Referat Sistemul Solar

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Sistemul Solar si de asemenea puteti face Download Referat Sistemul solar

Citeste fragmente din Referat Sistemul Solar

SISTEMUL SOLAR SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani (I const( (n SOARE, cele nou( planete care se (nv(rt in jurul lui (I sateli(ii lor. Aceste planete sunt: MERCUR, VENUS, PAMANT, MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN, si PLUTO. Sistemul solar s-a format, probabi, dintr-un nor de gaze (I praf care s-a desprins dintr-un nor mai mare. For(ele gravita(ionale au f(cut ca norul s( se (nv(rteasc( (I s( se contracte. Centrul, devenind foarte compact, dens (I extrem de fierbinte, a format SOARELE. Celelalte materiale au format un disc, care (ngr(m(dindu-se, au format corpuri. In urma ciocnirii corpurilor (I r(cirii lor s-au format planetele. SOARELE SOARELE este o mas( gazoas(, de m(rime medie care are c(ldur( (I lumin( proprie, (I care con(ine 99.9% din toat( materia din sistemul solar. Toate planetele, inclusiv PAMANTUL, fac o mi(care de revolu(ie (n jurul SOARELUI. Cu toate c( mai pu(in de jum(tate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT (n fiecare secund(, este deajuns s( sus(in( via(a. Petele solare, care apar pe suprafa(a SOARELUI ca ni(te pete negre, sunt regiuni mai reci de pe SOARE. Explozile solare - erup(ii de gaz (I particule asociate cu petele solare – pot distruge comunica(iile (I sistemul electric de pe PAMANT. V(ntul solar, un (uvoi de particule electrizate, str(bate tot sistemul solar, cauz(nd AURORA BOREALA. MERCUR MERCUR este cea mai apropiat( planet( de SOARE. De pe suprafa(a uscat( a planetei, SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT. Temperaturile de pe suprafa(a planetei, care variaz( cel mai mult din sistemul solar, pot ajunge amiaza la 427 de grade Celsius (I pot sc(dea noaptea p(n( la –184 grade Celsius. Suprafa(a lui MERCUR este acoperit( de cratere, provenite din bombardamentele cu meteori(I (I comete. MERCUR pare a fi f(cut( (n majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are c(mp gravita(ional, dar este prea mic (I prea slab pentru a sustine mai mult de o sub(ire atmosfer( de vapori de sodiu (I heliu. VENUS VENUS este a II-a planet( de la SOARE. Cu toate c( distan(a p(n( la SOARE este de dou( ori mai mare fa(( de cea a lui MERCUR, VENUS este cea mai cald( planet( din sistemul solar. O atmosfer( sub(ire (I noroas( format( din dioxid de carbon, re(ine c(lduta solar( (I (nv(luie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de erup(iile vulcanice. Suprafa(a planetei este format( din c(mpii (ntinse (i regiuni muntoase modelate de vulcani (I de r(urile de lav(. Se crede c( vulcanii continu( s( erup(. Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variaz(, s-au depistat regiunile calde de pe planet(. PAMANTUL Este a III-a planet( de la SOARE. Datorit( distan(ei la care se afl( de SOARE, prezen(a unei atmosfere protectoare (I a unui amestec corect de substan(e organice, PAMANTUL este singura planet( din sistemul solar care poate sus(ine via(a. Este deasemenea singura planet( pe care o substan(( (ca apa) exist( (n stare gazoas(, lichid( (I solid(. PAMANTUL este extrem de dinamic a c(rui scoar(( se recicleaz( constant, datorit( mi(c(rii continue a platfornelor. MARTE Este a IV-a planet( de la SOARE av(nd ca dimensiune jum(tate din m(rimea PAMANTULUI. Deasemenea este (nclinat( pe o ax( care are ca rezultat existen(a anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimboare creaz( pe planet( v(nturi care ating 161 k/h (I care cauzeaz( puternice furtuni de praf. MARTE are 2 sateli(I care sunt probabil asteroizi captura(i. Emisfera sudic( a planetei este o suprafa(( stabil( cu multe cratere. Si totu(I, pe emisfera nordic( se observ( r(uri (ntinse de lav( (I vulcani gigantici considera(I ca fiind cei mai mari din sistemul solar. O uria(( deschidere, numit( Valles Marineris, este de cinci ori mai lung( (I de dou( ori mai lat( fa(( de Alpi. Nenumate canale ramificate str(bat c(mpiile care sunt str(nse (n apropierea Ecuatorului. Aceste canale se aseam(n( sistemului de r(uri g(sit pe PAMANT (I s-ar fi putut forma c(nd condi(ile de pe MARTE erau foarte diferite de cele de ast(zi. JUPITER A V-a planet( de la SOARE, JUPITER este cea mai mare planet( din sistemul solar. Suprafa(a lui JUPITER este de dou( ori mai mare dec(t suprafa(a total( a celorlalte planete laolalt(. Inconjurat de 16 sateli(I, JUPITER seam(n( cu un sistem solar (n miniatur(. La fel ca o stea, este compus (n majoritate din gaze (I ((I genereaz( propria-I c(ldur(. Oamenii de (tiin(( speculeaz( c( dac( JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai mult( materie, ar fi o stea. Atnosfera planetei este f(cut( din benzi mi(c(toare, de gaze. Dominanta “MAREA PATA ROSIE”, av(nd diametrul de trei ori mai mare fa(( de cel al PAMANTULUI, este o furtun( uria(( care a existat cel pu(in de c(nd telescoapele observ( JUPITERUL. O rota(ie foarte rapid( - odat( la 10 ore - d( lui JUPITER cele mai scurte zile din sistemul solar (I ajut( la formarea unui puternic c(mp magnetic care este de nenum(rate ori mai mare fa(( de cel al PAMANTULUI. Noaptea pe JUPITER este departe de a fi (ntunecoas(: cerul este luminat de cei 16 sateli(I, o auror( str(lucitoare cauzat( de c(mpul magnetic (I str(lucirea fulgerelor gigantice. SATURN Planeta SATURN este a VI-a planet( de la SOARE. Este (nconjurat de nenum(rate inele formate din buc((ele mici de roc( (I ghea((. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost f(r(mi(at (ntr-o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel pu(in 24 de sateli( iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Densitatea uria(ei planete este at(t de mic( (nc(t poate oluti pe ap(, un indiciu c( este f(cut( (n majoritate din gaze de hidrogen (I heliu. SATURN ((I genereaz( propria-I c(ldur(, probabil, deoarece gazele se separ( (n interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului de o(et. Aceast( separare permite gazelor s( transforme o parte din energia de mi(care, energie cinetic(, (n c(ldur(. SATURN are un c(mp magnetic puternic a c(rui poli coincid cu polii geografici. URANUS Este a VII-a planet( de la SOARE. Cea mai caracteristic( particularitate este c( se rote(te pe o parte ajung(nd doar pe un singur pol lumina solar(. O teorie sugereaz( c( URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a r(sturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de ap( (I pulbere de roc(. Mai t(rziu aceste resturi s-au str(ns form(nd cei 15 sateli(I (I 11 inele care (nconjoar( planeta. O alt( teorie sus(ine c( inelele s-au format din resturile create c(nd c((iva din sateli(ii planetei au fost zdrobi(I de meteori(I mai mici. Ca (I NEPTUN, (n mare parte URANUS este un ocean murdar de ap( sus(inut de un miez de roc(. Atmosfera format( din hidrogen (I heliu cu urme de metan d( planetei culoarea albastru-cenu(ie. NEPTUN Planeta NEPTUN este a VIII-a planet( de la SOARE. Cu furtuni uria(e care sufl( cu o putere de zece ori mai mare dec(t cea a uraganelor – aproape deajuns s( sparg( bariera sunetului – NEPTUN este planeta din sistemul solar b(ntuit( de v(nturile cele mai puternice. V-a r(m(ne de determinat ce cauzeaz( aceste v(nturi puternice. De patru ori mai mare dec(t PANANTUL (I pu(in mai mic( dec(t URANUS, NEPTUN probabil, nu are limite bine definite (ntre straturi. Are un mic miez de roc( topit( (nconjurat( de un ocean amestecat cubuc((I de roc( (I noroi. Partea superioar( a oceanului se gradeaz( treptat (ntr-o atmosfer( compus( din hidrogen (I heliu. O mic( cantitate de metan d( planetei culoarea alb(struie – gri. PLUTO Este a IX-a planet( de la SOARE, cu toate c( orbita ei eliptic( o aduce mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Mica planet( (25 de planete ca PLUTO (ncap (n MERCUR, urm(toarea planet( ca micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid f(cut dintr-un amestec deroc(, ghia((, amoniac (I metan. PLUTO (I singurul ei satelit func(ioneaz( ca o planet( dubl(. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este aproape jum(tate din m(rimea planetei (I ar p(rea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ de (ase ori m(rimea LUNII. Cele dou( corpuri se rotesc (n jurul unui punct balansat care se afl( (ntre ele. Cele dou( corpuri (mpart chiar atmosfera sub(ire de nitrogen a lui PLUTO. 쥁`