Referat Poluarea Somesului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Poluarea Somesului si de asemenea puteti face Download Referat Poluarea somesului

Citeste fragmente din Referat Poluarea Somesului

Poluarea Somesului Bazinul hidrografic Someş adună cursurile de ape din 5 judeţe: Cluj, Bistriţa Năsăud, Sălaj, Maramureş, Satu Mare. Dintre acestea judeţul Cluj este brăzdat atât de Someşul Mic cât şi de Someşul Mre cu care se reuneşte în zona municipiului Dej. Industrializarea şi urbanizarea din ultimii ani au determinat evacuarea în râul Someş a unor cantităţi crescânde de substanţe impurificatoare, care au modificat tabloul ecologic al apelor acestui râu. Dacă cu ani în urmă râul Someşul Mare era considerat un râu de categoria I, fapt pentru care s-a acceptat construcţia staţiei de tratare a apei potabile pentru minicipiul Dej, nu acelaşi lucru se poate spune în prezent când datorită dezvoltării industriale şi a complexelor agrozootehnice ale municipiului Bistriţa şi oraşului Beclean, care deversează apele reziduale provenite din procesele industriale în râul Someş făcând ca de multe ori caracteristicile apei acestuia să nu mai corespundă decât unui râu de categoria a II-a, şi aceasta datorită depăşirii în unele cazuri a încercării organice de 2,5 ori a ionului de amoniu de două ori precum şi prezenţa metalelor Fe, Pb, Mn care creează greutăţi în tratarea apei în scop potabil pentru populaţia municipiului Dej. Dezvoltarea industrială a municipiului Dej prin prezenţa fabricilor de celuloză şi hârtie şi fabricii de fibre artificiale şi a celei de celuloză chimică a contribuit cu ani în urmă în mod substanţial la poluarea râului Someş în aval de oraşul Dej. O dată cu trecerea în conservare a fabricii de celuloză chimică şi a celei de sulfură de carbon s-a resimţit considerabil reducerea procesului de poluare a râului Someş. Nu putem afirma că nu exisţă poluare a râului Someş, ţinând cont de aportul de impuruficatori pe care îi aduce Someşul în amonte la care se adaugă şi deversarea apelor reziduale de pe Platforma Nord Dej. Sursele de impurificare a apei râului Someş în zona Dej sunt: Ape uzate menajere provenite din locuinţe şi folosinţele gospodăreşti ale industriilor Ape uzate publice provenite de la hoteluri, restaurante, instituţii publice asemănătoare cu apele uzate menajere Ape uzate industriale provenite de la fabriciile din oraşul Dej, cât de pe Platforma Industrială Nord Dej (S.C. SOMEŞ S.A Dej, S.C. Cesom S.A Dej, Depoul SNCFR, PROTAN) Ape uzate provenite de la spălatul şi stropitul străzilor şi spaţiilor verzi Ape de ploaie venite în contact cu depozitele de deşeuri menajere şi industriale Apele meteoritice care uneori în timpul şiroirii pot antrena substanţe în suspensie, pesticide, etc. Ţinând cont de conţinutul acestor ape, totuşi cele mai poluante rămân însă apele uzate industriale. Apele reziduale rezultate din procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei, a fibrelor artificiale conţin următoarele substanţe impurificatoare: Substanţe în suspensie (fibre, aşchii, noduri) Substanţe organice biodegradabile şi nebiodegradabile (lignosulfonaţii, clorligninele) exprimate prin consumul chimic de oxigen (CCO) şi consumul biochimic de oxigen cinci zile (CBO5) Sulfaţi Cloruri Enoli Substanţe extractibile Săruri de zinc Acid sulfhidric Carbomaţi Prezenţa acestor impurificatori a necesitat tratarea lor înainte de deversarea în râul Someş în staţiile de epurare existente pe Platforma Industrială Nord. Astfel, apele rezultate din procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei sunt delimitate în funsţie de încărcarea lor organică şi tratate în trepte de epurare separate. Apele cu încărcare organică mai mică de 100 mg/l, sunt tratate într-o treaptă de epurare mecanică, care are drept scop recuperarea substanţelor în suspensie, a fibrelor pentru reutilizarea ei la fabricarea hârtiei igienice. Aceste ape sunt denumite ape incolore şi după tratare sunt evacuate în canalul deschis Cuzdrioara, care apoi se varsă în râul Someş. Apele cu încărcare organică mai mare de 100 mg/l, sunt tratate în trei trepte de operare: o treaptă mecanică şi una chimică existente pe platforma S.C. SOMEŞ S.A Dej, şi o treaptă biologică aşezată pe malul Someşului în dreptul localităţii Urişor. În această treaptă biologică intră şi apele tratate în prealabil în treapta de epurare mecanică. Apele reziduale rezultate de la fabricarea celofibrei sunt ape acide şi ape alcaline, care împreună sunt tratate într-o staţie de epurare compusă din bazine de aerare acidă, bazine de aerare alcalină şi decantoare secundare. În urma tratării aceste ape sunt evacuate în canalul deschis Cuzdrioare, iar de aici sunt deversate în răul Someş. Putem considera, Canalul Cuzdrioara drept un canal colector, care adună apele reziduale tratate de la următoarele unităţi industriale: S.C. SOMEŞ S.A, S.C. Cesom S.A, PROTAN şi Depoul SNCFR Dej. Apele reziduale industriale din municipiul Dej ajung în râul Someş pe două guri de deversare: pe Canalul Cuzdrioara, şi respectiv prin Staţia de epurare biologică Urişor. Efectele nocive ale pricipalelor substanţe impurificatoare evacuate cu apele uzate mai sus menţionate în râul Someş sunt urmatoarele: Substanţele organice consumă oxigenul din apă în timpul procesului de descompunere a lor într-o măsură mai mare sau mai mică determinând distrugerea peştilor şi organismelor acvatice Substanţele în suspensie mai ales fibrele celulozice rămase pot înfunda branhiile peştilor provocându-le moartea prin asfixiere, iar depunerea lor pe fundul râului duc la intrarea lor în putrefacţie şi la scăderea cantităţii de oxigen în apă Scăpările de substanţe petrolier, uleiuri care formează uneori pelicule compacte la suprafaţa apei, dau apoi un gust şi un miros neplăcut, şi împiedică autoepurarea apei râului prin împiedecarea absorţiei oxigenului pe la suprafaţa apei şi sunt toxice pentru fauna şi flora acbatică Sărurile sodice în cantităţi mai mari de 25 mg/l hidroxid de sodiu distrug fauna piscicolă Clorurile peste anumite limite fac ca apa râului şa fie impropie pentru alimentare cu apă potabilă şi industrială Fierul prezent în apa râului produce greutăţi fabricilor de celuloză în procesul de albire al celulozei Metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr) evacuate cu apele uzate au acţiune toxică asupra organismelor acvatice inhibând procesele de autoepurare Sărurile de azot şi fosfor produc dezvoltarea rapidă a algelor la suprafaţa apei Culoarea apelor uzate influenţează ân general absorbţia oxigenului în apă şi procesul de fotosinteză şi autoepurare Dacă cu câţiva ani în urmă râul Someş în aval de oraşul dej era considerat un râu aproape mort din punct de vedere al ecosistemelor acvatice, şi acesta datorită funcţionării fabricii de celuloză chimică care prezenta un real pericol pentru echilibrul ecologic al râului prin evacuarea de ape cu conţinut de leşii bisulfitice, nu acelaşi lucru se poate spune în prezent. Aportul apelor uzate industriale provenite de la fabricarea celulozei şi hârtiei la creşterea încărcării organice a apei râului Someş a scăzut considerabil. În ultimii ani după 1989 prin oprirea fabricii de celuloză chimcă, nu s-au semnalat depăşiri ale apei organice în râu, încărcarea organică admisă fiind de 25 mg/l. Din studiul de impact asupra mediului efectuat de Institutul de Cercetări pentru Celuloză şi Hârtie, filiala Suceava, prin analizele efectuate atât la apele deversate în râu, câ şi la pele de râu s-a constatat o scădere considerabilă a poluării râului Someş. Aceasta este dovedită şi de apariţia unor specii de peşti ca: scobar, clean, plătică în aval de deversarea apelor reziduale în râul Someş, cât şi prezenţa crustaceelor şi a fitoplanctonului. Modernizarea şi retehnologizarea fabricilor din municipiul dej, prin utilizarea de tehnologii mai puţin poluante vor face ca râul Someş să fie tot mai puţin poluat. Interesul deosebit manifestat de toţi factorii economici ai municipiului Dej, cât şi de Regia Apelor Române – filiala Cluj, vor contribui la evitarea oricărui risc de poluare a râului ţinând cont că râul Someş este un râu de graniţă. Pentru supraveghereas cât mai atentă a poluării râului Someş s-a întrunit o comisie de supraveghere şi control a poluării constituite din membri ai: Ministerul Mediului, Regia Apelor Române – Bucureşti şi Regia Apelor Române – filiala Cluj, Agenţia pentru protecţia mediului Cluj, Primăria oraşelor Cluj şi Dej, factori de răspundere din unităţile economice care analizează trimestrial stadiul realizării măsurilor privin reducerea poluării pe râul Someş. 쥁