Referat Credit Bancar
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Credit Bancar si de asemenea puteti face
Download Referat Credit bancarCiteste fragmente din Referat Credit Bancar
TEMATICA REFERATULUI:
“CREDITUL BANCAR – ABORDARE GENERALA“
ANALIZA GENERALA A CREDITULUI
INTRODUCERE:
CE ESTE CREDITUL?
Creditul este datoria reala sau potentiala:
reala - cand debitorul foloseste creditul, de exemplu, pentru a face
plati sau pentru a reesalona platile pe care, altfel, ar trebui sa le
faca;
potentiala – cand s-a aprobat un credit, dar debitorul inca nu l-a
folosit.
Creditul poate lua mai multe forme, de exemplu:
Obligatiuni;
Imprumutul contra efecte de comert sau bilete la ordin;
Linii de credit;
Imprumuturi de la banca;
Descoperit de cont;
Reesalonarea platilor.
( Creditul este acordat de banca, in calitate de creditor si este
incasat de debitor, care poate fi o societate comerciala sau persoana
fizica.
Nota: In cele ce urmeaza, vom aborda tematica prezentului referat,
raportandu-ne la debitor ca la o societate comerciala, pentru a putea
trata in mod mai general aspecte legate de modul de analiza al dosarului
de creditare.
CE ESTE ANALIZA CREDITULUI?
Scopul analizei creditului este reprezentat de
evitarea pierderilor din profit, sau in afaceri din cauza datoriilor
nerecuperabile, adica din cauza acordarii de credite unor clienti care
nu ramburseaza datoria, sau din cauza neacordarii de credite unor
clienti potentiali buni.
In opinia oamenilor de stiinta care s-au ocupat
de-a lungul anilor de studiul fenomenului creditarii, intrbarile
esentiale la care este indicat sa se gandeasca analistul de credite
sunt:
1.Doreste banca mea sa faca afaceri cu acest solicitant de
credit?
Aceasta intrebare trimite la o apreciere a caracterului si a
reputatiei respectivului solicitant .
2.Trebuie ca banca mea sa faca afaceri cu acest solicitant?
Aceasta necesita o evaluare a calitatilor sale ca om de afaceri sau
de manager.
3.Cat de mare sa fie creditul de care are nevoie solicitantul (si nu cat
ar dori el)?
Aceasta necesita o evaluare a scopului si modului de utilizare a
creditului.
4.Poate societatea comerciala sa ramburseze imprumutul?
Aceasta necesita o evaluare a fluxului de numerar viitor al societatii
comerciale, precum si a riscului creditului.
5.Ca ultima posibilitate,din ce alte surse poate fi rambursat creditul,
in cazul in care societatea comerciala nu va putea sa faca acest lucru?
Aceasta necesita o evaluare a garantiei.
Datorita nivelului inalt al indatorarii
raportate la capitalul bancii, constituirea creditului nu admite erori.
Intregul personal din sistemul de gestionare a creditelor si mai ales
analistii de credite trebuie sa actioneze conform celor mai inalte
standarde.
Daca deprinderile profesionale si tehnicile nu
au la baza o cultura serioasa privind creditele, nu vor putea fi
evitate, in cazul luarii deciziei de creditare, capcanele obisnuite.
O banca poate deveni rapid neprofitabila sau
chiar insolvabila, ca urmare a unor decizii necorespunzatoare privind
creditele, care au ca rezultat active neperformante.
Sistemul de gestionare al creditelor pune
accentul pe analiza profesionala a cererilor pentru credite si
determinarea solvabilitatii.
SOLVABILITATEA
Analiza solvabilitatii are trei functii
importante:
sa contribuie la dezvoltarea intreprinderii prin gasirea unor clienti
solvabili;
sa evalueze cererile pentru noi credite;
sa ajute debitorii existenti sa isi mentina sau sa isi imbunatateasca
solvabilitatea.
Analiza sistematica si obiectiva a
solvabilitatii are trei elemente principale:
1.Folosirea unor concepte contabile obiective si intelese de cat mai
multi oameni, pentru:
a elimina riscurile excesive si necuantificate care il afecteaza pe
creditor;
a stabili conditii de creditare realiste pe baza fluxului de lichiditati
actual;
a evalua si a intelege care este solvabilitatea clientului;
a permite creditorului sa stabileasca termene pentru credite pe baza
evaluarii riscurilor la zi.
2.O analiza financiara comprehensiva care cuprinde:
analiza performantelor financiare, a indatorarii si alichiditatilor
clientului;
identificarea si interpretarea tendintelor financiare ale intreprinderii
clientului;
un raport realist intre valoarea creditului si fluxul de lichiditati al
clientului;
structurarea facilitatilor de creditare pentru a realiza o corelare
intre necesitatile intreprinderii clientului si intrarile si iesirile de
lichiditati.
3.Folosirea tehnicilor consacrate pentru identificarea si evaluarea
riscurilor, precum si pentru evaluarea si organizarea facilitatilor de
creditare, si anume:
o forma comuna de organizare a sistemului de informatii financiare
pentru a face analiza mai usoara;
o analiza standard a indicatorilor financiari si a tendintelor;
un sistem de corelare directa a valorii si atermenelor creditelor cu
nevoile actuale ale clientului si proiectiile fluxului de lichiditati;
o structura pentru credite care sa protejeze banca impotriva riscurilor
principale si care sa stabileasca o corelatie intre intrarile si
iesirile posibile de lichiditati.
FOI DE CALCUL: UTILIZARE, ELEMENTE, CERINTE
Foile de calcul financiare sunt instrumente folosite de
analistii de creite pentru a evalua solvabilitatea si pentru a stabili
facilitatile de creditare. Ele permit analistului de credite sa
analizeze fluxurile viitoare de numerar dupa criterii uniforme si sa
identifice informatiile si indicatorii critici.
Principalele cinci componente ale foilor de calcul
standard pentru analiza creditelor sunt:
– situatia profiturilor si pierderilor dintr-o perioada data;
– bilantul, care indica activele, pasivele si valoarea neta la o data
anume;
– situatia fluxului de numerar;
– corelarea activului net cu imobilizarile corporale si financiare;
– fise cu principalii indicatori financiari.
Foile de calcul se bazeaza pe date si
informatii furnizate de client, iar proiectiile financiare ale acestuia
vor acoperi circa trei ani si vor cuprinde urmatoarele:
– situatia profiturilor si pierderilor;
– bilantul;
– situatia fluxului de numerar;
– conturile sau notele financiare relevante pentru activitatea firmei.
Completarea unei foi de calcul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1.OBTINEREA DATELOR DE LA CLIENT
(
2.VERIFICAREA DATELOR*
(
3.INTRODUCEREA DATELOR IN FOAIA DE CALCUL A CREDITORULUI
(
4.CORELAREA ACTIVULUI NET CU IMOBILIZARILE FINANCIARE
(
5.VERIFICARI LA FATA LOCULUI SI CLARIFICAREA NECONCORDANTELOR
(
6.VERIFICAREA CHELTUIELILOR DE INVESTITIE
(
7.CALCULAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI
(
8.FINALIZAREA ANALIZEI FLUXULUI DE NUMERAR
* Certitudinea ca situatia profiturilor si a pierderilor prezentata de
client acopera exercitii financiare cu o durata egala si ca acestea se
incheie la datele prevazute pentru bilanturi.
INDICATORII FINANCIARI
Indicatorii financiari sunt instrumente utile
pentru compararea performantelor firmelor concurente din cadrul
aceleiasi industrii.Acesti indicatori ajuta analistii de credite sa
aprecieze solvabilitatea clientului.
Cei patru indicatori esentiali in determinarea
gradului de solvabilitate al unui potential client sunt:
- 1.RENTABILITATE;
- 2.EFICIENTA;
- 3.INDATORARE;
- 4.LICHIDITATE.
Cele patru tipuri esentiale de indicatori
enumerati mai sus reunesc in acelasi cadru financiar masura in care o
societate a realizat vanzari ce depasesc costul activitatii respective,
eficienta unei societati comerciale in administrarea resurselor si a
activitatilor sale, masura in care fondurile folosite de o societate
comerciala provin de la creditori si nu de la proprietarii sai
(indatorarea reprezinta un indicator principal al capacitatii societatii
comerciale de a face fata unor situatii dificile si de a absorbi
pierderile), lichiditatile si alte active de care dispune o societate
comerciala pentru indeplinirea obligatiilor sale, inclusiv plata
dobanzii si a creantei.
De remarcat este faptul ca indicatorii
financiari sunt extrem de importanti pentru analiza eficienta a
cresitelor. In acest context nu trebuie sa uitam ca indicatorii sunt
siguri numai daca situatiile financiare din care sunt preluati sunt
sigure. In acelasi timp, indicatorii sunt foarte utili daca sunt luati
in considerare in ansamblul lor si nu izolat, precum si indicatorii
suplimentari din cadrul fiecarei “familii†mai sus mentionate.
Folosirea unui singur indicator, izolat de
ceilalti, poate duce la erori; Indicatorii multipli ajuta, in mod
normal, la identificarea tendintelor, care sunt factori importanti
pentru determinarea solvabilitatii.
RENTABILITATEA – Reprezinta masura in care o
societate comerciala realizeaza vanzari care depasesc costul
activitatilor.
EFICIENTA – Reprezinta eficacitatea unei
societati comerciale in ceea ce priveste administrarea resurselor si
conducerea activitatilor.
INDATORAREA – Reprezinta masura in care
fondurile folosite de o societate comerciala sunt asigurate de creditori
si nu de proprietari.
LICHIDITAEA – Reprezinta numerarul si alte
active la dispozitia societatii comerciale pentru a-si indeplini
obligatiile, iclusiv plata dobanzii pentru imprumuturile acordate de
creditori.
ANALIZA FLUXULUI DE LICHIDITATI
Fluxul de lichidati al unei firme indica rulajul
numerarului in amonte si in aval pe o perioada data. Numerarul include
activele “aproape devenite lichidatiâ€Â, asa cum sunt conturile de
depozit curente sau pe termen scurt. Balanta fluxului de lichiditati
pentru perioada respectiva se adauga sau se scade de la pozitia
numerarului la sfarsitul periodei de raportare anterioare.
Analiza fluxului de lichiditati este un
instrument vital pentru verificarea rezultatelor obtinute prin analiza
indicatorilor financiari principali; in acelasi timp ne ofera o
perspectiva diferita de situatia veniturilor, care in mod normal indica
acumularile de venituri si/sau cheltuieli, precum si stabilirea modului
de structurare a imprumuturilor acordate societatilor comerciale.
Analiza fluxului de lichiditati este singurul
instrument pentru proiectia intrarilor si iesirilor actuale de fonduri
si astfel, a capacitatii firmei de a se achita de datorii.
Calculul fluxului de lichiditati se realizeaza
prin doua metode:
1.- Metoda directa – asigura o analiza mai detaliata a fluxului de
lichiditati si prezinta castigurile sau pierderile extraordinare;
2.- Metoda indirecta – mai simpla, dar nu suficient de
amanuntita.
PIRAMIDA FLUXULUI DE LICHIDITATI
Lichiditati din vanzari
Minus
Costul bunurilor vandute
Egal cu
Marja bruta a lichiditatilor
Minus
Cheltuieli de exlpoatare in numerar
Egal cu
Lichiditati din exploatare
Plus
Alte venituri in numerar
Minus
Impozite pe venit
Egal cu
Lichiditati nete din exploatare
Minus
Alte iesiri financiare
Egal cu
Intrari sau iesiri nete de lichiditati
Minus
Amortizarea datoriei pe termen lung
Egal cu
Intrari sau iesiri nete dupa amortizarea datoriei
Minus
Cheltuieli nete de capital
Egal cu
Excedent sau necesar de lichiditati.
ANALIZA SOLVABILITATII
Nu putem lua o decizie pertinenta in legatura cu
creditele, fara a avea date sigure privind toate aspectele importante
ale cererii pentru credite. Trebuie spus solicititantului de credite ca
isi poate sustine cauza in mod corespunzator prin oferirea unor
informatii exacte si cuprinzatoare, mai ales despre activitatea
economica a solicitantului.
Unii creditori cer solicitantului sa completeze
propriile lor formulare-tip de cerere pentru credite:
-indiferent de forma in care sunt transmise
datele, analistul de credite trebuie sa discute acest lucru cu un
reprezentant autorizat al societatii comerciale;
-discutiile ofera posibilitatea clarificarii
datelor incerte si a obtinerii datelor de baza pentru cererea de
credite;
-cel care face investigatiile trebuie sa
prezinte solicitantului procedura de analiza a creditelor folosita de
creditor si sa indice acestuia timpul necesar pentru parcurgerea ei.
Datele trebuie sa fie:
-suficiente pentru a oferi o imagine clara a
performantelor financiare si a starii financiare a solicitantului;
-comprehensive, datele partiale pot duce la
erori;
-oneste si fara greseli; daca este posibil,
cererea va fi insotita de evidente expertizate contabil;
-destul de recente pentru a indica punctele
forte si slabe ale solicitantului in prezent.
Culegerea de date este uneori dificila.
S-ar putea ca standardele contabile locale sa nu
vina in sprijinul unei analize detaliate a starii financiare a
solicitantului.
Performantele conducerii ar putea fi afectate de
exercitarea unor presiuni politice si comerciale nedetectabile la prima
vedere;
-de exemplu, in zone caracterizate prin
cronicizarea lipsurilor in aprovizionare “managerii buni†au cautat
in mod constant sa mentina stocuri mari.
Acoperirea garantiei oferite de solicitant ar
putea fi greu de apreciat;
-ar putea fi o problema determinarea valorii
sale reale sau stabilirea cu certitudine daca revendicarea dreptului de
proprietate de catre client este valabila.
In unele zone ar putea fi greu sau imposibil de
obtinut date istorice exacte si relevante.
Oricare ar fi problemele, creditorii nu pot sa
aprecieze solvabilitatea, daca lipsesc date esentiale.
Atitudinea cooperanta a solicitantului in
aceasta faza ofera primele elemente in ceea ce priveste calitatea sa ca
debitor.
DATE DE BAZA
Analiza nu este posibila fara date.
Mai jos vom arata datele necesare si
identificarea surselor de date. Patru grupe de date formeaza baza
analizei solvabilitatii:
1.Calitatea conducerii:
competenta, integritatea si reputatia persoanelor care conduc
intreprinderea care solicita credite; punctele slabe ale acestei
fundamentari pot afecta nu numai capacitatea solicitantului de a
rambursa un imprumut, ci si perspectivele creditorului de a incasa
garantia;
2.Dinamica industriei:
mediul in care evolueaza industria careia apartine solicitantului,
precum si competitivitatea solicitantului in cadrul acestei industrii; o
industrie cu probleme poate crea dificultati so;icitantului, chiar daca
in prezent este prosper si mai ales daca competitivitatea sa este deja
slaba;
3.Starea financiara:
- capacitatea solicitantului de a plati
datoria prin:
-crearea unor
lichiditati suficiente si/sau
-recurgerea la
resursele existente pentru a obtine lichiditati.
-capacitatea
clientului de a plati dobanda este reflectata de lichiditate
rentabilitate;
4.Garantia:
valoarea neta de lichidare a garantiei debitorului si in ce masura
aceasta se afla sub controlul creditorului; perspectivele reduse de
incasare a garantiei inseamna ca banca va avea probleme cu convertirea
garantiei in numerar pentru a inasa valoarea datoriei.
Perspectivele reduse de incasare a garrantiei
inseanma ca banca va avea probleme cu convertirea garantiei in numerar
pentru a incasa valoarea datoriei.
EVALUAREA RISCURILOR
Procesul prezentat, rareori asigura toate
informatiile de care are nevoie analistul si va pune la dispozitie cele
mai bune si mai complete date. Acesta este materialul cu care lucreaza
analistul pentru a formula recomandarea de acordare a creditului.
Unele firme mai primesc cotari ale creditelor de
la agentii de evaluare a creditelor.
NECESARUL DE CREDITE
Constatarea analistului ca solicitantul este
solvabil inseamna ca, in principiu, creditorul este gata sa accepte ca
societatea comerciala sa-I devina client. Cat de mare va fi creditul si
care sunt termenii de acordare sunt doua chestiuni care depind de suma
necesara clientului si de capacitatea acestuia de a plati datoria.
Proiectiile fluxului de lichiditati ofera informatii pentru ambele.
CAT DE MARE SA FIE CREDITUL?
Analistul a evaluat solvabilitatea
solicitantului.
-societatea comerciala are o cotatie acceptabila
a riscurilor la fundamentarea solvabilitatii.
Scenariile pentru proiectii contin cea mai buna
anticipatie a momentului pentru schimbarile care au loc in cadrul
societatii comerciale.
-intrari de lichiditati din toate sursele:
-exploatare:
-modificari ale CA, CP, inventarului;
-vanzari de active care nu sunt necesare
pentru exploatare;
-alte intrari extraordinare;
-liniile de credite existente;
-capital nou din partea actionarilor.
-iesiri de lichiditati:
-exploatare;
-modificari ale CA, CP, inventarului;
-rambursarea datoriei existente;
-investitii in noi active;
-alte iesiri extraordinare;
-alte iesiri de fonduri.
Discutiile privind proiectiile cu conducerea
societatii comerciale au permis analistului sa aprecieze capacitatea
conducerii de a reactiona in situatii de instabilitate si sa pregateasca
scenariul cel mai probabil.
La sfarsitul acestui proces, analistul de
credite si clientul cad de acord asupra necesarului de credite pentru
solicitant.
De obicei se afla aproape de punctul maxim al
penuriei de lichiditati din perioada avuta in vedere pentru proiectie.
TERMENI DE ACORDARE A CREDITULUI
Dupa stabilirea sumei necesare, analistul de
credite recomanda structura creditului, adica “parametrii†sau
termenii pe baza carora va fi acordat creditul.
Structura creditului contine sapte elemente:
1.- suma;
2.- programul de rambursare;
3.- prezentarea de rapoarte;
4.- garantia;
5.- documentatia;
6.- pretul;
7.- clauze.
Modificarea unuia dintre aceste elemente
presupune, deseori, modificarea altuia sau a mai multora:
-structura creditului reflecta cota de risc
a clientului, necesarul de credite, rata dobanzilor pe piata si
cresterile si diminuarile fluxului anticipat de lichiditati al
clientului;
-“intarirea†unuia dintre aceste
elemente poate fi compensata prin “atenuarea†altuia.
1.SUMA
Suma este stabilita prin proiectiile facute de
analist pentru necesarul de credite si poate fi diferita de suma
initiala a solicitantului.
De obicei, suma va acoperi necesarul de credite,
inclusiv dobanda pentru datoria suplimentara.
Pentru a reduce indatorarea, unui nou client I
se poate oferi mai putin decat suma respectiva si se va cere sa reduca
dividendele pentru a compensa lipsa.
O parte din aceasta suma ar putea reprezenta asa
numita “facilitate a fondurilor neeliberate†adica o suma
disponibila pentru cheltuieli ulterioare.
In mod normal, creditorii incaseaza o taxa
pentru partea neutilizata din linia de credite, pe langa dobanda pentru
partea care a fost cheltuita.
De fapt, creditorul poate acorda o parte din
suma sau intreaga suma sub forma de “linie de creditareâ€Â, o suma
aprobata initial pentru imprumut si care poate fi folosita sau nu de
client.
2.PROGRAMUL DE RAMBURSARE
Proiectiile fluxului de lichiditati arata
capacitatea debitorului de a rambursa creditul.
In mod normal, creditorul nu trebuie sa ceara o
rambursare mai rapida decat permite fluxul de lichiditati.
Dar nu este necesara o perioada lunga de
rambursare, daca acest lucru permite creditorului sa acumuleze un
excedent de lichiditati.
Programul de rambursare trebuie sa arate in ce
scop va fi folosit creditul.
Achizitionarea sau constituirea unui activ fix
necesita, de obicei, o perioada lunga de rambursare.
Din punctul de vedere al creditorului,
rambursarea in intregime si la timp a unui imprumut este dovada cea mai
sigura ca aprobarea imprumutului a fost justificata.
3.PREZENTAREA DE RAPOARTE
Creditorii solicita din partea debitorilor
rapoarte periodice pentru supravegherea situatiei, pentru siguranta
proprie.
Prezentarea de rapoarte face parte din acordul
pentru credite, iar neprezentarea rapoartelor necesare la timp este
considerata, in mod normal, ca o nerespectare a conditiilor
contractuale.
Exemplu de rapoarte:
-transmiterea la timp a situatiilor
financiare (trimestrial, fara verificare contabila si anual, cu
verificare contabila);
-rapoarte prompte privind actiunile si
evenimentele care ar putea afecta performantele creditorului stabilite
prin clauzele acordului de creditare, cum ar fi mentinerea sau
realizarea unor indicatori de lichiditate minima sau de indatorare
maxima, actiunile legale impotriva societatii comerciale, incapacitatea
de a atinge obiectivele specifice;
-rapoarte prompte privind orice situatie
care ar afecta datele de fundamentare a solvabilitatii, pe baza carora a
fost aprobat creditul.
4.GARANTIA
Garantia este “plasa de siguranta†a
creditorului, in cazul in care debitorul nu poate sa isi plateasca
datoria in intregime si la timp. Toate elementele date ca garantie
trebuie enumerate, fie ca acestea sunt active controlate de cel care
primeste imprumutul, fie garantii din partea unor terti. Exista doua
tipuri principale de garantie:
a.-drept constituit legal in favoarea
creditorului privind un activ sau mai multe in posesia sau sub controlul
debitorului;
-o sarcina poate fi specifica, de exemplu,
o ipoteca asupra unei cladiri sau un sechestru asupra unui utilaj;
-sau poate fi generala, de exemplu, o
sarcina variabila asupra activelor curente ale debitorului.
b.-garantie din partea unui tert(“garantâ€Â)
in favoarea debitorului, adica obligatia legala din partea garantului de
a achita datoria creditorului, daca debitorul nu se achita de datorie.
5.DOCUMENTATIA
Majoritatea creditelor au la baza un acord sau
mai multe:
-acordul de aprobare a creditelor (sau de
imprumut) este principalul document care contine toate termenele si
conditiile acceptate de debitor sau de creditor;
-acordul pentru garantie dintre girant si
creditor stabileste garantia legala pentru obligatia debitorului;
-poate exista un acord suplimentar sau mai
multe privind chestiunile specifice, fara de care creditul nu ar deveni
efectiv, de exemplu, un acord de garantare a unei licente fara de care
nu s-ar putea realiza fluxul de lichiditati din proiectii.
6.PRETUL
Costul unui credit consta din dobanda si taxe:
Dobanda se plateste la intervale de timp
stabilite (de exemplu, lunar, trimestrial, anual) la incheierea
bilantului pentru restul de imprumut din perioada pentru care se
plateste dobanda.
-rata dobanzii este deseori exprimata prin
rata de baza plus o prima de risc.
Exista mai multe tipuri de taxe. De exemplu:
-taxa de angajare a creditului este deseori
perceputa pentru partea nefolosita dintr-o linie de credit aprobata
(dobanda se plateste pentru partea folosita);
-taxa de evaluare pentru a acoperi costul
activitatii analistului de credite;
-taxa de supraveghere anuala, pentru a
acoperi costul supravegherii creditului;
-un creditor care depune eforturi pentru
obtinerea unui credit mare din partea unor organisme financiare, va
percepe o taxa pentru tranzactii si/sau o taxa preliminara pentru costul
unor asemenea activitati complexe.
In general, dobanda acopera, in cazul
creditorului, costurile legate de banii destinati creditarii, riscul
creditului si marja de profit; taxele sunt o alta sursa de profit si pot
include sumele destinate rambursarii costurilor creditorului.
De obicei creditorii nu calculeaza exact
costurile pentru evaluarea si aprobarea unei anume cereri pentru credit,
ci percep o suma fixa sau un procentaj din valoarea creditului(sau
amandoua).
7.CLAUZE SPECIALE
Multe acorduri pentru aprobarea de credite
impun debitorului anumite obligatii sau restrictii. Acestea reduc riscul
pentru creditor. De exemplu:
-debitorul trebuie sa respecte conditiile
legate de lichiditatea minima, de indicatorii privind acoperirea
dobanzii pentru imprumut si/sau indatorarea maxima, atat timp cat mai
ramane o parte din credit;
-plata dividendelor poate fi conditionata
de verificarea lichiditatii sau poate fi interzisa atat timp cat mai
ramane o parte din credit;
-debitorul nu poate acorda drepturi
preferentiale altor creditori sau nu are dreptul sa angajeze alte
credite fara acordul creditorului.
EDUCATIA IN DOMENIUL CREDITELOR
Termenul de educatie in domeniul creditelor
cuprinde atat cadrul administrativ si politic in care se iau hotararile
privind creditele, cat si, la fel de important, climatul in care se iau
asemenea hotarari, adica acea combinatie specifica de integritate,
motivatie, loialitate, atitudine fata de clienti, traditie si de
capacitate de analiza, atat la nivel individual, cat si la nivelul
institutiei financiare.
Orice institutie financiara se bazeaza pe o
educatie in domeniul creditelor, dar nu toate reusesc sa procedeze cu
prudenta, cand acorda creditele.
Planificarea afacerilor fara o buna educatie in
domeniul planificarii poate avea ca rezultat documente numite planuri,
dar care sunt ineficiente ca instrumente de management. Ceva similar
este avut in vedere si in cazul creditelor. In paginile precedente este
prezentat procesul tehnic de analiza a creditelor. Daca aceste calitati
tehnice nu au la baza o educatie corespunzatoare in domeniul
creditelor, nici macar cea mai inalta competenta tehnica nu asigura un
bun portofoliu de imprumuturi.
O educatie corespunzatoare in domeniul
creditelor va proteja finantatorii impotriva urmatoarelor surse majore
de probleme:
-credit redirectionat;
-imprumuturi pentru aliati politici sau de
afaceri sau pentru debitori cu probleme, aprobate la indicatia unei
persoane care detine puterea;
-rezolvarea de la sine;
-decizii privind creditele influentate de
interese personale, inclusiv mita;
-vanatoarea de profituri;
-institutiile care cultiva afaceri pe termen
scurt sau care urmaresc profitul inainte de toate, risca sa compromita
orice analiza riguroasa a creditelor;
-principii elastice pentru credite;
-lipsa de rigoare in cazul aplicarii
principiilor stabilite pentru credite poate face o institutie
vulnerabila la practicile neprofesionale;
-informatii incomplete;
-o educatie privind creditele care nu se axeaza
pe informatii corespunzatoare sau care permite debitorului sa
stabileasca ce informatii pot fi date creaza probleme;
-aplicare inconsecventa;
-imposibilitatea de a impune respectarea in
intregime a acordurilor pentru credite poate duce la aplicarea lor
necorespunzatoare;
-supraveghere improprie;
-descoperirea tarzie a problemelor poate duce la
decizii de criza;
-incompetenta tehnica;
-o educatie corecta privind creditele permite
evitarea recrutarii si a promovarii analistilor slab pregatiti;
-evaluarea necorespunzatoare a riscurilor;
-o educatie corespunzatoare privind creditele va
permite folosirea deplina si legala a canalelor oficiale si neoficiale
de informare privind riscurile potentiale;
-expunerea la riscuri mari;
-un semn al unor reguli ineficiente sau al
aplicarii ineficiente a regulilor;
-imprumutul pe baze concurentiale;
-concurenta cu alti finantatori duce la
intarirea pozitiei debitorului - aceasta este benefica, atat timp cat
sunt respectate regulile de baza.
CONCLUZII
Raportandu-ne la cele de mai sus, putem aprecia faptul ca
o cunoastere amanuntita a tehnicilor de baza pentru analiza cererii de
credite si luarea unei decizii privind solvabilitatea, ne va atentiona
in permanenta ca procesul nu este complet pana cand nu ne formam o
parere si despre solicitant.
In acest context putem vorbi despre cinci factori ce ar
rezuma imaginea de ansamblu asupra unui potential debitor:
1.CARACTERUL SI REPUTATIA – Reuseste debitorul sa se conformeze
cerintelor privind integritatea si aptitudinile?
2.CALITATEA CONDUCERII – Este aceasta capabila sa directioneze
afacerile astfel incat sa permita firmei sa ramburseze imprumutul?
3.SCOPUL SI MODUL DE UTILIZARE A CREDITULUI – Sunt acestea doua
chestiuni sensibile?
4.FLUXUL DE LICHIDITATI – Indica proiectiile faptul ca functionarea
firmei va genera suficiente lichiditati pentru a rambursa imprumutul in
intregime si la timp?
5.GARANTIA –Situatia se poate inrautati: daca se intampla astfel si
fluxul de lichiditati nu permite rambursarea imprumutului, va fi
garantia suficienta si poate fi ea incasata la timp si fara probleme?
NOTA:
* Toate aceste lucruri ne determina sa
apreciem ca procesul de creditare este MOTORUL, iar educatia in domeniul
creditarii este CONDUCATORUL!
BIBLIOGRAFIE
Finantele generale si finantele firmei – autor: Tudorache D.
Editura Sylvi, Bucuresti, 2000;
Elemente de tehnica si strategie bancara – autor: Tudorache D.
Editura Atheneum, Bucuresti, 2001;
Management – autori: Nicolescu O. si Verboncu I.
Editura Economica, Bucuresti, 1999;
Analiza creditului – autor: Andrew Murray
Editura Expert, Bucuresti, 1998.
PAGE 1
ì¥Â@
