Referat Latina

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Latina si de asemenea puteti face Download Referat Latina

Citeste fragmente din Referat Latina

Verbul Verbul este notat in dictionar cu urmatoarele forme:canto,-are,-avi,-atum 1. 2. 3. 4. 1.Indicativ prezent,persoana I singular 2.Infinitiv prezent 3.Indicativ perfect simplu,persoana I 4.Supin Tema de prezent se obtine inlaturand sufixul caracteristic “ re”.Recunoastem conjugarea unui verb dupa vocala finala a temei de prezent(sau vocala tematica). Conj. I: -a Conj.II:-e(lung) Conj.III:-consonantica:-e(scurt) -vocalica:-e(scurt) Moduri si timpuri derivate din tema de prezent Moduri personale: 1.Indicativ-prezent -imperfect -viitor I 2.Conjunctiv-prezent -imperfect 3.Imperativ-prezent Moduri nepersonale 1.Infinitiv prezent 2.Participiul prezent 3.Gerunziul 4.Gerundivul Sufixele morfologice arata modul si timpul. Mod Timp Formare Indicativ Prezent tema de prezent+desinente personale(conj a III-a cons.e-> i,u). Imperfect tema de prezent+sufix –ba+desinente personale Conjugarea a III-a vocalica si a IV- –intre tema si sufix:-e Viitor I Conj.I,II:tema de prezent:-sg. I. bo II.bis III.bit Pl.I.bimus II.bitis III.bunt Conj. aIII-a:tema de prezent+sufixele-a(persoana I sg) -e(celelalte persoane) +desinente personale Conjugarea a III-a consonantica:radical +suf.-a(pers.I) -e(celelalte pesoane)+desinente personale Perfect Tema de perfect+desinente specifice perfectului: Sg.I-i II-isti III-it Pl. I-imus II-istis III-erunt(ere).Perfectul se traduce prin perfectul compus in limba romana. Mai mult ca perfectul Tema de perfect+sufix –era +desinente personale Viitor anterior Tema de perfect+sufixul –er +i+desinente personale Conjunctiv Prezent Conj.I:radicalul verbului+sufixul-e +desinente personale Conj.II,III,IV:tema de prezent(radical-conj.aIII-a consonantica)+sufixul-a+desinente personale Imperfect Tema de prezent+sufixul “ re”+desinente personale. In context,conjunctivul imperfect poate fi tradus prin indicativ imperfect. Perfect Tema de perfect+sufixul-eri +desinente personale Mai mult ca perfectul Tema de perfect+sufixul –isse +desinente personale Imperativul Prezent Persoana a II-a singular-tema de prezent Persoana a II-a plurak-tema de prezent+sufixul –te La conjugarea a III-a, “e”scurt se transforma in “ i”. Moduri nepersonale Gerunziul Substantiv verbal Tema de prezent + sufixul –nd+desinentele declinarii aII-a.La conjugarea a III-a vocalica si a IV-a intervine vocala de legatura e intre tema si sufix. Participiul Prezent Tema de prezent+sufixele-ns(Nominativ singular) -nt(celelalte cazuri) +desinentele declinarii a III-a parisilabice Conjugarea a III-a vocalica si a IV-a -e Substantivul Substantivele sunt grupate in 5 declinari.Ele sunt notate in dictionar cu urmatoarele forme:aqua,-æ.Terminatia genitivului singular ne arata declinarea substantivului.Declinarea I cuprinde substantive majoritatea feminine,putine masculine(nu substantive de genul neutru).Cele masculine denumesc ocupatii barbatesti sau nume de barbati. Declinarea a II-a –majoritatea masculine si neutre ,putine feminine;cele feminine denumesc arbori,tari,orase.Cele neutre se termina la nominativ singular in “um”. Declinarea a III-a este cea mai bogata declinare: 1)substantive parisilabice(cu acelasi numar de silabe la nominativ si genitiv singular) 2)substantive imparisilabice(la genitiv singular apare o silaba in plus fata de nominativ) Tema substantivului(mai ales la acesta imparisilabic) se obtine inlaturand terminatia genitivului singular. Declinarea a IV-a cuprinde majoritatea substantivelor masculine si neutre si mai putine feminine.Cele feminine denumesc grade de rudenie ce denumesc femei si nume de arbori. Declinarea a V-a cuprinde substantive de gen feminin.Numai substantivul “dies” poate fi si feminin si masculin. Desinente personale Singular Plural I-o,m I-mus II-s II-tis III-t III-nt Caz Decl.I m.f. Decl.II m. f. n. Decl.III imparis. m.f. n. Decl.III par. m.f. n. Decl.IV m.f. n. Decl.V f. N -a -us,er,ir -um zero -is,-es zero -us -u -es G -ae -i -is -is -us -ei D -ae -o -i -i -ui -ei Ac -am -um -um -em zero -em zero -um -u -em Abl. -a -o -e -e -i -u -e V =N -e =N =N =N =N =N =N =N =N =N N,V -ae -i -a -es -a -es -ia -us -ua -es G -arum -orum -um -ium -uum -erum D,Abl -is -is -ibus -ibus -ibus -ebus Ac. -as -os -a -es -a -es -ia -us -ua -us Tabelul de declinari Adjectivul Adjectivele cu trei terminatii(sau de clasa I): bonus,-a,-um us-masculin a-feminin um-neutru pulcher,-a,-um er-masculin a-feminin um-neutru Adjectivul se acorda in gen,numar si caz cu substantivul determinat. Adjectivul de clasa a II-a -se declina dupa declinarea a III-a parisilabica -Abl. Singular-i 1)adjective cu doua terminatii:brevis,-e 2)adjective cu o terminatie:prudens,-ntis;felix,-icis(zero). 3)adjective cu 3 forme:acer,acris,acre Gradele de comparatie 1)Pozitivul:clarus,-a,-um 2)Comparativul:tema adjectivului+sufixele –ior(m.f.) -ius(n.)+desinentele declinarii a III-a imparisilabice. Sufixul –ius se intalneste numai la nominativ,Ac,V sg.La restul cazurilor,sg. si pl.se intalneste suf. ior. 3)Superlativ Tema adjectivului+sufixele –issimus(m.) -issimum(n.) -issima(f.) Exceptii pentru superlativ I.Adjective terminate la pozitiv in er formeaza superlativ cu sufixele: -rrimus(m.) -rrima(f.) -rrimum(n.) II.6 adjective terminate la pozitiv in lis formeaza superlativ cu sufixele: -limus(m.) -lima(f.) -limum(n.) -facilis,-e;dificilis,-e. -similis,-e;disimilis,-e. -gracilis,-e;humilis,-e. Pronumele personal Caz Persoana I Persoana a II-a Sg. Pl. Sg. Pl. N. ego nos tu vos G. mei nostri(de noi) nostrum (dintre noi) tui vestri(de voi) vestrum(dintre noi) D. mihi nobis tibi vobis Ac. me nos te vos Abl. me nobis te vobis Nu are forme pentru persoana a III-a.Pentru a marca aceasta persoana se foloseste fie pronumele reflexiv “se” ,fie pronumele demonstrativ “is”,”ea”,”id”. Cazul Ablativ poate fi de multe ori,insotit de prepozitia enclitica ”cum”(la sfarsitul formei de ablativ). Pronumele reflexiv N — G-sui(de sine) D-sibi(siesi,pentru sine) Ac-se(pe sine) Abl.-se Pronumele posesiv -arata posesia. Au forma unor adjective cu 3 terminatii. Sg. Persoana I meus,mea,meum II tuus,tua,tuum IIIsuus,sua,suum Pl. Persoana I noster,nostra,nostrum II vester,vestra,vestrum III suus,sua,suum Cand pronumele posesive se acorda in gen ,numar si caz cu un substantiv,devin adjective pronominale posesive. Pronumele demonstrativ 1)hic,haec,hoc(acesta,aceasta,acest lucru) 2)iste,ista,istut 3)is,ea,id 4)ille,illa,illud(acela,aceea,acel lucru) 5)ideam,eadem,idem(acelasi,aceeasi,acelasi lucru) -is,ea,id+particula “dem” 6)ipse,ipsa,ipsum Pronumele demonstrativ se declina dupa declinarile a II-a si I ,dar au si unele forme ale lor proprii. G sg.-ius D sg.-i Pronumele relativ Pronumele relativ are rol de relatie in fraza.Se acorda in gen si numar cu substantivul sau pronumele determinat,dar poate avea alt caz. N sg. qui,quoi,quod(care,ce) G sg.-cuius D sg.cui D-Abl. pl. quibus Pronumele relativ se declina dupadelinarile I si II ,dar au si forme proprii. Pronumele interogativ Se intalneste in propozitii interogative,si are aceeasi declinare ca pronumele relativ,difera numaiu N sg.quis,quis,quid(cine,ce) In latina exista doua conjunctii foarte des intalnite: Ut-in functie de modul propozitiilor introduse,poate avea urmatoarele valori: 1)cu modul indicativ: a)temporal(cand) b)comparativ(dupa cum) 2)cu modul conjunctiv a)completiv(ca sa) d)consecutiv(incat) b)final(ca sa) c)concesiv(desi) Cum 1)cu modul indicativ-temporal(cand) 2)cu modul conjunctiv a)narativ istoric-conjunctiv imperfect(cand -conjunctiv mai mult ca perfectul(dupa ce) b)cauzal(fiindca) c)concesiv(desi) Criteriile pentru a retine mai usor terminatiile: -pentru masculin si feminin:Ac sg. –m,langa vocala tematica a declinarii Ac. pl. –s langa vocala tematica a declinarii Abl. sg. are ca terminatie vocala tematica a declinarii D,Abl pl Declinarea I II III IV V Is is ibus ibus ebus Pentru genul neutru –N,Ac,V pl-au terminatia “a”(la declinarea III,IV,langa vocala tematica) PAGE PAGE 7 쥁`