; - vol chelt privind stabilirea materiei impozabile ¿i calcularea så fie cât mai reduså. Imp este stabil atuncicând randamentul råmâne constant de-alungul ciclului econ. Ca un imp så fie elastic el trebuie så se adapteze în permanen¡å necesitå¡ilor de venituri ale statului. Deci dacå se înregistreazå o cre¿tere a chelt bug este necesar ca imp så poatå fi majorat corespunzåtor ¿i invers, dar de obicei imp ac¡ mai ales în sensul majorårii imp. *Principii de politicå economicå La introducerea unui imp statul urmåre¿te procurarea venit necesare acoperirii chelt publ ¿i fol ac ca instrument de impulsionare a dezv unor ramuri sau subramuri econ. ¥ncurajarea dezv unei ram sau subram econ poate fi efectuatå prin måsuri de ordin fiscal ca: stabilirea unor taxe vamale ridicate le import, reducerea sau scutirea de taxa a imp indirecte a mårfurilor autohtone. ¥n vederea cre¿terii consumului unei anumite mårfii statul procedeazå la mic¿orarea sau chiar suprimarea imp ind percepute la vânzarea acestuia. Imp pot fi fol concomitent cu alte instrumente pt redresarea situa¡iei econ iar în vederea combaterii infla¡iei se recurge frecvent ¿i la måsura majorårii imp. A¿ezarea ¿i perceperea impozitelor A¿ezerea imp presupune efectuarea mei multor oper succesive constând în stabilirea obiectului impozabil, det cuantumului impozabil ¿i perceperea imp. Stabilirea obiectului impozabil - evaluarea materiei impozabile. Pt ca venit ¿i averea så poatå fi supuse impunerii e necesar mai întâi ca organele fiscale så constate existen¡a de fapt a acestora. Evaluarea mat impoz se poate realiza apelând la 2 metode: - metoda evaluårii indirecte care are 3 variante de realizare: evaluarea pe baza unor indicii exterioare ale obiectului impozabil; evaluarea forfetarå; eval administrativå; - evaluarea pe baza indiciilor a semnelor exterioare ale obiectului impozabil specificå imp de tip real care permite stabilirea cu aprox a mårimii obiectului impozabil. @Evaluarea forfetarå constå în aceea cå organele fiscale cu acordul subiectului impozabil atribuie o anumitå valoare obiectului impozabil. @Evaluarea administrativå are caract faptul cå organele fiscale stabilesc valoarea materiei impozabile pe baza datelor pe care le au la dispozi¡ie. Metoda evaluårii directe are 2 caract: - evaluarea pe baza declara¡iei unei ter¡e personale prin care obiectul impozabil se stabile¿te pe baza declara¡iei scrise pe care o ter¡å personalå e obligatå prin lege så o depunå la organele fiscale; - evaluarea pe baza declara¡iei plåtitorului de impozit se realiz cu participarea directå asubiectului imp. Determinarea cuantumului imp se realiz dupå stabilirea mårimii obiect impozabil trecându-se la calc imp propriu zis iar în fc¡ie de modul de stabilire se disting impozitele de reparti¡ie ¿i imp de cotitate. Perceperea imp - dupå stabilirea mårimii imp organele fiscale trebuie så aducå la cuno¿tin¡a plåtitorului cuantumul impozitului datorat ¿i termenele de platå a acestora. Dupå ac se trece la încasarea imp. care are 2 variante de realizare: când plåtitorul e obligat så se deplaseze la sediul org fiscale pt plåtirea imp datorat statului sau când org fisc are obl de a se delasa la domiciliul plåtitorului. Clasificarea impozitelor Imp directe > Imp reale- imp funciar - imp pe clådiri - imp pe capitalul mabiliar - imp pe activ comerciale > Imp personale - Imp pe venit ale pers fiz ¿i ale societå¡ilor de capital - imp pe avere adicå pe averea propriu zisa sau imp pe circula¡ia averii sau imp pe sporul de avere = imp indirecte - taxe de consuma¡ie - taxe vamale - taxe de timbru 2.dupå obiect - imp pe venit - imp pe avere - imp pe chelt 3.dupå scop -imp funciar - imp de ordine 4.dupå frecven¡a cu care se realiz – imp ordinare - imp extraordinare 5.dupå institu¡ia care le administreazå = în statele de tip federal - imp federale - imp locale - imp ale statelor membre ale federa¡iei = în state de tip unitar - imp locale - imp ale administra¡iei centrale de stat IMPOZITELE DIRECTE Caracterizarea generalå a impozitelor directe Impozitele stabilite pe diferite venituri fiind salariile, profitul sau renta sau pe avere mobiliarå sau imobiliarå Impozitele personale Impozitele personale se întâlnesc sub forma impozitelor pe venit ¿i a impozitelor pe avere. Impozitele pe venit : Impozitul pe veniturile persoanelor fizice - la plata acestiu imp sunt supuse persoanele care au reziden¡a sau domiciliul într-un anumit stat. De la plata imp pe venit se acordå unele scutiri fiind scuti¡i suveranii ¿i familiiile regale, diploma¡ii stråini uneori ¿i militarii, ¿i cei ce realizeazå venit uri sub minimul neimpozabil. Obiectul impozabil îl formeazå veniturile ob¡inute din : industrie, comer¡, agriculturå, bånci, asiguråri, de cåtre ag.econ, prorietari, mici me¿te¿ugari, muncitori, func¡ionari. Venitul impozabil este cel care råmâne din venitul brut. Sisteme de a¿ezare a impozitelor pe veniturile pers. fizice: 1. Sistemul impunerii separate care poate fi întâlnit fie sub forma unui imp unic pe venit, fie prin instituirea mai multor impozite. 2. Sistemul impunerii globale - Impunerea globalå a veniturilor realizate de pers fizice este cea mai frecvent întâlnitå în SUA, Fran¡a, Germania, Italia, Belgia. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabile¿te anual pe baza declara¡iei de impunere întocmite de subiectul impozitului. ¥n România în condi¡iile tranzac¡iei spre economia de pia¡å, cel mai important impozit perceput de la persoanele fizice îl reprezintå impozitul pe salariile individuale, care din 1991 înlocuie¿te impozitul pe fondul total de salarii. Un alt impozit perceput de la persoanele fizice este cel pe veniturile liber - profesioni¿tilor. Impozitul pe veniturile persoanelor juridice - pentru stabilirea impozitului pe veniturile realizate de persoanele juridice în unele ¡åri se folose¿te acela¿i sistem de impunere ca în cazul persoanelor fizice iar în altele se practicå un alt sistem separat. ¥n România conform legii privind societå¡ile comerciale din 1990 publicatå în Monitorul Oficial al României, societå¡ile comerciale se pot constitui ca: societate în nume colectiv, societate în comanditå pe ac¡iuni, societate pe ac¡iuni ¿i societate cu råspundere limitatå. ¥n vederea stabilirii venitului impozabil al societå¡ii, se pleacå de la rezultatele de bilan¡ ale acestuia, la care se adaugå : soldul stocurilor, veniturile din câ¿tiguri de capital, dobânzile la conturi curente, veniturile din dobânzi la creditele acordate, veniturile din chirii. Pentru a se stabili venitul impozabil urmeazå ca din veniturile brute så se scadå: cheltuielile de produc¡ie, dobânzile plåtite, prelevårile la fondul de rezervå i la alte fonduri speciale, pierderile din activitatea anului curent ¿i eventual din anii preceden¡i. Impozitul pe venitul societå¡ilor de capital se calculeazå, pe baza unor cote propor¡ionale ¥n România ag.econ organiza¡i ca persoane juridice cu gestiune economicå ¿i autonomie financiarå, sunt supu¿i la plata impozitului pe profit. Pentru stimularea ag.econ autohtoni ¿i stråini în investirea de capital în domeniile prioritare ale economiei române¿ti, se prevede ca ace¿tia så beneficieze de scutirea impozitului pe profit, pentru o perioadå între 6 luni ¿i 5 ani în func¡ie de profilul obiectului de activitate. Impozitele pe avere Aceste impozite sunt: impozitele asupra averii propriu-zise; imp pe circula¡ia averii; imp pe cre¿terea de avere. Impozite asupra averii propriu-zise pot fi întâlnite atât ca imp stabilite asupra averii, dar plåtite din venitul ob¡inut de pe urma averii respective, imp pe proprietå¡i imobiliare ¿i impozitele asupra activului net cât si ca impozite pe substan¡a averii Impozitele pe proprietå¡i imobiliare se întâlnesc sub forma impozitelor asupra terenurilor ¿i clådirilor Impozitul asupra activului net are ca obiect întreaga avere mobilå ¿i imobilå pe care o de¡ine un subiect. La plata acestui impozit în unele ¡åri sunt supuse atât pers fizice cât si cele juridice iar în altele fie numai persoanele fizice fie numai societå¡ile de capital Impozite pe circula¡ia averii se instituie în legåturå cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile ¿i imobile de la o persoanå la alta. Aici sunt: - impoz pe succesiuni, imp pe dona¡ii, imp pe actele de vânzare - cumpårare a unor bunuri imobile, imp pe hârti de valoare. Impozitul pe succesiuni - aici obiectul impunerii îl constituie averea primitå drept mo¿tenire de o peroanå fizicå. Impozitele asupra cre¿terii averii sunt: imp. pe plusul de valoareimobiliarå, imp pe sporul de avere realizat în timpul de azboi. ¥n ceea ce prive¿te impozitele pe avere în Romania ele se întâlnesc atât sub forma unor imp pe averea propriu -ziså cât ¿i a imp pe circula¡ia averii pe succesiuni, dona¡ii ¿i pe vânzarea ¿i cumpårarea de bunuri mobile ¿i imobile Dubla impunere interna¡ionalå Dubla impunere interna¡ionalå poate devenii la un moment dat o piedicå în amplificarea rela¡iilor economice, financiare ¿i de credit dintre diferite ¡åri. Con¡inutul dublei impuneri interna¡ionale Dubla impunere interna¡ionalå repr supunerea la imp a aceleia¿i materii impozabile ¿i pentru aceea¿i perioadå de timp, de cåtre douå autoritå¡i fiscale din ¡åri diferite. Dubla impunere poate apårea numai în cazul impozitelor directe, respectiv al impoz pe venit ¿i al celor pe avere. ¥n cazul imp indirecte nu se pune problema dublei impuneri. ¥n practica fiscalå interna¡ionalå pot fi întâlnite mai mute criterii care stau la baza impunerii veniturilor sau averii, ¿i anume: criteriul reziden¡ei, criteriul na¡ionalitå¡ii, ¿i criteriul originii veniturilor. Modul în care aceste criterii sunt aplicate pote conduce la apari¡ia dublei impuneri. Ex. Dacå într-o ¡arå impunerea se bazeazå pe criteriul reziden¡ei iar în altå ¡arå pe criteriul originii veniturilor, atunci o persoanå din prima ¡arå, în eventualitatea realizårii unor venituri în cea de-a doua ¡arå va avea de plåtit impozite pentru acestea atât în ¡ara de reziden¡å cât ¿i în ¡ara de origine a veniturilor, ceea ce înseamnå dubla impunere. Dubla impunere poate fi evitatå fie pe baza unor måsuri legislative unilaterale, fie prin încheierea unor acorduri bilaterale sau multilaterale între diferitele state. Evitarea dublei impuneri prin måsuri legislative unilaterale prin acordarea de reduceri sau scutiri de impozit pentru veniturile ob¡inute de reziden¡ii unui stat în stråinåtate sau prin scåderea din impozitul datorat în ¡ara de re¿edin¡å a impozitelor plåtite de reziden¡ii unui stat în stråinåtate, este mai dificil de realizat deoarece fiecare stat este interesat så realizeze venituri fiscale cât mai mari. Evaziunea fiscalå ¿i repercursiunea impozitelor Evaziunea fiscalå Evaziune fiscalå este sustragerea de la impunere a unei pår¡i din materia impozabilå având douå forme: evaziunea la adåpostul legii ¿i evaziunea cu încålcarea legii. Evaziunea fiscalå la adåpostul legii permite sustragerea unei pår¡i din materia impozabilå fårå ca acest lucru så fie considerat infrac¡iune. Evaziunea fiscalå frauduloaså se înfåptuie¿te cu încålcarea prevederilor legale iar cei care o practicå sunt pasibili de pedeapså. Repercursiunea impozitelor - echitatea fiscalå cere ca persoana care plåte¿te impozitul statului så-l ¿i suporte efectiv dar de obicei persoana care plåte¿te impozitul îl ¿i suportå realmente aceasta numindu-se incidentå directå. Ex. Muncitorul este cel care plåte¿te ¿i tot el este suportatorul impozitului pe veniturile din salarii. Se poate ca persoana care plåte¿te impozitul så recupereze par¡iel sau total suma achitatå statului de la alte peroane cu care intrå în raporturi economice. Atunci când persoana care plåte¿te impozitul statului nu este una ¿i acea¿i cu persoana care-l ¿i suportå efectiv, aceasta fiind inciden¡a indirectå sau repercusiunea. Impozitele care se pot mai u¿or recupera sunt cele indirecte deoarece ele se varså statului de cåtre întreprinzåtori, iar ace¿tia le adaugå la pre¡ul mårfii ¿i le transferå asupra cumpåråtorilor. ¥n anumite limite pot fi recuperate ¿i unele impozite directe ca de exemplu impozitele pe venit. IMPOZITELE INDIRECTE Caracterizarea generalå a impozitelor ¥n ¡årile dezvoltate impozitele indirecte la formarea veniturilor fiscale este mai mic decât cel al impozitelor directe ¿i al contribi¡iilor pentru asiguråri sociale luate împreinå. ¥n ¡årile în curs de dezvoltare ponderea impozitelor indirecte o devanseazå pe aceea a impozitelor directe, în totalul veniturilor fiscale ale statului. Preferin¡a majoritå¡ii acestor ¡åri pentru impozitele indirecte este determinatå de nivelul redus al veniturilor realizate de ¡årani, meste¿ugari, mici negustori ¿i muncitori. Impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vânzårilor de mårfuri ¿i prestårilor de servicii. Cotele utilizate calculate pentru acestor impozite nu sunt diferen¡iate în func¡ie de venitulaverea sau situa¡ie personalå a celor care cumpårå mårfuri sau apeleazå la serviciile ce fac obiectul impozitelor indirecte. Impozitele indirecte nu afecteazå în aceia¿i måsurå veniturilor tuturor categoriilor sociale, ele afectând în mod deosebit pe cei cu venituri mici fiindcå imp indirecte se percep la vânzarea bunurilor de larg consum. La imp indirecte nu existå scutirea de impozit adicå un minim neimpozabil pentru cei cu venituri mici cum existå la impoz directe. Impozitele indirecte sunt vårsate la bugetul de stat de cåtre comercian¡i dar ele sunt suportate de cåtre consumatori deoarece se includ în pre¡ul de vânzare al mårfurilor. Drept urmare impozitele indirecte nu afecteazå vaniturile nominale, ci numai pe cele pe cale realå mic¿orând puterea de cumpårare. ¥n perioadele când economia înregistreazå un curs ascendent impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat iar în perioadele de crizå când produc¡ia ¿i consumul cresc mai lent încasårile din impozite indirecte urmeazå acea¿i evolu¡ie. Impozitele indirecte cunosc urmåtoarele forme de manifestare: taxe de consuma¡ie, monopoluri fiscale, taxe vamale, alte taxe. ¥n ¡årile dezvoltate cel mai important impozit indirect îl constituie taxele de consuma¡ie iar în ¡årile în curs de dezvoltare taxele de consuma¡ie procurå peste 50% din totalul încasårilor provenite din imp. indirecte ¥MPRUMUTURILE DE STAT. DATORIA PUBLICÅ Con¡inutul economic al creditului public ¥mprumuturile de stat - tråsåturi caracteristice ¥n economia de pia¡å veniturile procurate de stat din impozite ¿i taxe precum ¿i cele de la întreprinderile ¿i proprietå¡ile sale de multe ori nu acoperå integral cheltuielile bugetare ordinare. ¥n caz de dezechilibru bugetar completarea veniturilor publice se face cu resurse de împrumut adicå pe calea creditului public care se realizeazå fie pe calea contractårii directe de cåtre stat de împrumuturi cu persoanele fizice sau juridice de¡inåtoare de mijloace båne¿ti libere fie prin intermediul unor institu¡ii specializate bånci, case de economii, societå¡i de asigurare ¿i reasigurare. ¥n afarå de autoritå¡ile publice centrale ¿i locale, apel la resurse de împrumuturi mai fac întreprinderile private publice sau mixte pentru asigurarea desfå¿urårii normale a activitå¡ii lor economice. Resursele båne¿ti care alcåtuiesc oferta de capital de împrumut sunt puse la dispozi¡ia acelor solicitan¡i care acceptå condi¡iile de acordare a creditului - garan¡ie, termen de rambursare rata dobânzii, precum ¿i eventualele avantaje. Orice împrumut trebuie så producå împrumutåtorului un anumit venit care diferå în func¡ie de destina¡ia datå împrumutului. Ac¡iunile emise de cåtre societå¡ile de capital reprezintå înscrisuri care certificå de¡inåtorului lor calitatea de coproprietar al acelei societå¡i. Ca titluri de prorprietate ac¡iunile dau dreptul de¡inåtorului lor la o cotå - parte din profitul realizat denumit divident ¿i care variazå de la un an la altul în func¡ie de rezultatele ob¡inute. Obiga¡iunile puse în circula¡ie de o societate de capital certificå de¡inåtorului lor calitatea de creditor ¿i-i dau dreptul så primeascå o dobândå la sumele împrumutate indiferent de rezultatele financiare ob¡inute de societatea care a emis obliga¡iunile. Ac¡iunile ca ¿i obliga¡iunile societå¡ilor de capital, nu au valoare proprie ci reprezintå numai o anumitå valoare ¿i anume capitalul real concretizat în mijloace de muncå procurate cu banii primi¡i de la ac¡ionari sau de la diverse categorii de creditori pe bazå de obiga¡iuni sau alte înscrisuri. Cu toate cå ac¡iunile ¿i obliga¡iunile emise de o societate nu au valoare proprie ele circulå totu¿i independent de capitalul real adicå se cumpårå ¿i se vând ca ¿i cum ar avea o valoare. Aceste înscrisuri sunt capital fictiv. ¥mprumutul de stat apare ca o în¡elegere intervenitå între o persoanå fizicå sau juridicå ¿i stat. Caracteristici ale împrumutului de stat: - ¥mprumutul de stat are un caracter contractual - modul în care se stabilesc condi¡iile de emisiune ¿i rambursare a unui împrumut de stat conferå contractului dintre stat ¿i persoana fizicå sau juridicå care la împrumutat un caracter diferit de cel al contractului de credit bancar, care intervine între o bancå ca împrumutåtor iar ca împrumutat o persoanå fizicå sau juridicå. ¥n cazul contractului de credit bancar condi¡iile de acordare ¿i rambursare a împrumutului se negociazå de la bancå cu fiecare solicitant ; Acest contract prevede obliga¡ia împrumutatului så prezinte o garan¡ie materialå în favoarea împrumutåtorului. ¥mprumuturile de stat au la bazå principiul facultativitå¡ii. - ¥mprumutul cu caracter rambursabil. Ca mijloc de procurare a resurselor båne¿ti de care statul are nevoie, împrumutul se caracterizeazå prin aceea cå se restituie la termenul fixat persoanelor fizice ¿i juridice care l-au acordat. La plasarea unui împrumut statul stabile¿te termenul de rambursare a acestuia în func¡ie de veniturile ¿i cheltuielile publice - ¥mprumutul de stat asigurå de¡inåtorilor de înscrisuri publice, pe lângå rambursarea sumei împrumutate ¿i o anumitå contrapresta¡ie. Pentru a putea intra în posesia sumei de bani care îi lipse¿te ¿i s o folosi potrivit trebuin¡elor sale statul se angajeazå så achite sistemetic de¡inåtorilor de înscrisuri publice dobânda cuvenitå. Destina¡ia ¿i rolul împrumuturilor de stat Statul apeleazå la împrumuturi fie din necesitå¡i de trezorerie fie din necesitå¡i de echilibru bugetar. ¥n cazul în care disponibilitå¡ile de resurse ale unor inastitu¡ii publice nu acoperå golul de caså al bugetului, atunci se solicitå împrumuturi pe termen scurt la al¡i de¡inåtori de resurse båne¿ti de pe pia¡å. Resursele båne¿ti împrumutate de la diver¿i de¡inåtori publici sau priva¡i nu måresc masa semnelor båne¿ti în circula¡ie ci numai o redistribu¡ie dar resursele împrumutate de la banca ce