Referat Planetele3

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Planetele3 si de asemenea puteti face Download Referat Planetele3

Citeste fragmente din Referat Planetele3

Planetele În Sistemul Solar există nouă planete:Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluton. Pe lângă aceste nouă planete, în Sistemul Solar se află cel mai mare corp numit Soarele. La cea mai mică distanţă faţă de soare este planeta Mercur, iar cea mai îndepărtată planetă este Pluton. MERCUR Mercur este planeta care îi seamănă cel mai bine Lunii noastre deşi are un diametru mai mare (4.900 km, faţă de 3500 km).Ca şi satelitul nostru, Mercur este lipsit de atmosferă, iar suprafaţa sa, cu vârsta de mai multe miliarde de ani, este ciuruită de cratere. În fundul craterelor sale, acolo unde razele fierbinţi ale Soarelui nu ating niciodată solul, s-ar putea ascunde gheaţă. Diferenţele de temperatură (de la -185˚C la 425˚C) sunt cele mai mari cunoscute în întregul Sistem Solar. Mercur se învârte în jurul Soarelui pe o orbită foarte excentrică, ce se apropie de Soare până la 46 milioane de km şi se îndepărtează până la 70 milioane de km. Planeta se roteşte o dată şi jumătate în jurul propiei sale axe pe durata unei revoluţii în jurul Soarelui. VENUS Venus a fost mult timp considerată ca fiind planeta care prezintă cele mai multe trăsături comune cu Terra. Are practic aceeaşi mărime, orbitează la aproximativ aceeaşi distanţă de Soare, are o atmosferă densă, aceeaşi densitate şi compoziţie chimică. Cu doar câteva decenii în urmă, se credea că adăposteşte o vegetaţie bogată. Din nefericire, condiţiile de pe Venus s-au dovedit neprimitoare. Venus se roteşte în jurul axei proprii în sens orar invers decât aproape toţi ceilalţi aştri ai Sistemului Solar. Axă de înclinaţie 2˚ Polul Sud Polul Nord VENUS În afara câmpiilor vălurite, puţin înalte, care formează majoritatea peisajului, pe Venus există imenşi vulcani, asemănători celor din arhipelagul Hawaii. Planeta este acoperită de straturi de lavă şi este punctată de munţi, cum este Muntele Maat, cu înălţimea de 8 km.Pe Venus apar structuri geologice surprinzătoare, de forma unor domuri surpate, rezultate din expulzarea şi apoi retractarea lavei. Atmosfera opacă a planetei acoperă în permanenţă, ca un voal, solul venusian. Presiunea este de 90 de ori mai mare decât cea pe care o cunoaştem pe Terra. TERRA Terra este una dintre cele patru planete stâncoase ale Sistemu- lui Solar. În medie, fiecare metru cub al planetei cântăreşte 5,5 tone, ceea ce o face să fie astrul cel mai dens al Sistemului Solar. De asemenea, este singura planetă care posedă vaste oceane de apă lichidă. La început Terra a fost o minge vulcanică în fierbere, mult prea fierbinte pentru a permite dezvoltarea vieţi. Pe durata a milioane de ani, suprafaţa planetei a început să se răcească şi să se solidifice, eliberând nori enormi de aburi şi gaze. Umezeala din ei s-a transformat în cele din urmă în ploaie, formând mările şi oceanele. Oameni de ştiinţă cred că primele forme de viaţă au apărut în lacuri cu apă puţin adâncă, unde diferite substanţe chimice au format organisme monocelulare. Acestea au evoluat treptat în forme de viaţă mai complexe. Evoluţia lumii vii cotinuă şi în prezent. Pe măsură ce Terra continua să se solidifice, uni amfibieni s-au transformat în reptile care puteau să supravieţuiască mai bine pe teren uscat. Cam cu 220 de milioane de ani în urmă au apărut primii dinozauri. Se crede că aceştia au fost exterminaţi de un meteorit gigantic, cu aproximativ 65 de milioane de ani în urmă. MARTE Dintre toate planetele Sistemutui Solar, Marte este cea care a fascinat cel mai mult fiinţa umană. De două ori mai mică decât Terra, ea întruneşte aproape toate condiţile pentru a adăposti viaţa:atmosferă şi climat temperat, precum şi apă la cei doi poli(şi probabil sub suprafaţa s-a).În actualul stadiu al cunoştinţelor noastre, Marte este singura planetă pe care ne-am putea instala cândva. Înclinaţia planetei Marte fiind aproape identică cu înclinaţia Terrei, planeta roşie are anotimpuri comparabile cu cele terestre, dar de două ori mai lungi, pentru că Marte se roteşte în jurul Soarelui în 687 de zile aproximativ 2 ani tereştri. Marte posedă două minuscule luni, numite Phobos (“frică”) şi Deimos (“teroare”), care au aspectul unor pietre mai mari. Este vorba, probabil, de asteroizi proveniţi din centura situată aproape de Marte, pe care planeta i-a capturat. PHOBOS DEIMOS Calota polară australă este compusă din ni- sip, dioxid de carbon congelat şi apă îngheţată. Calotele polare scad sau cresc, în funcţie de anotimp, la fel ca pe Terra. Cel mai înalt munte cunoscut, muntele Olympus, este un imens vulcan cu înălţimea de 27 km (de trei ori mai înalt decât Everest) şi diametrul de 600 km. Cel mai vast canion, Valea Marineirs, se întinde pe mai mult de 4.000 km(lăţimea Statelor Unite) şi adăposteşte falii cu adâncimi de la 5 km la 10 km. JUPITER Jupiter este cea mai mare planetă a Sistemului Solar. Ea „ 옍 옍 ‚ „ ¬ è þ @ 옍 h¨u ,Mercur şi Pluton. Io este astrul cu cei mai Europa prezintă o mulţi vulcani în activitate; suprafaţă acoperită de aceştia aruncă sulf, care gigantice ,,autostrăzi” în- îi conferă acestui satelit gheţate. Sonda Galileo a o coloraţie galben-aurie descoperit că sub această aparte. suprafaţă există probabil ocea- ne Cel mai mare satelit na- Calisto este supus unui tural din Sistemul Solar, neîncetat bombardament Ganimede prezintă o su- cu asteroizi şi comete a- prafaţă îngheţată care trase de gravitaţia uriaşei s-ar putea să acopere planete. nucleul de rocă. Zona superioară a atmosferei este formată din straturi noroase, care sunt teatrul unor furtuni violente. Spectaculoasa Mare Pată roşie este un imens uragan care durează peste trei secole şi al cărui diametru ar putea cuprinde de două ori Terra. Planeta posedă trei sau patru inele foarte subţiri, aproape invizibile, compuse din particule fine de culoare închisă. SATURN Saturn are o culoare gălbuie, şi este a doua planetă ca mărime din Sistemul Solar. Ca şi Jupiter, este formată aproape în întregime din hidrogen şi heliu. Faimoasele inele acoperă o fâşie de aproximativ 200.000 km în diametru – ceea ce corespunde aproape cu distanţa Terrei la Lună – dar au grosimea maximă de doar câteva sute de metri. Saturn are 30 de luni cunoscute. Unele dintre ele au mii de km în diametru, în timp ce altele nu sunt decât nişte bolovanin de 20 sau 30 km(probabil asteroizi capturaţi). Cele mai multe dintre ele sunt probabil compuse din gheaţă amestecată cu metan, amoniac şi dioxid de carbon. Cele mai importante sunt: Titan, Iapet şi Rhea. Titan are o dată şi ju- Iapet prezintă o supra mătate diametrul Lunii faţă foarte contrastantă; noastre. Posedă o atmo- partea luminoasă este for- sferă foarte bogată în azot mată din gheaţă în timp şi compuşi organici, cumva ce partea întunecată este asemănătoare celei pe care compusă din materie ne- o avea Terra la origine. cunoscută. Rhea este formată din gheaţă tare ca piatra. Nucleul, de dimensiunea Terrei, este compus din fier şi rocă. Manta este compusă de hidrogen metalic. Pe măsură ce ne îndepărtăm de nucleul planetei, straturile de hidrogen şi heliu se transformă treptat în lichid şi gaz. URANUS Uranus a fost descope- rită de astronautul William Herschel, care a observat-o pentru prima dată pe telescop în 1781. Cea de-a treia planetă ca mărime din Sistemul Solar după Jupiter şi Saturn, Uranus este compusă în principal din roci, gheaţă şi hidrogen. Nucleu de rocă URANUS Gheţuri Hidrogen şi heliu Polii lui Uranus sunt îndreptaţi direct spre Soare deoarece are o înclinaţie de 98˚; sunt iluminaţi alternativ timp de 42 de ani, apoi sunt aruncaţi în întuneric pentru alţi 42 de ani, pentru că Uranus încheie o revoluţie în jurul Soarelui în 84 de ani. Uranus are cel puţin 21 de sateliţi: 5 luni exterioare, 11 luni mici interioare – descoperite în 1986 de sonda Voyager 2 şi 5 luni foarte îndepărtate, descoperite începând cu 1997. Principalele luni sunt: Miranda, Umbriel, Ariel, Oberon şi Titania. Miranda Umbriel Ariel Oberon Titania Unsprezece inele orbitează în jurul ecuatorului planetei, culcate pe lateral. La fel de întunecate ca şi cele ale lui Jupiter, aceste inele se pare că sunt formate din praf şi blocuri de rocă. NEPTUN Neptun este o planetă albăstruie, care îi seamănă mult lui Uranus; este ceva mai mică, dar mai masivă. A fost observată de astronomul Galle în 1846, în urma calculelor efectuate de astronomul Le Verrier, deşi, anterior, un calcul un analog îl făcuse şi Adams. Neptun este format din: Miez de rocă Manta de gheaţă Atmosfera lui Neptun este formată din hidrogen, heliu şi metan(care îi dă planetei nuanţa albastră). Atmosfera neptuniană pare a fi mai activă decât cea a lui Uranus, pentru că aici se pot distinge benzi colorate asemănătoare celor de pe Jupiter şi Saturn, precum şi mici nori de metan. Sonda Voyager a fotografiat un imens uragan, asemănător Marii Pete roşi de pe Jupiter, de mărimea Terrei, numit Marea Pată întunecată. Au fost măsurate aici rafale de vânt ce pot atinge 2.000 km/h; acestea sunt cele mai puternice din întregul Sistem Solar. Neptun are cel puţin 11 sateliţi naturali, printre care se numără Proteus (420 km diametru), Nereida(350 km diametru) şi Triton(2.700 km diametru). Celelalte 8 luni, foarte închise la culoare, măsoară mai puţin de 200 km. Proteus Nereida Triton PLUTON Descoperită în 1930 de Clyde W. Tombaugh, Pluton este singura pla- netă care nu a fost vizitată de o sondă spaţială. Este un astru foarte straniu, care se deosebeşte de celelalte opt planete şi a cărui dimensiune se compară cu cea a Lunii într-o asemenea măsură încât unii o consideră mai degrabă un asteroid sau o cometă. Puton are cea mai înclinată şi cea mai excentrică orbită. Ea se apropie uneori mai mult de Soare decât de Neptun, cum s-a întâmplat între 1979 şi 1999. Pluton şi satelitul său Charon au dimensiuni şi mase asemănătoare, ceea ce face ca cei doi aştri să graviteze unul în jurul celuilalt şi să îşi arate întotdeauna aceeaşi faţă. Charon Pluton este atât de mic şi de îndepărtat de Soare încât cunoaştem puţine lucruri certe despre el. Imaginile transmise recent de telescopul spaţial Hubble ni-l arăta într-o manieră inedită, însoţit de satelitul său Charon. 쥁`