Referat Administratia Publica 2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Administratia Publica 2 si de asemenea puteti face Download Referat Administratia publica 2

Citeste fragmente din Referat Administratia Publica 2

12. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ DIN ROMÂNIA ÎN FAŢA UNOR NOI PROVOCĂRI. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE (CUNOAŞTERE) În ultima perioadă se conturează tot mai mult ideea că Administraţia Publică (AP) se află în faţa unor provocări dintre care cele mai importante sunt: 1) Desfăşurarea activităţilor în UE; 2) Continuarea accentuată a reformei în AP şi 3) Realizarea unei AP bazată pe cunoştinţe (cunoaştere) În legătură cu prima provocare este de amintit că încă din 2004 au fost identificate domenii care necesitau îmbunătăţiri, evocându-se în primul rând reforma administraţiei publice (toate aspectele, în special administraţia locală şi regională, reforma funcţiei publice, descentralizarea, coordonarea politicilor, procesul parlamentar, transparenţă şi liberul acces la informaţii). Pe acest fundal continuă să se facă unele menţiuni şi recomandări privind AP după cum urmează: necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei cu o atenţie asupra analizelor de impact apreciate ca fiind de slabă calitate; faptul că nepublicarea tuturor normelor de implementare a actelor normative crează o oportunitate pentru mită şi corupţie; existenţa unei neclarităţi în diviziunea sarcinilor între diferiţi actori care conduce la o coordonare neclară a politicilor publice; lipsa de claritate privind delegarea responsabilităţilor şi resurselor financiare dintre diferitele niveluri ale AP; nefinalizarea procesului de transfer a puterii către nivelurile inferioare ale AP şi limitarea evidentă a autonomiei financiare la aceste niveluri determinată şi de capacitatea redusă de acţiune a autorităţilor locale etc. Sigur, pe parcurs, s-au întreprins o serie de măsuri legislative, organizaţionale şi de pregătire a personalului care lucrează în AP dar ele, se constată, că nu au fost suficiente. Întrebările care ni le punem se referă la ce trebuie făcut de urgenţă. Astfel este necesară printre altele: profesionalizarea acelerată a personalului de conducere şi a celui de specialitate. Stabilirea regulii ca ocuparea unui post de conducere să fie precedată de parcurgerea unui program de management; desfăşurarea unui proces de descentralizare în continuare însoţit de autonomia financiară adecvată. Aceasta priveşte mai ales transferuri de atribuţii prin responsabilităţi de la Administraţia Publică Centrală la cea Locală în condiţiile în care APC devine treptat sediul unor intervenţii de concepţie şi de sinteză; multiplicarea acţiunilor practice referitoare la dezvoltarea AP; creşterea motivării personalului din AP pentru a evita fluctuaţia, mai ales a specialiştilor din acest domeniu; consolidarea statutului funcţionarului public. În prealabil trebuie foarte bine selecţionaţi funcţionarii publici. Credem că, fără a altera demersurile democrate persoanelor care candidează la ocuparea unor posturi prin procedeul alegerilor la diferite niveluri, trebuie să răspundă unor criterii limită de acceptare care să confirme valoarea candidaţilor. Cea de a doua provocare referitoare la continuarea accentuată a reformei în AP are în vedere concentrarea mai ales asupra: validării scopului strategiei de accelerare a reformei în AP şi anume existenţa unei administraţiei eficiente şi democratice; realizarea priorităţilor reformei în AP şi anume: reforma funcţiei publice şi crearea unui corp profesional de funcţionari publici; continuarea programului de descentralizare şi deconcentrare şi îmbunătăţirea procesului de formulare a politicilor publice; promovarea noului management public cu cele cinci domenii ale sale: economică, socială, cultural educativă, comportamentală şi operaţională; asigurarea profesionalizării noilor manageri publici. În privinţa celei de a treia provocări considerăm că este vorba de un concept de mare actualitate mai ales pentru AP. Aceasta deoarece demersurile ştiinţifice privind problematica punerii în prim plan a cunoştinţelor s-a îndreptat mai ales spre sectoarele economice. În cele ce urmează prezentăm ca noutate modul în care se poate caracteriza AP bazată pe cunoştinţe AP bazată pe cunoştinţe reprezintă o nouă fizionomie a acestui sector în care cunoştinţele vor sta la baza tuturor acţiunilor. F H J Construcţia modului în care se prezintă AP bazată pe cunoştinţe ţine seama de: factorii de impuls; conţinutul AP bazată pe cunoştinţe; elementele organizaţionale şi operaţionale necesare; elementele suport pentru o AP bazată pe cunoştinţe şi se prezintă în schema următoare: * * * Concluziile care se desprind din acest demers ar trebui să atragă atenţia top- managementului din AP asupra necesităţii realizării următoarelor acţiuni urgente: 1) organizarea unei dezbateri ample referitoare la înţelegerea şi punerea în practică a conţinutului AP bazată pe cunoştinţe; 2) elaborarea unui plan de acţiune pe termen scurt şi mediu privind implementarea unor măsuri care au rezultat din dezbaterea menţionată; 3) constituirea unei echipe de proiect (acţiunea respectivă fiind considerată un proiect) care să reprezinte nucleul de referinţă în punerea în practică de urgenţă şi monitorizarea acestei acţiuni de maximă importanţă pentru AP în perspectiva satisfacerii cerinţelor unei Administraţii Publice Europene. Ovidiu Nicolescu, Luminiţa Nicolescu „ Economia, firma şi manageemntul bazate pe cunoştinţe”. Editura Economică, Bucureşti, 2005. Mihail Dumitrescu, „Noul management public(NMP) suport pentru integrarea administraţiei publice în România în Administraţia Europeană”. Comunicare la Conferinţa Internaţională cu tema – Administraţia Europeană. Concepte şi abordări contemporane. Bucureşti, 2005. PAGE PAGE 44 AP bazată pe cunoştinţe Noutăţi în ştiinţă şi tehnologie Experienţele din ţările dezvoltate Cadrul de reglementări la nivelul UE Evoluţii legislative 1 Factori de impuls 2 Conţinutul AP bazată pe cunoştinţe Dezvoltarea activităţilor cu un conţinut ridicat de concepţie: cercetare, proiectare, dezvoltare, documentare Înţelegerea concepţiei ca ţinând de domeniile tehnic economic, social, administrativ, ecologi şi politic. Intelectualizarea muncii. Modificări ale profesiilor şi în interiorul profesiilor Accent pe resursele intangibile: Know-how, brevete, invenţii, mărci Accent pe capitalul intelectual Valorificarea în mai mare măsură a tehnologiilor informatice şi comunicaţionale (TIC) Dezvoltarea bazelor (băncilor) de cunoştinţe, a bazelor de soluţii Dezvoltarea activităţilor de consultanţă Accent pe produse şi servicii intelectualizate cu o componentă nonmaterială evidentă Dezvoltarea profesionalismului managerial Participarea la asocieri profesionale 3 Elemente organizaţionale şi operaţionale necesare Crearea de urgenţă la diferite niveluri a unor instituţii în care munca intelectuală este dominată La nivelul Guvernului Institutul Naţional de Management şi Consultanţă La nivelul ministerelor, consiliilor judeţene şi la unele consilii municipale Centre de cercetare, prognoză şi consultanţă Dezvoltarea organizaţiilor care desfăşoară în principal o muncă intelectuală Conceperea unui sistem de difuzare de „best solution” în cadrul AP Regândirea raporturilor numerice şi calitative între personalul cuprins în activităţile de concepţie şi cele birocratic-administrative Restructurarea de fond a AP centrale şi locale Modificarea criteriilor de selecţie a personalului din AP cu accent pe disponibilităţile privind munca de concepţie. 4 Elementele suport pentru o AP bazată pe cunoştinţe organizaţionale şi operaţionale necesare Conceperea şi punerea în aplicare a unor programe de training care să susţină procesul educaţiei permanente (care se realizează şi pe alte căi) Dezvoltarea organizaţiilor care învaţă Certificarea ISO a unităţilor din AP în vederea punerii la punct a unor proceduri care să eficientizeze activităţile din acest domeniu Dezvoltarea achiziţiilor de cărţi şi publicaţii Modificarea şi modernizarea procedurilor de lucru Stimularea activităţilor creativ inovative Acţiuni de educare a cetăţeanului în calitate de coparticipant în activităţile din AP Accent pe preocupările privind elaborarea de strategii, proiecte şi programe ca produse de concepţie. 쥁`