Referat Gestiunea Financiara A Intreprinderii

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Gestiunea Financiara A Intreprinderii si de asemenea puteti face Download Referat Gestiunea Financiara a Intreprinderii

Citeste fragmente din Referat Gestiunea Financiara A Intreprinderii

Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea : Finanţe-Bănci Gestiunea Financiară a Întreprinderii Student: Grupa: 5505  CUPRINS Pagina Analiza pe baza Bilanţului Financiar (Analiza exigibilitate-lichiditate)........3 Analiza pe baza Bilanţului Funcţional (operaţional)......................................8 Contul de Profit şi Pierdere şi Soldurile Intermediare de Gestiune..............13 Capacitatea de autofinanţare.......................................................... ...............19 Tabloul de finanţare nevoi-resurse ...............................................................20 Analiza ratelor de structură bilanţieră, de îndatorare, de lichiditate şi solvabilitate........................................................... .........................................21 Ratele de rentabilitate........................................................... .........................25 Bibliografie............................................................ ........................................28 Analiza pe baza bilanţului financiar Analiza lichiditate-exigibilitate, numită în practica ţărilor occidentale analiză patrimoniala, are meritul de a pune in evidenţă riscul de insolvabilitate al întreprinderii. Aceasta consta în incapacitatea intreprinderii de a-şi onora angajamentele asumate faţă de terţi. Datele necesare analizei financiare sunt preluate din bilanţul financiar. Construcţia bilanţului financiar, pornind de la elementele conţinute în bilanţul contabil, necesită o tratare prealabilă a posturilor de activ şi de pasiv după criteriile de lichiditate-exigibilitate. Bilanţul financiar (în mil.lei) Denumire indicator 2001 2002 Activ Nevoi permanente: 35450 40450 Imobilizari necorporale 10000 7500 Imobilizari corporale 25000 32500 Imobilizari financiare 450 450 Nevoi temporare: 11700 17590 Stocuri 5200 6800 Creante 4500 8750 Titluri de plasament 550 150 Disponibilitati 1450 1890 Total activ 47150 58040 Pasiv Capitaluri permanente: 38050 44340 Capital Social 25000 25000 Rezerve 10000 15000 Rezultatul net nerepartizat 0 0 Provizioane reglementate mai mari de un an 1500 2000 Datorii financiare mai mari de un an 1550 2340 Resurse temporare: 9100 13700 Furnizori 5400 7100 Datorii salariati 100 150 Datorii buget 580 690 Datorii bancare mai mici de un an 3020 5760 Total pasiv 47150 58040 Numeroşi analişti financiari, pornind de la abordarea juridică a bilanţului, utilizează conceptul de situaţie netă (SN), estimând contabil valoarea drepturilor ce le posedă proprietarii asupra întreprinderii. Situaţia Neta (SN) =Activ - Datorii totale SN (2001) = 47150 - ( 1550 + 5400 + 100 + 580 + 3020 + 1500 ) = 47150-12150 = 35000(mil.lei) SN (2002) = 58040 - ( 2340 + 7100 + 150 + 690 + 5760 + 2000 ) = 58040-18040= 40000(mil.lei) Spre deosebire de capitalurile proprii, noţiunea de situaţie netă este mai restrictivă, excluzând din categoria acestora subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele reglementate ( Situaţia Netă = Capitaluri proprii - Subvenţii pentru investiţii – Provizioane reglementate ). Situaţia neta pozitivă si crescatoare reflecta o gestiune economică sănătoasă. Această creştere este consecinţa reinvestirii unei părţi din profitul net şi a altor elemente de acumulări. Creşterea situaţiei nete marchează, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, şi anume maximizarea valorii întreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii. Fondul de rulment permanent, determinat pe baza bilanţului financiar (bilanţul lichiditate-exigibilitate), constituie un fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar (FRF) şi poate fi stabilit prin două modalităţi: a) FRF = Capitaluri permanente (excl. amortiz. şi proviz.) - Nevoi permanente (în valoare netă) FRF(2001)= 38050-35450= 2600(mil.lei) FRF(2002)= 44340-40450= 3890(mil.lei) În această modalitate de calcul, FRF pozitiv exprima acea parte a capitalurilor permanente degajată de etajul superior al bilanţului pentru a acoperi nevoi de finanţare din partea de jos a bilanţului. Deoarece FRF este pozitiv, capitalurile permanente finanţează o parte din activele circulante, după finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Această situaţie pune în evidenţă FRF ca expresie a realizării echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt (întreprinderea poate să facă faţă fără dificultate riscurilor diverse pe termen scurt). b) FRF = Activ circulant net (cu lichiditate mai mică de un an) – Resurse temporare FRF(2001)=11700-9100= 2600(mil.lei) FRF(2002)=17590-13700= 3890(mil.lei) În acest mod de calcul, FRF pozitiv evidenţiază surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinanţată de datoriile pe termen scurt. Indiferent de modalitatea de calcul, în logica financiară nu există decât un singur fond de rulment (rezultatele obţinute prin cele două formule coincid). Activele circulante transformabile în lichidităţi într-un termen scurt (sub un an) vor permite nu numai rambursarea integrală a datoriilor pe termen scurt (exigibile într-un interval de timp sub un an), dar, în egală măsură şi degajarea lichidităţilor excedentare. Această situaţie reflectă o perspectivă favorabilă întreprinderii, sub aspectul solvabilităţii sale. Fondul de rulment financiar poate fi analizat, în continuare, în funcţie de structura capitalurilor permanente (capitaluri proprii şi datorii cu scadenţă mai mare deun an), analiză care pune în evidenţă gradul în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii.Indicatorul care relevă acest grad de autonomie financiară este fondul de rulment propriu, adică excedentul capitalurilor proprii în raport cu imobilizările nete, determinat conform relaţiei: FRpropriu = Capitaluri proprii - Imobilizări nete Rezultatul negativ al acestei relaţii de calcul, denumit fond de rulment împrumutat, reflectă măsura îndatorării pe termen lung, pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt. FRîmprumutat = FRF - FRpropriu FRpropriu(2001)=36500-35450=1050(mil.lei) FRîmprumutat(2001)=2600-1050=1550(mil.lei) FRpropriu(2002)=42000-40450=1550(mil.lei) FRîmprumutat(2002)=3890-1550=2340(mil.lei) Pentru exemplul considerat se remarcă faptul că în anul 2001, FRpropriu reprezintă 40,38% din FRF, iar în anul 2002, FRpropriu are o pondere de 39,85%. Astfel, ponderea FRpropriu în FRF în cei doi ani consecutivi este mai mică decât cea a FRîmprumutat, rezultând faptul că FRF este constituit în majoritate pe seama împrumuturilor pe termen lung, iar marja de siguranţă pe care acesta o asigură pentru finanţarea nevoilor temporare protejează întreprinderea de riscul insolvabilităţii numai până la scadenţa acestor datorii. Creşterea FRF în 2002 faţă de 2001, cu 1290(mil.lei) provine din: creşterea rezervelor cu 5000(mil.lei), creşterea provizioanelor ptr. riscuri şi cheltuieli mai mari de un an cu 500(mil.lei), creşterea datoriilor financiare mai mari de un an cu 790(mil.lei), scăderea imobilizărilor necorporale (datorită amortizării) cu 2500(mil.lei); toate acestea compensează creşterea imobilizărilor corporale (prin investiţii) cu 7500(mil.lei), care ar fi putut avea o influenţă negativă asupra evoluţiei FRF. Valoarea informativă deosebită a FRF, conferită de poziţia strategică a acestuia, de a realiza legătura între cele două părţi ale bilanţului financiar, conduce la aprecierea analiştilor financiari că fondul de rulment reprezintă cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului între finanţarea pe termen lung şi cea pe termen scurt. Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie să existe între nevoile temporare şi resursele temporare, bilanţul patrimonial pune in evidenţă un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment (NFR). Nevoia de fond de rulment = Nevoi temporare (exclusiv disponibilităţile) – Resurse temporare (exclusiv credite bancare pe termen scurt) NFR(2001)=(5200+4500)-(5400+100+580)=9700-6080=3620(mil.lei) NFR(2002)=(6800+8750)-(7100+150+690)=15550-7940=7610(mil.lei) Nevoia de fond de rulment pozitivă semnifică un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă, poate fi considerată normală, numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de altă parte, respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor. Nevoia de fond de rulment, determinată potrivit metodologiei prezentate, are un caracter static. De aceea, se recomandă completarea analizei patrimoniale cu un studiu dinamic care evidenţiază nevoile „normative” ale ciclului de exploatare determinate în funcţie de cifra de afaceri, durata stocurilor fizice şi financiare, intensitatea fluxurilor operaţiilor şi structura costurilor de producţie. Corelaţia volumului de activitate cu mărimea nevoii de fond de rulment conferă acesteia din urmă un caracter dinamic. În cadrul analizei patrimoniale, diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de fond de rulment reprezintă trezoreria netă(TN). Trezoreria netă = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment TN(2001)= FRF(2001)-NFR(2001)=2600-3620= -1020(mil.lei) TN(2002)= FRF(2002)-NFR(2002)=3890-7610= -3720(mil.lei) Trezoreria netă negativă (FRF < NFR) semnifică un dezechilibru financiar, la încheierea exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situaţie evidenţiază dependenţa întreprinderii de resursele financiare externe. În acest caz, se urmăreşte obţinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situaţia de dependenţă, sau de tensiune asupra trezoreriei, în care lichidităţile sau cvasilichidităţile sunt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe termen scurt, limitează autonomia financiară pe termen scurt. Chiar dacă trezoreria netă negativă evidenţiază o anumită dependenţă financiară, aceasta nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie, care să supravieţuiască şi să prospere, dacă partenerii lor financiari acceptă menţinerea resurselor de trezorerie încredinţate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil. Din analiza evoluţiei trezoreriei de la un exerciţiu la altul, se desprinde un indicator cu o deosebită putere de sinteză denumit cash-flow. Cash-flow = Trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului contabil – Trezoreria netă la începutul exerciţiului contabil CF=TN(2002)-TN(2002)= -3720-(-1020)= -2700(mil.lei) Deoarece fluxul monetar net al exerciţiului(cash-flow-ul perioadei exerciţiului) este negativ, capacitatea reală de finanţare a investiţiilor a scăzut, înregistrându-se astfel o scădere a valorii întreprinderii. Analiza lichiditate-exigibilitate joacă un rol important în diagnosticul financiar, prin faptul că pune în evidenţă riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta acţionarii şi creditorii. Analiza pe baza bilanţului funcţional (operaţional) Răspunzând altor criterii de judecată asupra situaţiei întreprinderii, prezentarea funcţională a bilanţului evidenţiază aspectele financiare, structurale şi legăturile cu gestiunea previzională, adaptându-se mai bine cerinţelor managerilor din întreprindere. Se consideră următoarele date în completarea celor din bilanţul financiar: Active fixe(în mil.lei): 2001 2002 Brut Amortiz. Net Brut Amortiz. Net Imobilizări necorporale 15000 5000 10000 15000 7500 7500 Imobilizări corporale 37000 12000 25000 50000 17500 32500 Imobilizări financiare 450 - 450 450 - 450 Total 52450 17000 35450 65450 25000 40450 Creanţe(în mil.lei): 2001 2002 Creanţe comerciale - clienţi 4000 7700 Creanţe comerciale diverse 500 1050 Total 4500 8750 Concepţia funcţională a bilanţului are meritul de a oferi o imagine asupra modului de funcţionare economică a întreprinderii, punând în evidenţă stocurile şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcţionare. Bilanţul funcţional (operaţional) (în mil. lei) Denumire indicator 2001 2002 Activ Nevoi stabile: (Activ imobilizat brut) 52450 65450 Nevoi ciclice: 11700 17590 Activ circulant de exploatare (brut) (ACE) 9200 14500 Activ circulant în afara exploatării (brut) (ACAE) 500 1050 Activ de trezorerie (disponibilităţi; titluri de plasament) (D) 2000 2040 Total activ 64150 83040 Pasiv Resurse durabile: 55050 69340 Capitaluri proprii (inclusiv provizioane) 36500 42000 Amortismente 17000 25000 Datorii financiare mai mari de un an 1550 2340 Resurse ciclice: 9100 13700 Datorii de exploatare (DE) 5400 7100 Datorii în afara exploatării (DAE) 680 840 Pasiv de trezorerie (credite bancare curente) (CT) 3020 5760 Total pasiv 64150 83040 În optica funcţională, realizarea echilibrului financiar al întreprinderii nu presupune doar existenţa unui fond de rulment pozitiv ca marjă de siguranţă, ci a unui fond de rulment acoperitor nevoilor de finanţare ale ciclului de exploatare (stocuri+creanţe de exploatare-datorii de exploatare). Surplusul resurselor durabile în raport cu valorile imobilizate reprezintă fondul de rulment funcţional sau fondul de rulment net global (FRNG) disponibil pentru finanţarea operaţiilor ciclului de exploatare. a) FRNG = Resurse durabile (inclusiv amortizări şi proviz.) - Nevoi stabile (Activ imobilizat brut) FRNG(2001)=55050-52450=2600(mil.lei) FRNG(2002)=69340-65450=3890(mil.lei) Aceeaşi valoare a FRNG este dată de mărimea nevoilor ciclice şi de trezorerie rămasă nefinanţată de resursele ciclice şi de trezorerie, stabilită conform expresiei: FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) – (Resurse ciclice + Resurse de trezorerie) FRNG(2001)=11700-9100=2600(mil.lei) FRNG(2002)=17590-13700=3890(mil.lei) sau FRNG = (ACE+ACAE+D)-(DE+DAE+CT) FRNG(2001)=(9200+500+2000)-(5500+580+3020)=11700-9100=2600(mil.lei) FRNG(2002)=(14500+1050+2040)-(7250+690+5760)=17590-13700=3890 (mil.lei) Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoilor de finanţare, dar ele permit în acelaşi timp şi constituirea mijloacelor de finanţare. Din confruntarea globală a nevoilor cu mijloacele de finanţare se degajă o nevoie de finanţare a ciclului de exploatare sau nevoie de fond de rulment. Nevoile de finanţare generate de ciclul de producţie sau „nevoile ciclice” corespund alocărilor de fonduri (blocarea lichidităţilor) pentru constituirea stocurilor şi creanţelor (creditelor acordate partenerilor debitori). În compensarea acestor necesităţi de finanţare, activitatea întreprinderii furnizează resurse reînnoibile pe măsura derulării ciclului de exploatare, respectiv „resurse ciclice” sub forma creditelor acordate de către furnizori (forma tipică de resurse ciclice). Nevoia de fond de rulment totală are două componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) şi nevoia de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE). NFRT = NFRE + NFRAE unde NFRE = ACE – DE şi NFRAE = ACAE – DAE NFRE(2001)=9200-5400=3800 (mil.lei) NFRAE(2001)=500-680= - 180(mil.lei) NFRT(2001)=3800+(-180) =3620(mil.lei) NFRE(2002)=14500-7100= 7400(mil.lei) NFRAE(2002)=1050-840=210 (mil.lei) NFRT(2002)= 7400+210=7610(mil.lei) În timp ce componentele nevoii de fond de rulment sunt legate de activitatea curentă, şi în special de activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operaţiile financiare pe termen scurt realizate de întreprindere şi evidenţiate în ultimul nivel al bilanţului funcţional. Pe de o parte, acestea din urmă presupun mijloace de finanţare pe termen scurt solicitate de la bănci sau alţi parteneri financiari, deci resurse prezentând un caracter financiar, sau mai concret „resurse de trezorerie”. Spre deosebire de resursele ciclice obţinute în cadrul activităţii curente şi induse de operaţiile industriale şi comerciale, resursele de trezorerie sunt furnizate de parteneri financiari specifici, prin negocieri particulare, care nu fac obiectul gestiunii curente, ci relevă, în mod special, gestiunea financiară pe termen scurt sau gestiunea trezoreriei. Pe de altă parte, întreprinderea degajă excedente monetare care-i permit acoperirea diverselor „nevoi de trezorerie”. Aceste excedente de trezorerie pot fi plasate pe piaţa monetară şi/sau financiară, urmărindu-se procurarea unor valori mobiliare de plasament rentabile, uşor negociabile şi cu o bună reputaţie pe piaţa de capital. Confruntarea nevoilor cu resursele de trezorerie evidenţiază situaţia „trezoreriei nete”, expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente . În bilanţul funcţional, nivelul trezoreriei nete (TN) este dat de valoarea (diferenţa) activelor şi pasivelor de trezorerie, respectiv de nevoile de trezorerie excedentare şi creditele bancare curente, care nu se reînnoiesc automat cu fiecare ciclu de producţie. TN = Nevoi (activ) de trezorerie – Resurse (pasiv) de trezorerie TN(2001)=2000-3020= -1020(mil.lei) TN(2002)=2040-5760= -3720(mil.lei) Trezoreria netă negativă evidenţiază faptul că resursele (pasivul) de trezorerie depăşesc ca valoare nevoile (activul) de trezorerie, deci mijloacele de finanţare pe termen scurt au o valoare mai mare decât disponibilităţile şi plasamentele financiare pe termen scurt ale întreprinderii. Cu cât pasivele de trezorerie cresc, cu atât mai mult situaţia financiară a întreprinderii devine vulnerabilă. Echilibrul funcţional are la bază relaţia fundamentală a trezoreriei, care se determină pornind de la egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului funcţional: AIAE+IE+ACE+ACAE+D=RPR+ÎMPR+DE+DAE+CT Prin comutarea termenilor obţinem: (ACE-DE)+(ACAE-DAE)+(D-CT)=(RPR+ÎMPR)-(AIAE+IE) (NFRE+NFRAE)+TN=FRNG Ecuaţia fundamentală a trezoreriei devine: TN=FRNG-(NFRE+NFRAE) sau TN=FRNG-NFRT TN(2001)=2600-3620= -1020(mil.lei) TN(2002)=3890-7610= -3720(mil.lei) Realizarea echilibrului funcţional (valorile indicatorilor sunt exprimate în mil. lei): 2001 2002 NFRE 3800 FRNG 2600 TN 1020 NFRAE 180 NFRE 7400 FRNG 3890 NFRAE 210 TN 3720 Echilibrul funcţional se realizează atunci când FRNG finanţează în totalitate NFRE. Aşa cum se observă mai sus, FRNG nu acoperă în totalitate NFRE nici în 2001, nici în 2002, fapt ce relevă vulnerabilitatea financiară a întreprinderii. În anul 2001, FRNG finanţează 68.42% din NFRE, restul fiind acoperit din credite bancare pe termen scurt (26.84%) şi din resursele ciclice în afara exploatării (NFRAE negativă). În 2002, NFRE este finanţată în proporţie de 52.57% din FRNG, restul provenind din trezoreria netă negativă (credite bancare pe termen scurt), aceasta fiind şi sursa de finanţare pentru NFRAE. În concluzie, echilibrul funcţional nu se realizează, iar întreprinderea este vulnerabilă din punct de vedere financiar, finanţarea nevoii de fond de rulment de exploatare realizându-se într-o proporţie considerabilă prin intermediul creditelor de trezorerie, aceasta nefiind o finanţare stabilă, cum ar fi cea bazată în totalitate pe FRNG. Mai mult, se remarcă scăderea ponderii FRNG ca sursă de finanţare a NFRE, de la 68.42% în 2001 la numai 52.57% în 2002, fapt ce corespunde unei creşteri a vulnerabilităţii financiare a întreprinderii. Contul de Profit şi Pierdere şi Soldurile Intermediare de Gestiune Sintetizând, pentru o perioadă de activitate dată (de obicei un exerciţiu financiar), ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri (ca surse de îmbogăţire) şi cheltuieli (ca surse de sărăcire), contul de profit şi pierderearată cum s-a ajuns de la starea patrimonială iniţială la cea finală, reflectate în bilanţurile de la începutul şi sfârşitul exerciţiului (realizează legătura dintre bilanţul iniţial şi cel final). În contul de profit şi pierdere, rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii acestora. Acest aspect conduce la diferenţierea fluxurilor de venituri şi cheltuieli din cadrul contului de profit şi pierdere în două categorii: fluxuri de venituri încasabile/cheltuieli plătibile şi fluxuri calculate. Veniturile încasabile cuprind veniturile încasate în cursul exerciţiului şi veniturile de încasat în exerciţiul următor (livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii ca şi produsele, lucrările, serviciile în stoc, executarea unor obligaţii din partea terţilor, venituri excepţionale din operaţii de gestiune, din cesiunea imobilizărilor, etc.). Cheltuielile plătibile cuprind cheltuielile plătibile în cursul exerciţiului şi cheltuielile de plătit în exerciţiul următor (cheltuieli cu materialele şi serviciile procurate din afară şi consumate, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligaţii de către întreprindere, cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune, impozitul pe profit). Veniturile încasabile/cheltuielile plătibile, majorează şi respectiv diminuează rezultatul net şi trezoreria, în timp ce veniturile şi cheltuielile calculate nu au influenţă decât asupra rezultatului, fără a afecta direct trezoreria întreprinderii (reluări asupra provizioanelor, cote părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului, amortizări şi provizioane calculate, valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate). Veniturile şi cheltuielile calculate pot influenţa trezoreria întreprinderii numai sub incidenţa unor aspecte fiscale. Contul de profit şi pierdere se prezintă sub următoarea formă: Denumirea indicatorilor Exerciţiu financiar (mil.lei) Precedent 31,12,2001 Încheiat 31,12,2002 Venituri din vânzarea mărfurilor 1530 1354 Producţia vânduta 82450 91320 Producţia stocată 5430 7860 Productia imobilizata 153 2350 Subvenţii de exploatare 0 0 Reluări asupra provizioanelor 0 0 Alte venituri din exploatare 450 630 Venituri din exploatare-total 90013 103514 Cheltuieli privind mărfurile 1432 1230 Cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile 51520 63640 Cheltuieli cu lucrări şi servicii efectuate de terţi 6340 8520 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 114 123 Cheltuieli cu personalul-total 2432 3264 Alte cheltuieli de exploatare 485 724 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele 17000 25000 Cheltuieli pentru exploatare-total 79323 102501 Rezultatul din exploatare 10690 (profit) 1013 (profit) Venituri din titluri de plasament 560 37 Venituri din diferenţe de curs valutar 245 718 Venituri din dobanzi 74 32 Alte venituri financiare 20 18 Venituri financiare-total 899 805 Cheltuieli privind sconturile acordate 514 1124 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 680 965 Cheltuieli privind dobanzile 750 1798 Alte cheltuieli financiare 32 54 Cheltuieli financiare-total 1976 3941 Rezultatul financiar 1077 (pierdere) 3136 (pierdere) Rezultatul curent al exercitiului 9613 (profit) 2123 (pierdere) Venituri exceptionale-total 0 48 Cheltuiel⁩硥散瑰潩慮敬琭瑯污㘇ܳ㌶܇敒畺瑬瑡汵攠捸