Referat Etica In Massmedia

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Etica In Massmedia si de asemenea puteti face Download Referat etica in massmedia

Citeste fragmente din Referat Etica In Massmedia

Etica in mass-media Intr-o societate democratica moderna, dezvoltarea sociala in general si activitatea decizionala in special , atat la nivel macro cat si la nivel micro , impun o consistenta sporita a bazei informationale , pentru ca nu numai decizia, ci si insasi viata cotidiana reclama informatia, cu atributele sale: veridicitate, actualitate, oportunitate, relevanta, disponibilitate si permisivitate a accesului, precizie, utilizabilitate si procesabilitate, siguranta si stabilitate. In acest context, raspunderea morala a mass-mediei fata de cetateni si fata de societate este cu atat mai mare cu cat informatia si comunicarea sunt determinante pentru formarea atitudinii individuale a cetateanului dar si pentru evolutia societatii si a vietii democratice. La acestea se adauga si una din premisele teoriei clasice a democratiei – cetateanul omnicompetent, practic sistemul democratic fiind pus in imposibilitatea de a functiona fara o informare obiectiva si profesionala a maselor. Dar putem vorbi oare de o informare nepartinitoare? Putem crede oare ca jurnalistii si implicit opiniile si relatarile lor sunt independente de interesele institutiei in cadrul careia profeseaza, de propriile tare si stereotipuri, de opinia majoritatii, de cererea pietii de inforamtie in privinta subiectelor si a modului in care acestea sunt tratate? Este adevarat ca se poate afirma relativa obiectivitate a jurnalistilor in cazul subiectelor fara prea mari implicatii politice, economice ori sociala, insa in final, in ciuda obiectivitatii stirilor respective, simpla lor repetare frecventa poate duce la modificari ale opiniei, si chiar al modului de raportare la unele fenomene sociale. Presiunea exercitata asupra jurnalistului este prea mare pentru a permite independenta acestuia . Politicile si etica fiecarui canal mediatic sunt conforme cu interesele detinatorului respectivului canal , astfel ca o suma de informatii aparent fidele realitatii, prezentate intr-un anume mod si intr-o anume ordine poate fi in realitate doar un instrument de manipulare a opiniei publice. Este explicabila in acest sens pozitia duplicitara ori balansata a organelor de presa in relatarea unui eveniment, in functie de propriile obiective. Edificator este exemplul ziarului Moniteurdin din martie 1815 care infatisa in felul urmator marsul asupra Parisului al lui Napoleon dupa ce parasise insula Elba: 9 martie - monstrul a evadat din locul exilului sau 10 martie -capcaunul corsican a acostat la Cap Juan 11 martie - tigrul s-a aratat la cap;trupele avanseaza din toate partile pentru a opri inaintarea sa;el isi va termina mizerabila aventura fugind spre munti 12 martie - monstrul a avansat cu adevarat pana la Grenoble 13 martie - tiranul este acum la Lyon;la aparitia sa spaima a cuprins toata lumea 18 martie - uzurpatorul a riscat sa se apropie la 60 de ore de mars de capitala 19 martie - Bonaparte inainteaza in mars fortat, dar este imposibil ca el sa atinga Parisul 20 martie - Napoleon va ajunge maine sub zidurile Parisului 21 martie - Imparatul napoleon este la Fontainbleu 22 martie - Ieri seara, Majestatea Sa, Imparatul, si-a facut intrarea publica si a sosit la Touilleires. Nimic nu poate depasi bucuria universala Solutia propusa de teoria clasica a democratiei este tocmai libertatea pietii, libera concurenta, confruntarea diferitelor surse de informatie pentru a se ajunge la adevar. Insa aici putem observa cateva impedimente – in primul rand volumul de informatie este foarte mare, astfel ca cetatenii vor prefera sursele prestigioase(creditate in societate si dispunand de suficiente resurse pentru a acoperi o cat mai mare parte a realitatii) de informare, si in genere nu vor mai proceda la confruntarea a mai multe surse. De asemenea, din lipsa de timp, si in parte din caracterul incomod ori greu accesibil al publicatiilor de specialitate, masa (adica o buna parte din electorat) va prefera sa se informeze din surse al caror limbaj si specializare fac informatia mai usor asimilabila, insa si mai inexacta. Insa trebuie mentionat ca o informare lacunara, ori „de senzatie” duce la speculatii ce sfarsesc prin a justifica prin resurse proprii un punct de vedere greu justificabil prin instrumente stiintifice. O alta problema este reprezentata de tendinta elitei (politice, financiare, ori de alt gen) spre coeziune, astfel organele de presa de pe un anume teritoriu, controlate de acestia, vor vehicula informatia folosind moduri de raportare la ea relativ similare, subsumate unor interese comune. Relevant este ca nici apelul la surse straine propriului teritoriu nu ne poate garanta veridicitatea si interpretarea obiectiva a informatiilor, dat fiind ca in diferitele spatii politico-culturale functioneaza aceeasi regula ca si in cazul teritoriului propriu, mai precis exista un model in parte cultural, in parte impus de interese politice , prin prisma caruia sunt interpretate si redate informatiile. Solutia aparenta ar fi sa comparam surse din spatii politico-culturale diferite in cazul unui anume eveniment, insa aceasta solutie este aproape inaccesibila marii mase a cetatenilor, si in plus nu am putea compara decat un numar redus de informatii, cu un caracter foarte general; in alta ordine de idei trebuie luat in considerare ca si informatiile oferite de institutii de informare straine sunt influentate in aceeasi masura ca si cele ale organelor de presa din propriul teritoriu de variabilele mentionate mai sus. Luand in considerare si scena politica internationala , gravitand in jurul unui singur pol de putere, la momentul de fata, nu putem considera ca exista vreun canal mediatic care sa nu fie intr-o semnificativa masura influentat de pozitia si de modul de raportare la lume si evenimente al S.U.A. (de mentionat ca si o reactie adversa pozitiei americane se raporteaza la ea si deci intr-o oarecare masura este generata de aceasta). In acest context se impune redefinirea conceptului de etica si de obiectivitate in mass-media pentru o mai buna operationalizare a sa si pentru a se reusi o redefinire viabila a teoriei democratiei ,pe bazele solide ale onestitatii. Bibliografie: DeFleur, Melvin L., Shearon A. Lowery, Milestones in mass communication. A history of effects research, Longman, 1995, 3-rd Edition Jeffres, Leo W., Mass mediaprocesses and effects, Waveland Pres inc., Prospect Heights, 1986 PAGE PAGE - 2 - 쥁`