Referat Probleme De Mediu.Doc

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Probleme De Mediu.Doc si de asemenea puteti face Download Referat Probleme De Mediu.Doc

Citeste fragmente din Referat Probleme De Mediu.Doc

PROBLEME GLOBALE DE MEDIU  PROBLEME GLOBALE DE MEDIU I. REVOLUTIE SAU EVOLUTIE ? TEHNOLOGII ENERGETICE CU POLUARE ZERO CANCERULO SI MEDIUL CANCERUL LARINGELUI II. STAREA MEDIULUI IN JUDETUL MARAMURES: SURSE DE POLUARE DATE DIN RAPORTUL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN LUNA MARTIE 2002 ACCIDENTE: ACCIDENT ECOLOGIC LA IAZUL DE STERIL BOZANTA ACCIDENTUL TEHNIC DE LA SC AURUL S.A. BAIA MARE  REVOLUTIE SAU EVOLUTIE? Tot asa cum omenirea a trecut, in domeniul energiei, de la lemn la carbune in sec.XIX, de la carbune la petrol in sec.XX, exista indicii ca acum se pregateste o a treia tranzitie. Lumea pare a fi in pragul unei noi ere, a tehnologiilor avansate si a noi combustibili. Chiar daca o astfel de trecere nu se poate face peste noapte, este clar ca schimbarea este deja in curs. Intrebarea este cat va fi ea de mare si rapida. Tranzitia in domeniul energiei va fi o revolutie tehnologica sau doar evolutie? Daca va fi o revolutie, omenirea va vedea in curand modalitati noi si complet diferite de a produce si a folosi energia. Electricitatea ar putea fi generata de surse cu poluare zero si folosita, apoi, pentru a genera hidrogen, care, la randul lui, ar alimenta uzine, furnale si automobile cu poluare zero. Acoperisurile vor fi acoperite cu panouri, care produc electricitate din lumina soarelui, iar fermierii vor obtine, pe langa roadele pamantului, electricitate produsa de vant, care va face posibile refrigerarea si iluminatul in cele mai indepartate colturi ale lumii. Daca rezultatul va fi o evolutie, s-ar putea ca omenirea sa continue sa foloseasca unii combustibili poluanti (carbunele, petrolul, gazul natural), gasind modalitati noi, mai curate si mai eficiente de utilizare a lor. Automobilele si centralele electrice isi vor dubla sau tripla randamentul, reducandu-si poluarea cu 90%. Locuinte si birouri ultraizolate, becuri electrice si motoare ultraeficiente si linii de productie conduse prin calculator ar putea sa reduca consumul de energie si, odata cu aceasta, poluarea - cu 75%. In loc sa fie construite cu centrale termice si aparate de aer conditionat, locuintele, birourile si chiar satele indepartate ar putea fi echipate cu pile de combustie - dispozitive compacte, ultracurate, care produc electricitate prin procedee chimice, avand ca produse secundare apa complet pura, caldura si foarte putina poluare atmosferica sau aproape deloc. Automobilele si camioanele vor continua sa mearga cu benzina si motorina produse din petrol, dar vor fi modele "ecologice" cu poluare redusa, datorita concurentei tot mai mari a gazului natural, a metanolului si altor combustibili mai curati. TEHNOLOGII ENERGETICE CU POLUARE ZERO Energie eoliana Este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta. Ele au inceput sa fie folosite pe scara larga abia prin anii 70- 80, cand SUA a adoptat mai multe programe destinate sa incurajeze folosirea lor. In California, la sfarsitul lui 1984, functionau deja 8469 de turbine eoliene. Capacitatea totala ale acestor unitati era de aproximativ 550 MW. Ele erau construite in locuri cu vant puternic, grupate in asa-numitele "wind farms". Turbinele eoliene aveau niste probleme: modificari mari ale vitezei vantului provocau variatii ale intensitatii curentului electric, defectand uneori sistemele de transmisie; paletele adunau reziduuri, care reduceau randamentul. Astfel de turbine pot sa alimenteze orasul San-Francisco - la preturi competitive cu cea produsa de centralele electrice alimentare cu combustibili fosili. Aproximativ 80% din energia eoliana din lume este produsa acum in California, dar energia eoliana este pe cale de raspandire in Midwest-ul american, in Europa - in special in Belgia - si in alte regiuni. S-ar putea ca in 1990-2000 potentialul pietei in ce priveste turbinele eoliene sa atinga 21000 MW. Energie solara. Nu s-a bucurat de succese ca cea eoliana, dar umplerea golului se face rapid si, daca preturile continua sa scada, ea ar putea sa intre in competitie cu centralele electrice de mare putere. Exista deja sisteme solare "termale" - in care razele soarelui sunt folosite pentru a supraincalzi un fluid, ce este, apoi, folosit pentru a propulsa o turbina generatoare de electricitate - care produc energie electrica la preturi aproape competitive. Cea mai eleganta forma a energiei solare ramane sistemul "fotovoltaic", in care energia luminii solare este convertita direct in electricitate. Este cea mai perfecta forma de energie: gratuita, abundenta si complet nepoluanta. Sistemele fotovoltaice pot alimenta cu energie orice, de la sate izolate la locuinte din centre urbane. Panourile pot sa fie fixate cu buloane pe sol sau pe acoperis sau chiar modelate in curbe de o forma placuta. Dispozitivele se defecteaza arareori si chiar daca unul se strica, celelalte continua sa functioneze, fie in stralucirea soarelui, fie sub cerul acoperit cu nori. Electricitatea obtinuta de la soare prin sistem fotovoltaic costa de 2-5 ori mai mult decat cea obtinuta din carbune, petrol sau gaz natural. In plus, sistemele nu functioneaza noaptea. Energia nucleara. In unele tari, indeosebi in Franta, ea asigura 70% din consumul de electricitate. Nu se construiesc noi centrale nucleare din cauza depasirii costurilor, a intarzierilor li, poate cele mai important, din cauza temerilor populatiei in urma incidentelor de la Cernobal si Three Mile Island. Perspectivele energiei nucleare sunt sumbre in SUA, unde costurile per kilowat de putere instalata au crescut de 4 ori in termeni reali pentru centralele construite recent, in comparatie cu o centrala de acelasi tip terminata in 1971. In plus, timpul de constructie s-a dublat, randamentul centralelor ramanand mediocru. In SUA din 1978 nu s-au mai primit comenzi pentru reactori nucleari, iar 13 comenzi facute intre 1975 si 1978 au fost anulate sau amanate la infinit. Au aparut noi tehnologii, indeosebi in Japonia si Suedia, care ar putea face ca energia nucleara sa devina o optiune mai acceptabila pentru populatie. In Japonia a fost realizat un mic reactor experimental, cunoscut sub numele de Jojo sau "flacara vesnica". Denumit reactor "reproducator" pentru ca isi produce propriul combustibil, Jojo functioneaza de mai multi an, iar o versiune mai mare, Monju, urmeaza sa intre in functiune curand. Oficialitatile se asteapta ca acest prim experiment sa fie urmat de 3 reactoare experimentale tot mai puternice, culminand, in orizontul anilor 2010-2030, cu punerea in circuitul comercial a unei centrale de 1500 MW. In Suedia, Asea Brown Boveri a realizat un reactor PIUS "cu siguranta intriseca", despre care sustine ca poate rezista la cutremure, inundatii, incendii, explozii si practic la orice dezastru. De asemenea, Asea Brown Boveri a elaborat o modalitate de scoatere si depozitare a deseurilor, despre care spune ca va face reactorul PIUS sigur pentru 10000 de ani. Nu se stie cu certitudine daca proiectele Asea Brown Boveri chiar corespund celor sustinute. Hidroenergia. Cand si-a anuntat intentia de a elabora un program national pentru reducerea, pana in anul 2000, a emanatiilor de CO2 din SUA la nivelul celor din 1990, Bill Clinton se bizuia mult pe aplicarea unor tehnologii si pe sursele de energie alternative, in special hidroenergia. Din toate sursele de energie regenerabile, aceasta a fost cel mai mult folosita, desi in ultima vreme punerea in aplicare a unor programe hidroenergetice din tari in curs de dezvoltare a fost temporizata di motive financiare si sociale, sau ecologice. Numai o mica parte din potentialul hidroenergetic din tarile in curs de dezvoltare este utilizat: 5% in Africa, 8% in America Latina, 9% in Asia. China a captat cam 10% din potentialul sau exploatabil de 378 GW, cel mai mare din lume. In tarile industrializate se foloseste parte mai mare a potentialului hidroenergetic - 26% in tarile membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica si 52% in SUA CANCERUL SI MEDIUL Una dintre cele mai temute si cercetate consecinte ale supunerii la poluanti este cancerul. In tarile industriale cancerul cauzeaza 20% din decese. Ratele mai inalte ale cancerului din aceste tari au fost explicate, invocandu-se fumatul si metodele de conservare a alimentelor. In comparatie cu acesti factori, poluarea ar putea sa joace un rol minor. Dar contributia poluantilor industriali, aparitia cancerului este neglijabila. Substantele toxice pot contribui la unele forme de cancer. Rolul lor este greu de cuantificat din trei motive: 1. se cunoaste prea putin despre toxicitatea celor mai multe substante chimice; 2. cele mai multe expuneri au loc la niveluri foarte scazute; 3. oamenii sunt supusi la substante neidentificate. Ca rezultat, ponderea estimata a cancerului, ce pot fi atribuite expunerii la substante toxice, variaza de la 7 la 20%. Pana de curand, a avut loc o polemica aprinsa intre oncologi si epidemiologi in jurul intrebarii despre caratele deja inalte ale cancerului din tarile industriale, ce se afla in crestere. Dezbaterea s-a aplanat cand a fost luat in consideratie si cancerul datorat fumatului, un factor de risc pe care expertii il fac responsabil de circa 30% din toate tumorile. In studiile recente s-au stabilit cresteri ale ratelor de incidenta pentru forme de cancer la care nu se cunoaste o legatura cu fumatul. Un studiu din 1990 asupra tendintelor din statele, care au pus date la dispozitia Organizatiei Mondiale a Sanatatii, a ajuns la concluzia ca intre 1968 si 1987 rata deceselor prin cancerele sistemului nervos central, san, rinichi, piele si mielome multiple au crescut in randul persoanelor de peste 54 de ani in 6 tari diferite. Cazurile de cancer la creier si sistemul nervos, cel putin s-au dublat la oamenii intre 75 si 84 de ani, precum si in alte cazuri. Dar aceasta crestere nu afecteaza doar oamenii in varsta. De exemplu, incidenta cancerului la creier si sistemul nervos central a crescut la baietii americani sub 20 de ani, cu 16% intre 1973-1977 si 1983-1987, in timp ce incidenta limfomelor a crescut cu 15%. Cazurile de leucemie s-au inmultit si ele in cursul acestei perioade. Unii factori (alcoolul, alimentarea, genele si poluarea mediului) pot juca un anumit rol. De exemplu, anumite gene confera indivizilor sensibilitate la cancer. Recent a fost descoperita la Johns Hopkins Unisersity o sectiune de ADN, care contine o gena, ce predispune unele persoane la instalarea cancerului de colon. Functionarea defectuoasa a genelor, care in mod normal, reprima tumorile, ar putea fi cauza aparitiei unor cazurile de cancer. Cercetatorii au mai identificat 50 de asa-numite oncogene. Protooncogenele sunt gene implicate, in mod normal, in cresterea si specializarea celulelor. Cand sufera mutatii ele se transforma in oncogene si orchestreaza aparitia si cresterea tumorilor. Expertii estimeaza ca factorii ambientali (alimentareavirusurile, ocupatia si asezarea geografica) sunt responsabili pentru cel putin 60% din toate cazurile de cancer. Conservarea alimentelor prin sarare, afumare sau murare mareste riscul cancerului oral si stomacal. Consumand diverse zarzavaturi, putem bloca anumite forme de cancer, iar disparitia acestora din meniurile modeme pot sa conduca la rate mai inalte in tarile industriale. Grasimea alimentara, de exemplu, poate actiona ca un promotor al cancerului, accelerand raspandirea tesutului expus la tumori maligne. Alimentatia bogata in grasimi a fost pusa in legatura cu cancerul de colon si, probabil, implicata in cancerul la san. Substantele chimice pot grabi dezvoltarea cancerului. Dar foarte putine din ele au fost testate in privinta potentialului de a cauza boala. Expunerea la toxine poate declansa o cascada de evenimente, care, in final conduc la cancer. Unul dintre mecanisme consta in deteriorarea directa a ADN-ului si provocarea mutatiilor. Alte substante toxice pot duce la cancer, inhiband imunitatea. Nu exista dovezi directe, care sa lege de cancer imunitatea scazuta datorita chimicalelor, dar numeroase substante recunoscute drept cancerogene se dovedesc capabile de a inhiba sistemul imun. Benzo(a)-pirenului, substanta gasita in fumul de la esapamentul automobilelor si in cel de carbune, ca si azbestul (fibra naturala minerala), sunt doua exemple. O a treia cale, pe care expunerea poate conduce la cancer, este legata de actiunea de tip hormonal a substantei toxice. Alte substante toxice dezactiveaza enzimele, care, in mod normal, descompun toxinele, sau au efecte asupra capacitatii organismului de a umple rupturile din ADN. In conditii normale, aceste rupturi survin in mod constant, dar sunt repetate cu promtitudine prin procese, ce au loc in celula. Aceasta problema necesita inca cercetari ale efectului diferitor substante, ce duc la aparitia si dezvoltarea cancerului, precum si ale mecanismelor de actiune. NOOSFERA CANCERUL LARINGELUI Alterarea vocii si raguseala (disfonia) reprezinta posibilitatea de a atrage atentia asupra unor afectiuni ale corzilor vocale, care pot fi si cancer. In lumea laringologilor exista o lege de aur: orice raguseala, care nu cedeaza in 2-3 saptamani la un tratament simptomatic obisnuit, trebuie de adresat laringologului pentru a preveni un eventual cancer. Tabloul clinic este dominat de disfonie cu diverse grade de intensitate, ajungand la „vocea lemnoasa". In cancerele, cu localizare sub corzile vocale (subglotice), disfonia se instaleaza tardiv, manifestarea initiala fiind dispneea (dificultate in respiratie), care este permanenta sau intermitenta si se agraveaza la eforturile fizice. In localizarea supraglotica dificultatea si devierea la deglutitie, reprezinta simptomul major. Alaturi de acestea apar alte subiective: jena faringo-laringiana, senzatie de corp strain hipofaringian, tulburari parestezice, dureri cu localizare otica. Cancerul laringian netratat, indiferent de localizare si de forma histologica, evolueaza spre obstructia completa a lumenului laringian, catre extensie ganglionara, metastaze la distanta, casexie, exitus. In evolutia unui cancer laringian se evidentiaza patru etape: 1. perioada de debut - se manifesta doar prin disfonie; 2. perioada de stare - la disfonie se adauga dispneea, ce se accentueaza pe masura obstruarii lumenulu laringian; 3. perioada disfagica - procesul tumoral a invadat regiunile vecine a laringelui (hipofaringele, valeculele, sinisurile piriforme si baza limbii); 4. perioada terminala, casectica - are loc diseminarea generala. Diagnostica precoce este foarte importanta. Precocitatea descoperirii cancerului este interdependenta cu prognosticul: cancerul de laringe, descoperit in prima faza, poate ajunge de la 70% de vindecari cu durata peste 5 ani. Etapele diagnosticului sunt: persistenta si agravarea in timp a unuia din simptoamele descrise trebuie sa determine pacientul sau medicul de familie sa solicite specialistul O.R.L. un examen specific. In cazul unui proces tumoral, se indica o biopsie laringiana prin metoda indirectoscopica sau prin microlaringoscopie, suspendata cu anestezie generala. Tratat precoce, prin metode combinate (radio-chimio-chirurgicale) cancerul tinde sa se departeze de fatalitatea pierderii functiei de comunicare, prin interventii partiale cu pastrarea segmentului fonator, sau reconstituirea acestuia. Pentru a preveni aparitia cancerului laringian, trebuie de inlaturat fumatul, alcoolul, suprasolicitarea vocala, stresul.  Starea mediului in judetul Maramures      Datorita bogatiilor solului si subsolului, in judetul Maramures, s-a dezvoltat o intensa  activitate economico-sociala  care constituie in acelasi timp sursa  pentru poluarea extinsa a tuturor factorilor de mediu. Cu o populatie de peste 540 mii locuitori si  un grad de urbanizare de 53%, judetul Maramures prezinta un relief variat incluzind  in proportii aproximativ egale zone montane dealuri si depresiuni cu lunci si terase. Dezvoltind masiv  dupa anii 70, vechi preocupari ale populatiei judetului extractia si prepararea minereurilor neferoase, metalurgia neferoasa si extragerea si prelucrarea masei lemnoase regimul trecut a neglijat asigurarea conditiilor necesare de protectie a mediului astfel incit la ora actuala, cu exceptia instalatiilor de epurare a apelor uzate, instalatiile si echipamentele destinate protectiei factorilor de mediu sunt depasite ca si capacitate si uzate fizic si moral. Activitatile industriale localizate  in zone bine delimitate uneori foarte aproape sau chiar in aglomerari umane au condus ca si in cazul zonei Baia Mare la aparitia unor surse intense de poluare a mediului cu efecte asupra starii de sanatate a populatiei.               CALITATEA  AERULUI este afectata in principal de activitatea de metalurgie neferoasa desfasurata in zona Baia Mare, datorita emisiilor de dioxid de sulf si pulberi in suspensie cu continut de plumb si de cadmiu. Indicatorii de calitate a aerului urmariti prin analize fizico-chimice se situeaza peste limitele admise prin  standardul de calitate a aerului STAS 12574 din 1987. In perioada de dupa 1989 concentratia medie anuala de dioxid de sulf in atmosfera a depasit CMA-ul cu o frecventa  de pana la 12,5% iar frecventele de depasire a concentratiei maxime admise la 24 ore pentru indicatorul plumb este foarte ridicata, peste 50%, pana la 95%, conform graficelor de mai jos. Evolutia in timp a concentratiilor medii anuale si a frecventelor de depasire a concentratiilor maxime admise la indicatorii de poluare urmariti in zona Baia Mare HYPERLINK "http://www.apmbm.ro/Starea_mediului/General/Cadmiu/cadmiu.html" Cadmiu (Cd) HYPERLINK "http://www.apmbm.ro/Starea_mediului/General/Plumb/plumb.html" Plumb (Pb) HYPERLINK "http://www.apmbm.ro/Starea_mediului/General/Pulberi/pulberi.html" Pulberi HYPERLINK "http://www.apmbm.ro/Starea_mediului/General/SO2/so2.html" Dioxid de Sulf (SO2)      CALITATEA APELOR in judet s-a ameliorat in intervalul de dupa 1989 prin diminuarea cantitatilor de substante poluante evacuate in apele de suprafata, in anul 1994 inregistrindu-se 49 de km cursuri de ape degradate din totalul de 600 km urmariti prin analize de laborator, in anul 1998 erau doar 24 km degradati. Principalele surse de poluare a apelor sunt industria miniera, metalurgia neferoasa si aglomerarile urbane.              CALITATEA VEGETATIEI SI SOLULUI este afectata pe o suprafata de aproximativ 20 mii ha in zona Baia Mare datorita poluarii chimice prin emisiile de poluanti in atmosfera iar la nivelul judetului pe o suprafata de 200 mii ha prin eroziuni, exces de umiditate, depozite de steril de flotatie, rampe de deseuri menajere si alunecari de teren.      STAREA DE SANATATE A POPULATIEI  este agresata  in special in zona Baia Mare prin emisiile in atmosfera de dioxid de sulf, plumb si cadmiu provenite de la metalurgia neferoasa existenta. Conform studiilor efectuate in aceasta zona se inregistreaza o deteriorare mai avansata a starii de sanatate comparativ cu alte asezari umane astfel : speranta de viata este mai redusa cu 2,2 ani; indicele de mortalitate generala este mai mare cu 10-15%; avitaminoza D2 este mai frecventa cu 65-95%; bolile de metabolism datorate plumbului sunt mai frecvente cu 40-60%;      Situatia calitatii mediului in judetul Maramures este reflectarea actualelor conditii economice si sociale caracteristice perioadei de tranzitie cu absenta surselor de finantare si capitalului necesar promovarii unor lucrari de investitii destinate protectiei factorilor de mediu. Existenta unui suport legislativ precar greveaza fundamental implementarea unui management ecologic la nivelul agentilor economici si impunerea masurilor necesare protectiei mediului.   Aer In judetul Maramures, zona cea mai afectata in ce priveste calitatea aerului este zona Baia Mare, situatie determinata de emisiile de poluanti in atmosfera, de la S.C. Romplumb si S.C. Phoenix, unitati cu profil de metalurgie neferoasa, puternic poluante. Din activitatea specifica de metalurgie neferoasa se emit in atmosfera gaze cu dioxid de sulf, trioxid de sulf, vapori de acid sulfuric si pulberi cu continut de plumb, cadmiu, arsen si alte metale. La acestea se adauga poluarea provocata de pulberile cu continut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum si emisiile in atmosfera provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice si de la centralele termice pentru producerea caldurii si apei calde menajere. Apa Principalele surse de poluare a apelor sunt industria miniera, metalurgia neferoasa si aglomerarile urbane.     Calitatea apelor in judetul Maramures este determinata de specificul economic, in care preponderente sunt activitatile de extractie si prelucrare a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa. In bazinul hidrografic Somes cauzele care conduc la mentinerea unor tronsoane de rau in afara categoriei de calitate, sunt evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de la unitatile cu profil de extractie si prelucrare a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa: E.M. Baia Sprie, E.M. Herja, E.M. Nistru, E.M. Baiut, E.M. Cavnic, S.C. Phoenix SA, S.C. Romplumb SA, U.P. Sasar. In bazinul hidrografic Tisa sursele de poluare sunt evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de la unitatile miniere si de prelucrare a minereurilor neferoase din cadrul Sucursalei Miniere Baia Borsa. SOL Principalele surse de poluare a solului, in zona Baia Mare sunt S.C. Phoenix S.A., S.C. Romplumb, iazurile de decantare ale uzinelor de preparare situate in acest perimetru, haldele de steril de mina, rezultate in urma activitatilor de exploatare, apele de mina care se evacueaza din galeriile existente in zona. Pentru zona Baia Borsa sursele de poluare sunt iazurile de decantare ale uzinei de preparare, haldele de steril si apele de mina rezultate in urma activitatilor de extractie din aceasta zona. In judetul Maramures iazurile de decantare ocupa o suprafata de aproximativ 530 ha, din care cca. 146 ha in conservare. STAREA MEDIULUI LUNA MARTIE 2000 CALITATEA AERULUI - SUPRAVEGHEREA CALITATII AERULUI În judetul Maramures, zona cea mai afectata în ce priveste calitatea aerului este zona Baia Mare, situatie determinata de emisiile de poluanti în atmosfera, de la S.C. Romplumb si S.C. Phoenix, unitati cu profil de metalurgie neferoasa, puternic poluante.Din activitatea specifica de metalurgie neferoasa se emit în atmosfera gaze cu dioxid de sulf, trioxid de sulf, vapori de acid sulfuric si pulberi cu continut de plumb, cadmiu, arsen si alte metale. La acestea se adauga poluarea provocata de pulberile cu continut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum si emisiile în atmosfera provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice si de la centralele termice pentru producerea caldurii si apei calde menajere.În cursul lunii martie, conform propriilor masuratori si estimari, S.C. Romplumb a emis în atmosfera cca. 3,1 tone dioxid de sulf si 1,1 tone praf cu continut de metale grele, din care 0,5 tone plumb.S.C.Phoenix Baia Mare a emis în atmosfera din procesul tehnologic, în cursul lunii martie, conform propriilor masuratori, cca. 1009 tone dioxid de sulf si 1,67 tone pulberi cu continut de metale grele.În urma consumului la cele doua mari unitati a 3231246 mc de gaz metan, s-au emis în atmosfera cca 9,08 tone oxizi de azot, 2,07 tone hidrocarburi si 0,94 tone pulberi. O alta sursa importanta o constituie ENERGOTERM, care prin centralele termice asigura energia termica si apa calda menajera pentru populatia municipiului Baia Mare si energia termica pentru unele societati comerciale. În luna martie, prin consumul a 4229246 mc de gaz metan, s-au emis în atmosfera aprox. 1,23 tone pulberi, 2,71 tone hidrocarburi si 11,89 tone oxizi de azot. În zona municipiului Sighetu Marmatiei, cea mai importanta sursa de emisii poluante în atmosfera o constituie S.C. ACATERM, care produce energia termica necesara blocurilor de locuinte, cât si agentul termic necesar societatilor comerciale. În luna martie, din arderea a 148,1 tone pacura s-au emis în atmosfera aproximativ 0,433 tone pulberi, 6,07 tone oxizi de sulf si 1,13 tone dioxid de azot. Supravegherea calitatii aerului în judetul Maramures se realizeaza sistematic, efectuându-se determinari asupra unor indicatori specifici zonei Baia Mare si într-o retea judeteana. În zona Baia Mare urmarirea calitatii aerului prin analize de laborator s-a realizat în 7 puncte pentru poluanti gazosi (SO2, NO2, NH3), 3 puncte pentru pulberi în suspensie, plumb si cadmiu, 8 puncte pentru precipitatii, 7 puncte pentru pulberi sedimentabile. În reteaua judeteana s-au efectuat analize ale precipitatiilor în 7 puncte si analize ale pulberilor sedimentabile în 12 puncte. masura au fost cuprinse între 125 ľ g/mc si 407 ľ g/mc (de 1,6 ori mai mare decât C.M.A.), mediile lunare situându-se între 23 ľ g/mc si 97 ľ g/mc.Concentratia medie calculata pe oras a fost 31 ľ g/mc situându-se sub valoarea C.M.A. zilnica. Comparativ cu luna februarie 2000, nivelul de poluare cu dioxid de sulf s-a mentinut aproximativ la acelasi nivel, în ceea ce priveste maximile si mediile înregistrate, media lunara calculata pe oras fiind mai scazuta. situat între 96 ľ g/mc si 392 ľ g/mc, depasirea maxima înregistrata fiind de 2,6 ori mai mare decât C.M.A. zilnica.Valorile medii lunare au fost cuprinse între 42 ľg/mc si 139 ľg/mc. Comparativ cu luna februarie 2000, se constata o crestere a gradului de poluare cu pulberi în suspensie, atât în ceea ce priveste maximile si mediile înregistrate cât si a frecventei de depasire. de 94% si respectiv 87%.Valorile maxime înregistrate în aceste puncte au fost de 13,109 ľ g/mc si respectiv 5,690 ľ g/mc, depasind C.M.A. de 18,7 ori si respectiv 8,1 ori. Mediile lunare au avut valorile de 3,505 ľ g/mc si 1,961 ľ g/mc, valoarea maxima a mediilor depasind C.M.A. zilnica de 5 ori.În punctul de control situat în zona rezidentiala, frecventa de depasire a C.M.A. zilnica a fost de 16%, valoarea maxima înregistrata fiind de 0,855 ľ g/mc (de 1,2 ori mai mare decât C.M.A.), media lunara fiind de 0,405 ľ g/mc (situata sub C.M.A.). Fata de luna precedenta, în punctele de impact direct, s-a înregistrat o crestere a frecventelor de depasire ale C.M.A. Mediile înregistrate si maxima din punctul 4 s-au mentinut aproximativ la acelasi nivel, maxima din punctul 16 fiind de aproape doua ori mai scazuta. În punctul din zona rezidentiala s-a înregistrat o scadere semnificativa atât a frecventei de depasire cât si a maximei si mediei înregistrate. În continuare se evidentiaza diferenta semnificativa între nivelul de poluare cu plumb din zonele cu impact direct al surselor de poluare si cel din zona rezidentiala controlata. Evolutia concentratiilor la indicatorul cadmiu este asemanatoare cu cea a plumbului. În cursul lunii martie, în cele doua puncte din zonele industriale, frecventele lunare de depasire ale C.M.A. zilnica au fost de 77% si respectiv 58%, valorile maxime înregistrate fiind de 0,123 ľ g/mc si 0,117 ľ g/mc, depasirile maxime fiind de 6,1 si respectiv 5,8 ori mai mari decât C.M.A. Valorile medii lunare ale concentratiilor au fost de 0,042 ľ g/mc si 0,0287 ľ g/mc, media lunara maxima depasind C.M.A. zilnica de 2,1 ori.În punctul de control din zona rezidentiala, nu s-au înregistrat depasiri ale C.M.A. zilnica, valoarea maxima a depasirilor (0,02 ľ g/mc) fiind egala cu C.M.A.Media concentratiilor de cadmiu în acest punct s-a situat sub C.M.A. (0,007 ľ g/mc). Si în cazul indicatorului cadmiu se constata diferenta semnificativa între valorile înregistrate în zonele cu impact direct al surselor de poluare fata de cele din zona rezidentiala. Fata de luna februarie, la indicatorul cadmiu, se constata o crestere atât a frecventelor de depasire ale C.M.A. cât si a maximelor si mediilor înregistrate în zonele de impact direct, precum si o scadere a valorilor din punctul nesituat sub impactul direct al surselor de poluare, gradul de poluare fiind mult mai scazut în zona rezidentiala comparativ cu zonele industriale controlate. Pulberile sedimentabile au fost urmarite în 7 puncte din zona Baia Mare si 12 puncte din zonele Borsa, Viseu de Sus, Sighetu Marmatiei, Seini, Bozânta Mare, Baita, Ocolis, Somcuta Mare si Valea Chioarului. În zona Baia Mare, valorile cantitative s-au situat între 1,066 g/mp luna si 7,808 g/mp luna, neînregistrându-se depasiri ale C.M.A. În celelalte zone din judet supravegheate, valorile cantitative lunare înregistrate au variat între 0,767 g/mp luna la Baita si 4,424 g/mp luna la Viseu de Sus, de asemenea neînregistrându-se depasiri. La pulberi sedimentabile se analizeaza continutul de metale (Pb, Cu, Cd, Fe, Zn si Cr), semnificativ privind influenta surselor de poluare din Baia Mare, fiind concentratiile mult mai ridicate înregistrate în zona Baia Mare fata de celelalte zone analizate. Supravegherea precipitatiilor s-a realizat în 8 p湵瑣⁥楤慂慩䴠牡⁥楳㜠瀠湵瑣⁥滮愠瑬⁥潬慣楬