Referat RECICLAREA ENERGIEI BATERIILOR

Mai jos puteti citi fragmente din Referat RECICLAREA ENERGIEI BATERIILOR si de asemenea puteti face Download Referat RECICLAREA ENERGIEI BATERIILOR

Citeste fragmente din Referat RECICLAREA ENERGIEI BATERIILOR

CUPRINS : 1 Introducere 2 Deseurile menajere periculoase 2.1 Caracteristicile deseurilor menajere periculoase 2.2 Bateriile portabile efecte asupra sanatatii costurile detoxifierii 2.3 Despre reciclarea bateriilor ce se poate recicla din bateriile portabile 2.4 Autoturismele si deseurile 3 Gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati 3.1 Legislatia romana 3.2 Legislatia europeana 3.3 Materiale recuperate din baterii si acumlatori uzati 3.4 Ciclul de viata al bateriilor 3.5 Clasificarea bateriilor si acumulatorilor bateriile auto situatia colectarii acumulatorilor uzati in Romania bateriile industriale bateriile portabile 1.INTRODUCERE Cumpărăm bunuri frumos ambalate, legume în casolete de plastic, sucuri în cutii de aluminiu, aparatură electrică, electronică şi de uz casnic în înveliş de carton, scutece de unică folosinţă, detergenţi, baterii şi ulei de maşină, cauciucuri, mobilă şi multe altele. Primim pungi de plastic la piaţă sau la magazin. Ambalajele sunt primele care ajung în tomberon, urmate de resturile menajere. Apoi, în funcţie de durata lor de viaţă, de modă şi de propriile noastre dorinţe, şi celelalte lucruri sunt aruncate la gunoi şi înlocuite cu altele, noi. Deşi par inutile, gunoaiele noastre au un potenţial fantastic de a se transforma în lucruri folositoare şi uneori surprinzătoare. Pentru ca omenirea să nu devină sufocată şi otrăvită de gunoaie, cu toţii ar trebui să reducem consumul de materiale care nu ne sunt neapărat necesare, să refolosim ce se poate utiliza şi să reciclăm ce nu ne mai trebuie. O lume invadata de gunoaie Gunoaiele au existat dintotdeauna. Ele reprezintă chiar o modalitate prin care istoricii pot afla date referitoare la modul de viaţă al unei populaţii dispărute. În zilele noastre, deşeurile au devenit o problemă. Aruncăm mult mai mult decât în trecut. Pentru a produce bunurile de consum, care mai devreme sau mai târziu devin deşeuri, folosim cantităţi din ce în ce mai mari de materii prime şi resurse naturale, energie şi apă. În plus, tipurile de deşeuri s-au diversificat, multe dintre ele fiind greu de asimilat de mediu, iar spaţiul alocat gunoaielor s-a tot lărgit. Deşeurile pe care le producem au ajuns să afecteze sănătatea noastră şi a mediului înconjurător. Cu toate acestea, continuăm să consumăm şi să aruncăm. Statistica ultimilor ani trage un puternic semnal de alarmă. Potrivit Agenţiei Europene pentru Mediu, ţările Uniunii Europene aruncă 1,3 miliarde de tone de gunoi pe an, ceea ce înseamnă 3,5 tone de gunoaie anual pe cap de european. Din această cantitate, 40 de milioane de tone o reprezintă deşeurile periculoase. Cauze Cauzele acestui fenomen sunt multiple: evoluţia modului de viaţă şi a obiceiurilor alimentare, creşterea demografică, consumismul, industrializarea excesivă. Efecte Deşeurile sunt vinovate de poluarea mediului şi implicit de schimbările climatice pe care le trăim la începutul secolului XXI. Depozitate în gropi de gunoi sau aruncate în natură, deşeurile distrug calitatea aerului pe care-l respirăm prin emisia de CO2 şi gaz metan, poluează pământul şi apele. Solutii europene Pentru a stopa inflaţia de gunoaie şi pentru a controla distrugerea sau reciclarea acestora, ţările Uniunii Europene, printre care şi România, au stabilit că: • Cel care produce este şi cel care reciclează (industria este obligată prin lege să adune o parte dintre deşeurile rezultate din produsele sale şi să le recicleze) • Toţi suntem răspunzători de calitatea vieţii noastre (fiecare om are obligaţia de a selecta gunoiul menajer şi de a-l depozita în pubelele speciale oferite de municipalitatea din oraşul său) • Circulaţia deşeurilor între statele Uniunii Europene este interzisă. Fiecare deşeu a fost numerotat şi introdus într-un nomenclator, cu descrierea exactă a categoriei din care face parte şi a caracteristicilor sale. Avem, astfel, deşeuri menajere (din gospodărie) şi deşeuri industriale; deşeuri periculoase (toxice); deşeuri biodegradabile (resturile alimentare şi vegetale); deşeuri reciclabile (hârtia, cartonul, metalul, sticla, plasticul); deşeuri care nu pot fi reintroduse în circuitul industrialşi trebuie depozitate. Însă, în pofida angajamentelor asumate, o cantitate însemnată de deşeuri este exportată către state slab dezvoltate, unde nu există sisteme de control privind reciclarea sau distrugerea lor. Aici, gunoaiele ajung să reprezinte un pericol deosebit de grav pentru oameni şi mediu. Cum putem evita transformarea planetei într-un uriaş tomberon? Colectarea selectiva si reciclarea Colectarea selectivă a deşeurilor este soluţia la îndemâna tuturor şi presupune depozitarea temporară a deşeurilor, pe categorii, în locuri special amenajate. Reciclarea reprezintă procesarea unora dintre componentele deşeurilor în vederea transformării lor în produse utile. De ce este important sa sortam si sa reciclam ? Colectarea selectivă şi reciclarea sunt soluţii la îndemâna tuturor, cu efecte imediate: • Protejarea naturii şi economisirea consumului de resurse naturale prin refolosirea unor materiale, cum ar fi metalele. • Reducerea poluării solului, apelor şi aerului. • Economisirea de energie electrică. Ce e in cosul nostru de gunoi ? Deşeurile menajere intră în categoria deşeurilor obişnuite. Ştim deja că unele dintre ele pot fi reciclate. Mai ales românii de peste 30 de ani cunosc campaniile de colectare a deşeurilor de dinainte de 1989: sticle şi borcane, hârtie şi cartoane, fier vechi. Este şi unul dintre motivele pentru care termenii „reciclare”, „refolosire”, „recondiţionare” au o conotaţie negativă pentru majoritatea populaţiei. În absenţa unei infrastructuri de colectare pe categorii şi a unei informări adecvate privind efectele pe care deşeurile le au asupra noastra, aruncăm de-a valma tot ce nu ne mai trebuie – şi, destul de des, din păcate, nu doar la tomberon, ci şi în natură. PLASTICUL reprezintă aproape un sfert din gunoiul pe care-l aruncam.Pungile de plastic sunt distribuite gratuit la casa oricărui magazin, alimentele sunt ambalate în cutii de plastic, iar apa minerală şi băuturile carbogazoase în PET-uri. • Durata de viaţă a acestor ambalaje este foarte scurtă, uneori de mai puţin de o oră din momentul în care au fost achiziţionate până în momentul în care ajung la gunoi. • Aruncat în natură, plasticul are nevoie de sute de ani pentru a se degrada. Din păcate, mulţi dintre noi aruncă sticle de plastic pe stradă, pe malul apelor, în păduri sau pe pajişti, fără să se gândească la efectele unui astfel de gest. • Plasticul reprezintă o ameninţare pentru delfinii şi broaştele ţestoase care se sufocă de-a lungul coastelor în pungile de plastic aruncate în mări şi oceane. • Pe lângă substanţe cancerigene numite dioxine, arderea plasticului degajă cantităţi mari de CO2, gaz cu efect de seră, responsabil pentru încălzirea globală. Ambalajele din plastic pot fi reciclate, chiar dacă acest proces este destul de costisitor (deşi depozitarea temporară a ambalajelor din plastic ocupă mult spaţiu, acestea se transportă sub formă compactată către facilităţile de reciclare). Incinerate într-un mediu controlat de filtre speciale, ambalajele din plastic degajă o energie extraordinară. • Arderea unei tone de plastic degajă tot atâta energie cât o tonă de petrol. Deocamdată însă, dezavantajul incinerării plasticului este producerea de dioxid de carbon, care contribuie la fenomenul de încălzire globală. • Potrivit unor studii, fiecare tonă de plastic reciclat economiseşte 1,8 tone de petrol. • Din 10 PET-uri reciclate se poate face un tricou. În cea mai mare parte, prin reciclarea sticlelor din plastic se obţin fibre necesare la fabricarea covoarelor şi hainelor. • Din 670 de halbe de bere din plastic se poate fabrica o anvelopă de maşină. Irlanda şi punga de plastic În 2002, Irlanda a devenit prima ţară care a introdus o taxă de 15 eurocenţi pentru fiecare pungă de plastic folosită de cumpărători la ambalarea produselor cumpărate din magazine. Până în acel moment, statisticile arătau că fiecare irlandez utiliza, anual, 342 de pungi de plastic. După introducerea taxei, în numai şase luni, au fost strânse 3,5 milioane de euro, bani folosiţi la proiecte de protecţie a mediului. Taxa a dus la reducerea cu 90% a numărului de pungi de plastic folosite de irlandezi. HÂRTIE ŞI CARTON Hârtia şi cartonul sunt fabricate din fibre de celuloză. Pentru fabricarea lor sunt tăiaţi copaci, singura sursă de oxigen a Terrei. • Pentru tipărirea unui cotidian se folosesc 3 000 de metri cubi de lemn, adică se taie 1 500 de copaci cu vârsta de 50 de ani. • O tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci. • Reciclarea unei tone de hârtie reduce emisiile de carbon cu 95% şi înseamnă un consum de apă cu 3 000 de litri mai mic decât este necesar pentru a produce o tonă de hârtie. Din hârtia reciclată se poate obţine carton, hârtie igienică, hârtie de ambalat, hârtie de ziar. METAL Este folosit în industria alimentară (conserve, doze de băuturi răcoritoare sau bere) precum şi în industria cosmetică (tuburi de deodorant sau fixativ, recipienţi de pastă de dinţi). • Fabricarea unui produs nou din material reciclat economiseşte între 74 şi 95 % din energia electrică necesară realizării acelui produs din materii prime. • Metalul poate fi reciclat la infinit. • Zăcămintele de fier nu sunt inepuizabile. O tonă de oţel reciclat reprezintă o tonă de minereu de fier economisit. • Pentru extragerea bauxitei, folosită la fabricarea aluminiului, sunt utilizate substanţe chimice care otrăvesc solul şi apa. Fiecare tonă de aluminiu produs lasă în urma sa o tonă de noroi caustic, rezultat din extragerea bauxitei. • Aluminiul este cel mai valoros material reciclabil. Este de zece ori mai valoros decât oţelul. • Un televizor poate funcţiona trei ore iar un bec de 100 W poate sta aprins timp de 20 de ore cu energia economisită prin reciclarea unei singure cutii de aluminiu. STICLĂ Sticlele şi borcanele de sticlă pot fi topite. Materia astfel recuperată este folosită în industria sticlăriei. • Sticla poate fi reciclată la nesfârşit fără să-şi piardă calităţile. • Prin reciclarea sticlei se economiseşte energie. 2.DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE O parte dintre produsele folosite în gospodărie reprezintă o ameninţare pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediul înconjurător, din cauza substanţelor chimice pe care le conţin. Acestea sunt deşeurile periculoase şi trebuie selectate şi depozitate în condiţii speciale, nu la lada de gunoi. Cei mai mulţi oameni nu-şi dau seama câte lucruri otrăvitoare aruncă zilnic la lada de gunoi şi care este impactul pe care aceste substanţe îl au asupra apei, aerului sau pământului. 2.1.Caracteristicile deseurilor menajere periculoase • Toxice – care otrăvesc oamenii şi animalele (insecticide, produse de curăţare, antigel). • Inflamabile – care ard cu uşurinţă (uleiuri uzate, terebentină) • Explozive sau reactive – care pot exploda sau degaja vapori toxici (amoniacul, gazele din dozele de spray, acetona) • Corozive – care ard sau distrug materialul (acidul din bateriile auto) De cele mai multe ori un singur produs întruneşte două sau mai multe dintre aceste caracteristici, fapt ce-l face cu atât mai periculos. Pentru a înţelege mai bine cât de nocive sunt aceste produse pentru sănătatea noastră ar trebui ca fabricanţii să atragă atenţia prin diverse metode asupra substanţelor periculoase pe care anumite produse de folosinţă zilnică îl conţin. Colectarea acestor produse separat se află în perioada de pionierat în România. Eliminarea lor se face greu şi cel mai adesea prin incinerarea gunoiului obişnuit în care sunt incluse şi acestea. Dar la reducerea deşeurilor menajere periculoase poate contribui oricine prin folosirea substanţelor ecologice şi naturale în locul celor chimice pentru curăţarea locuinţei şi pentru igiena personală. Trebuie să citim cu atenţie eticheta fiecărui produs pentru a afla cât de periculos este pentru sănătatea noastră şi a mediului înconjurător. Un pas înainte ar fi acela de a căuta pe rafturile magazinelor produsele ecologice. E vremea să ne schimbăm o parte din obiceiuri. Important este să producem mai puţine gunoaie. Şi pentru asta sunt necesare câteva gesturi simple, la îndemâna fiecăruia din noi: • Refuză pungile de plastic oferite de magazine. Foloseşte o pungă adusă de acasă, din plastic sau pânză. • Nu cumpăra produse în porţii mici, ambalate individual. Preferă cantităţile mai mari de produse (orez, zahăr,cafea, biscuiţi, ceai, apă minerală) celor ambalate la minidoze. • Evită folosirea obiectelor de unică folosinţă: pixuri, aparate de ras, stilouri, aparate foto, căni, pahare, tacâmuri. • Limitează folosirea de baterii portabile; utilizează baterii reîncărcabile sau acumulatori. • Încearcă să foloseşti produse naturale sau biodegradabile în locul substanţelor chimice. În locul detergenţilor obişnuiţi, foloseşte detergenţi ecologici – există acum şi la noi în magazine. 2.2 Bateriile portabile Cumpărăm baterii pentru lanterne, jucării, casetofoane. Le folosim şi apoi le aruncăm la gunoi. Din cauza substanţelor pe care le conţin (metale grele cum ar fi mercurul, plumbul, nichelul, litiul şi cadmiul), bateriile reprezintă un pericol pentru mediu şi pentru sănătatea noastră. Unele dintre ele, de obicei cele foarte ieftine, cumpărate de la tarabă, sunt chiar mai periculoase decât cele luate de la magazin. În statele Uniunii Europene, în fiecare an sunt aruncate circa 190 000 tone de acumulatori industriali şi 160 000 tone baterii portabile obişnuite. România importă un număr mic de baterii portabile şi acumulatori faţă de alte ţări europene. Anual, pe piaţa românească, se vând aproximativ 40 milioane de baterii, dar, extrem de grav, toate ajung la groapa de gunoi. !!! Ajunse la groapa de gunoi, bateriile portabile se oxidează şi eliberează metalele grele care ajung în sol, intră în pânza freatică şi ajung apoi în apa de la robinet sau de la fântână. !!! Incinerate, bateriile portabile degajă în fum aceste substanţe toxice şi poluează aerul. Atenţie !!! Mercurul conţinut într-o baterie tip pastilă, dintre cele folosite la ceasuri sau la calculatoarele portabile, poate polua cinci sute de litri de apă sau un metru pătrat de sol pe o perioadă de cincizeci de ani. Fabricarea unei baterii consumă de 50 de ori mai multă energie decât cea produsă de baterie. Efecte asupra sanatatii Intoxicaţia cu metale grele poate produce: dureri abdominale, confuzie, oboseală, pierderi de memorie, convulsii, tulburări cardiovasculare, probleme respiratorii, cancer.  Costurile detoxificarii Preocuparea pentru mediul inconjurator are un pret al ei. Nici reciclarea nici aruncarea materialelor nefolositoare nu sunt niste operatii ieftine. De exemplu, o baterie auto obisnuita cantarind 18 kilograme poate aduce dupa reciclare aproximativ 2 dolari. Corporatia Americana pentru Reciclarea Bateriilor a estimat costurile colectarii si reciclarii bateriilor pe baza de nichel si cadmium in 1996 la aproximativ 5,5 milioane de dolari, adica 1% din vanzarile de nichel si cadmium. La un nivel de reciclare mai mare de 2,25 milioane de kilograme in 1996, inseamna aproximativ 2,20 dolari per kilogram, adica acelasi cost ca si in cazul in care materialele ar fi aruncate. In Franta, pretul este asemanator, 3,20 dolari per kilogram iar doi ani mai tarziu, Elvetia a anuntat un pret de 6,60 dolari per kilogram. O corecta si buna dispensare a bateriilor nu aduce beneficii banesti directe, multi consumatori gasind mai comoda si mai ieftina calea aruncarii lor in tomberoanele publice sau in alte locuri decat cele special amenajate in scopul reutilizarii lor. Costurile aferente dispensarii bateriilor trebuie sa constituie o prioritate pentru corporatiile si organizatiile insarcinate cu reciclarea acestor produse. 2.3. Despre reciclarea bateriilor F n p r t n „ † Š ¤ ¦ æ $ & ê ì &t v x z | ~ € ‚ „ † ¤ ¦ +În prezent şase state europene deţin deja infrastructura pentru reciclarea bateriilor portabile. În 2002 , rata de colectare a bateriilor portabile în cele şase ţări care au stabilit deja reţele în acest sens a fost: 59% în Belgia, 55% în Suedia, 44% în Austria, 39% în Germania, 32% în Olanda, 16% în Franţa. O nouă directivă europeană fixează ratele minime de colectare a bateriilor portabile în statele membre: 25% în 2012 şi 45% în 2016. Şi în România există prevederi legale privind importul, desfacerea şi depozitarea bateriilor portabile, precum şi condiţiile de colectare şi reciclare a bateriilor uzate. Însă puţini sunt aceia dintre noi care ştiu că magazinele care vând baterii sunt şi obligate prin lege să primească bateriile folosite şi să pună la dispoziţia cumpăratorilor recipiente speciale pentru colectarea selectivă a acestora. Reciclarea bateriilor portabile şi a acumulatorilor este necesară pentru : • Protejarea mediului şi a sănătăţii oamenilor • Evitarea costurilor enorme implicate de decontaminarea apelor şi solurilor • Conservarea resurselor naturale de metale grele şi sprijinirea industriei care poate folosi metalele reciclate, cu costuri mai mici de producţie. Ce se poate recicla din bateriile portabile ? Dintr-o mie de baterii portabile reciclate se pot obţine: • 350 de kilograme de feromangan, necesar în industrie • 280 de kilograme de oxid de zinc reutilizat la fabricarea altor baterii • 190 de kilograme de fier, reutilizat în oţelării • reziduuri de mercur, reutilizate la fabricarea de noi baterii • în acumulatori, mai mult de 50 la sută din cadmiu şi nichel pot fi recuperaţi. Sfat: nu cumpăra baterii ieftine, de la tarabă sau de la cine ştie ce comercianţi. Astfel de baterii au o durată de viaţă mult mai scurtă decât cele comercializate în magazine. În plus, compoziţia lor nu este cunoscută cu exactitate iar acest lucru îngreunează procesul de reciclare. 2.4 AUTOTURISMELE ŞI DEŞEURILE Bateriile auto Bateriile auto fac parte din categoria deşeurilor periculoase din cauza substanţelor chimice pe care le conţin. Firmele care se ocupă cu activitaţi de service auto au obligaţia de a colecta bateriile uzate. Firmele care comercializează baterii auto sunt obligate prin lege sa aplice sistemul „depozit” asupra preţului de vânzare. Astfel, conform legii, în termen de 30 de zile de la data achiziţionării bateriei auto, vânzătorul trebuie să ramburseze valoarea depozitului pe baza chitanţei emise (10% din preţul de vânzare al bateriei). Cu toate acestea, studiile arată că 8 la sută dintre bateriile auto uzate sunt aruncate la ghena de gunoi sau în natură. Cercetările din ultimii ani arată că cele mai periculoase deşeuri pentru România sunt bateriile de maşină, uleiul de motor, produsele chimice folosite la curăţarea locuinţei şi bateriile portabile. De ce sunt periculoase ? Pentru că sunt TOXICE. Se degradează într-o perioadă lungă de timp, iar substanţele eliberate prin degradare poluează solul, apele şi aerul. Bateriile auto conţin plumb sub formă de ioni solubili. Expunerea la plumb poate duce la intoxicaţii grave. Bateriile auto conţin acid sulfuric, substanţă care produce arsuri dacă este vărsată accidental. Schimbarea bateriilor auto este o activitate periculoasă, care necesită personal autorizat şi competent. Depozitarea bateriilor auto uzate trebuie făcută în containere speciale, rezistente la coroziune. De ce sa reciclam bateriile auto? • pentru a proteja mediul înconjurător şi sănătatea oamenilor • din raţiuni economice, pentru colectarea plumbului şi reciclarea acestuia • pentru a economisi energia necesară producerii plumbului • pentru prelungirea duratei de viaţă a resurselor naturale În mod ideal, o baterie auto funcţionează aproximativ şase ani, dar numeroşi factori contribuie la reducerea acestei durate de viaţă. Creşterea numărului de maşini va duce în mod automat la creşterea numărului de baterii uzate. Pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri este importantă reciclarea acestui tip de deşeu prin: • Predarea la atelierele de service auto sau la firmele care comercializează baterii auto • Predarea într-un centru de colectare autorizat 3.GESTIONAREA BATERIILOR SI ACUMULATORILOR UZATI 3.1.Legislatia romana actuala in domeniul bateriilor si acumulatorilor uzati: HG nr.1057/2001 – transpune, in legislatia romana Directiva 91/157/CEE si reglementeaza conditiile de introducere pe piata a bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase, precum si modalitatile de gestionare a bateriilor si acumulatorilor uzati, in scopul asigurarii conditiilor de protectie a mediului si sanatatii populatiei In HG nr. 1057/2001 nu sunt prevazute tinte de colectare si de reciclare. 3.2.Legislatia europeana actuala in domeniul bateriilor si acumulatorilor uzati: Directiva 2006/66/CE – privind bateriile si acumulatorii, care contin substante periculoase, precum si deseurile de baterii si acumulatori uzati, abroga Directiva 91/157/CEE. Directiva trebuia transpusa in legislatia romana pana in data de 26.09.2008. Directiva 2006/66/CE stabileste: Norme aplicabile introducerii pe piata a bateriilor si a acumulatorilor (in special o interdictie de introducere pe piata a bateriilor si a acumulatorilor care contin substante periculoase). Cantitatile maxime admisibile de substante periculoase existente in componenta bateriilor si acumulatorilor sunt urmatoarele: a)Hg – 0,0005% din greutate b)Cd Hg – 0,0005% din greutate c) Interdictia de la punctul a) nu se aplica bateriilor de tip pastila cu un continut de Hg sub 2% din greutate d) Interdictia de la punctul b) nu se aplica bateriilor si acumulatorilor portabili utilizati pentru: - sisteme de urgenta si de alarma - echipamente medicale - scule electrice fara fir Norme speciale pentru colectarea, tratarea, reciclarea si eliminarea deseurilor de baterii si acumulatori (cu scopul de a promova un nivel ridicat de colectare si reciclare a deseurilor de baterii si de acumulatori) Obiective de colectare si de reciclare: Ratele minime de colectare (inclusiv baterii si acumulatori integrati in aparate): a) 25% incepand cu anul 2012 b) 45% incepand cu anul 2016 Rata de colectare se calculeaza ca procent din media vanzarilor calculata pe 3 ani anteriori anului considerat. Procesele de reciclare ating urmatoarele randamente minime de reciclare: a) 65% din greutatea medie a bateriilor si a acumulatorilor cu plumb acid b) 75% din greutatea medie a bateriilor si acumulatorilor Ni-Cd c) 50% din greutatea medie a celorlalte baterii si acumulatori Reciclarea bateriilor presupune mai multe operatii distincte: colectarea bateriilor uzate �        sortarea lor in functie de continut �        recuperarea materialului reciclabil purificarea materialului reciclabil aruncarea partilor nereciclabile Trebuie mentionat ca sortarea bateriilor in functie de alcatuirea lor este foarte importanta, intrucat sunt folosite procedee industriale diferite pentru extragerea materialului din fiecare tip de baterie in parte. 3.3 Materiale recuperate din baterii si acumulatori uzati Bateriile auto : Bateriile auto vandute sunt: Baterii aflate in componenta vehiculelor Piese de schimb pentru inlocuirea celor uzate Luand in considerare o durata de viata de 5 ani: Baterii auto disponibile pentru colectare 2007 = piese de schimb 2002 + VSU 2007 In Uniunea Europeana in anul 2002 s-au vandut aproximativ 850.000 t baterii auto, dintre care 600.000 t sunt baterii disponibile pentru colectare in anul 2007. Dintre acestea 80 – 95% sunt colectate si reciclate. Veniturile obtinute din reciclare (vanzarile de Pb si mase plastice) sunt suficiente pentru a acoperi costurile sistemului de gestionare a deseurilor de baterii auto. Oricum, economia sistemului este sensibila la pretul de piata al Pb, care poate varia semnificativ de-a lungul anilor. Situatia colectarii acumulatorilor auto uzati in Romania Baterii industriale : Exista 2 categorii de baterii industriale: -Baterii NiCd -Baterii Pb Acid In anul 2002 s-au vandut 200.000 t baterii industriale, dintre care 97% sunt baterii Pb Acid. Considerand duratele medii de viata, rezulta ca in anul 2007 sunt disponibile pentru colectare 185.000 t baterii industriale, din care 3.000 t baterii NiCd. 80 – 90% din bateriile industriale sunt colectate si trimise spre reciclare. Prin natura si domeniul de utilizare, colectarea si reciclarea bateriilor industriale este reglementata de practicile industriale si de relatiile furnizor-beneficiar. Pentru bateriile NiCd trimise la fabricile de reciclare, reciclatorii incaseaza 0 – 300 €/t, functie de proportia metalelor recuperate si preturile de piata ale metalelor (Ni, Cd, otel). Preturile ar putea sa scada la 0 - 200 €/t, prin cresterea cu 10-15% a recuperarii fero-nichelului. Baterii portabile: In anul 2002 in Uniunea Europeana s-au vandut 160.000 t baterii portabile, ceea ce corespunde unei medii de 410g/locuitor/an. In functie de tara media variaza intre 250-425g/locuitor/an. Aproximativ 75% din totalul bateriilor portabile vandute sunt nereincarcabile. Aproximativ 30% din totalul bateriilor portabile (45.000 t) sunt continute in echipamentele electrice si electronice (EEE). O medie de 20% din bateriile uzate disponibile pentru colectare sunt continute in DEEE. Colectarea separata a bateriilor portabile este bine dezvoltata in 8 state europene: colectarea separata bazata pe bateriile NiCd – Danemarca, Norvegia; colectarea separata a tuturor tipurilor de baterii portabile – Austria, Belgia, Franta, Germania, Olanda si Suedia. Diferentele intre rezultatele obtinute de statele europene pot fi explicate cu ajutorul urmatorilor factori: -data de incepere a colectarii separate; in unele tari sistemul are o vechime mai mare de 10 ani, in altele de 1-2 ani, iar in altele este in curs de implementare; -tipul si nivelul obiectivelor stabilite la nivel national, de la tinte obligatorii la obiective necuantificate; schemele de colectare si programele de comunicare implementate, functie de obiectivele ce trebuie atinse si de nivelele de penalizare prevazute. Limitarea ratelor de reciclare a bateriilor portabile este cauzata de: continutul relativ ridicat de Hg existent in bateriile puse pe piata inaintea intrarii in vigoare a legislatiei in domeniu, ceea ce inseamna costuri ridicate de reciclare; depozitarea finala a anumitor tipuri de baterii portabile care nu contin substante periculoase. Reciclarea bateriilor portabile se poate face in instalatii specializate, instalatii de topire si cuptoare electrice cu arc. In Uniunea Europeana exista peste 30 instalatii de reciclare, concentrate in Franta si Germania. Categorii de costuri pentru sistemele de gestionare a bateriilor portabile: Costuri variabile Puncte de colectare (echipamente) 50 – 150 €/t Colectare (logistica) 250 – 550 €/t Sortare 150 – 250 €/t Transport si reciclare (fara depozitare finala) 400 – 900 €/t Costuri fixe Relatii publice si comunicare 50 – 1700 €/t Administrative 125 – 900 €/t Costuri totale 1115 – 3765 €/t In Romania exista ,,Asociatia de Baterii Portabile din Romania”: - este o asociatie profesionala - cota de piata a membrilor asociatiei este de peste 75% din piata de baterii portabile - pe scheletul acestei asociatii se va infiinta viitoarea organizatie colectiva care va gestiona sistemul de colectare si reciclare a bateriilor si acumulatorilor uzati Dificultati de implementare a sistemului de gestionare bateriilor portabile uzate in Romania Lipsa infrastructurii de colectare (mai ales in mediul rural) Cantitate mare de baterii contrafacute Cantitate mare de baterii cu compozitie chimica necorespunzatoare (Hg, Cd, Pb peste limitele admisibile) Lipsa instalatiilor de reciclare Costurile ridicate de gestionare ale sistemului Bibliografie Revista Spectrum din luna februarie 1998 (The Institute Of Electrical And Electronics Engineers, Inc.) HYPERLINK "http://www.alt-energy.com/catalog/batteries.html" http://www.alt-energy.com/catalog/batteries.html HYPERLINK "http://sunsite.pub.ro/" http://sunsite.pub.ro HYPERLINK "http://www.envirosystemsinc.com/" http://www.envirosystemsinc.com PAGE PAGE - 18 - uzate ape Tratament 50 kg 600 kg 100 kg - 50 100 kg - 50 100 kg - 50 100 kg - 50 inerta Zgura Metale Apa Saruri Carbon Material organic Fero - mangan Zinc Mercur 1,5 kg 99,995% 200 kg 99% 390 Kg 55% Fe + 40% Mn + 5% Ni/Cu Otelarii Instalatii de galvanizare Industrie Depozitare finala sau constructii Baterii uzate (1000 Kg) SB Secundare (reincarcabile) Primare Mari (>1kg) Portabile (< 1kg) NiMH Vehicule hibride NiCd Autovehicule electrice NiCd pasive Sateliti, cai ferate Pb Acid Stivuitoare, agitatoare Pb Acid pasive Sisteme de alarma, comunicatii Pb Acid Auto/Moto pornire, aprindere (SB) Pb Acid Hobby Li – Ion Telefoane mobile, laptopuri NiMH Telefoane fara fir si mobile Baterii industriale NiCd Telefoane, scule, iluminat Li Echipament foto, telecomenzi Pastila(ZnA,AgO,MnO) Calculatoare, ceasuri Alk. Mn si ZnC Ceasuri, lanterne, audio, jucarii Industrie Gospodarii si in scop profesional Tipuri de baterii Utilizari Tehnologie Utilizatori Clasificarea bateriilor si acumulatorilor 쥁`