Referat Tehnici De Plata

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Tehnici De Plata si de asemenea puteti face Download Referat tehnici de plata

Citeste fragmente din Referat Tehnici De Plata

TEHNICI DE PLATÄ‚ ÅžI DE FINANÅ¢ARE ÃŽN COMERÅ¢UL EXTERIOR Unul dintre cele mai importante momente în desfăşurarea schimburilor internaÅ£ionale îl constituie încasarea contravalorii mărfurilor exportate sau a serviciilor prestate. Realizarea încasării sumelor astfel rezultate se efectuează printr-o modalitate de plată convenită între părÅ£i sau/ÅŸi stipulată în contractul comercial internaÅ£ional. Modalităţile de plată utilizate în comerÅ£ul internaÅ£ional s-au diversificat continuu în funcÅ£ie de mutaÅ£iile ce au avut loc în cadrul economiei mondiale ÅŸi a perfecÅ£ionării tehnicilor ÅŸi tehnologiilor de trasmitere a mesajelor. Astfel se disting: plata mărfă contra marfă – a purtat denumirea de troc ÅŸi mai târziu de compensaÅ£ie. Din punct de vedere istoric este prima modalitate de plată apărută, iar revenirea la acest tip de plată a fost determinată, pe de o parte de fenomenele de criză financiară naÅ£ională sau internaÅ£ională, iar pe de altă parte, de limitele financiare ale unor participanÅ£i la schimburile internaÅ£ionale. plata în numerar, se utilizează în procent mai redus la nivel internaÅ£ional, în: ţările cu restricÅ£ii valutare sau care practică sisteme de impozitare severe; spaÅ£ii geografice izolate; în activităţi de turism ÅŸi transport internaÅ£ional. plata prin cec (cea mai apropiată de modalitatea de plată în numerar) – caracterul înscrisului oferă partenerilor de afaceri un grad de siguranţă mai ridicat. plata prin titluri de credit – utilizarea cambiei ÅŸi a biletului la ordin (eventual prin asociere la alte titluri de plată; acreditiv; incasso; scrisoare de credit comercială), este una din cele mai vechi tehnici de plată. ÃŽn timp acestea au evoluat de la utilizarea lor singulară ÅŸi au devenit asociate altor modalităţi de plată (în prezent). ordinul de plată – este legat de apariÅ£ia băncilor ÅŸi a dezvoltării relaÅ£iilor la nivel internaÅ£ional între acestea. Această modalitate de plată se aseamănă plăţilor în numerar, dar se realizează pe canal bancar ÅŸi constă în ordinul pe care un client îl dă băncii sale de a plăti din contul său o sumă de bani unei alte persoane, în contul acestuia, care poate fi deschis la orice altă bancă sau chiar la aceeaÅŸi bancă. ÃŽn practica internaÅ£ională poartă denumirea de ,, plată direct din cont’’ plata documentară sau operaÅ£iuni documentare – plata se face de către bancă numai contra documente (acreditiv ÅŸi incasso, scrisoarea de credit comercială); scrisoarea de garanÅ£ie bancară – deÅŸi în esenţă constituie un instrument de garantare, ea poate fi utilizată ÅŸi ca mijloc de plată. Prin implicarea mai profundă sau mai superficială a băncii corespunzător angajamentului de plată asumat oferă mai multă sau mai puÅ£ină siguranţă în raport cu interesele partenerilor. Poate fi folosită în sine sau în conexiune cu altă tehnică de plată cu scopul de a o garanta, (cum este, de exemplu, plata prin incasso sau prin compensaÅ£ie). AgenÅ£ii economici, în decizia lor privind o plată internaÅ£ională, au în vedere, pe de o parte, modalitatea de plată pentru care optează (cec, incasso, acreditiv etc) iar, pe de altă parte, modul în care vor fi transferate fondurile (letric, telegrafic, SWIFT) precum ÅŸi cine suportă comisioanele bancare. Transferul fondurilor: transfer letric prin poÅŸtă – este cel mai vechi, constă în transmiterea fizică a înscrisului printr-un anumit mijloc de transport (avion), de la o bancă la alta, transfer telegrafic – prin cablu (telex, fax), transfer prin sistem SWIFT – tehnică computerizată (Society for Worldwide Interbank Financial - BRCE; BRD; Banca Agricolă;BCR; Telecomunications). ACREDITIVUL DOCUMENTAR ÃŽn decontarea tranzacÅ£iilor internaÅ£ionale acreditivul documentar ocupă un loc important – peste 70%. Utilizarea sa extinsă este determinată de avantajele pe care le prezintă atât pentru exportator cât ÅŸi pentru importator. Această modalitate de plată se face după regulile ÅŸi uzanÅ£ele uniforme elaborate de CCI Paris (Camera InternaÅ£ională de ComerÅ£): Reguli uniforme ÅŸi practica acreditivelor documentare – CCI PublicaÅ£ia 500; Formulare standard privind acreditivele documentare – PublicaÅ£ia 516; MT 700 message Formats elaborate de SWIFT – formatele de Teletransmisie Standard. Acreditiv documentar – Letter of Credit – Documentary Credit Commercial Letter Of Credit Credit Documentaire Akkreditiv, Handels Kreditbrief. ÃŽn PublicaÅ£ia 500 este utilizat termenul de credit documentar pentru a desemna orice angajament de plată contra documente asumat de o bancă, indiferent cum este numit sau descris. Acreditivul documentar este un angajament ferm asumat de o bancă de a asigura plata contravalorii unui export contra documentelor prezentate de exportator în condiÅ£iile ÅŸi termenele stabilite de ordonatorul acreditivului documentar. CARACTERISTICILE ACREDITIVULUI DOCUMENTAR siguranÅ£a plăţii – se angajează o bancă în susÅ£inerea mecanismului de derulare; în acreditivul documentar confirmat ÅŸi irevocabil angajamentul a două bănci, una din cele mai sigure metode de plată, formalismul acreditivului documentar – banca nu vede marfa ci verifică numai documentele. Acreditivul prezintă un supliment de formalism faţă de alte tehnici de plată, banca insistând asupra conformităţii documentului în raport cu ordinul de deschidere a acreditivului documentar ( se întocmesc trei documente: ordinul de deschidere, deschiderea acreditivului documentar ÅŸi notificarea băncii exportatorului). Documentele trebuie redactate în limba care s-a cerut ÅŸi în numărul de exemplare cerut. independenÅ£a faţă de contractul de bază – acreditivul poate să cuprindă ÅŸi alte elemente faţă de contractul iniÅ£ial, banca ia în considerare ordinul de deschidere a acreditivului documentar. Contractul de bază este suport de bază , pe baza căruia se face plata. adaptabilitatea – în cazul unui reexport, plata se face prin : a. Acreditiv documentar transferabil – cumpărătorul cunoaÅŸte exportatorul iniÅ£ial, b. Acreditiv documentar subsidiar – cumpărătorul nu cunoaÅŸte exportatorul iniÅ£ial. fermitatea angajamentului bancar – indiferent dacă acreditivul documentar e revocabil sau irevocabil, banca se angajează să facă plata. PÄ‚RÅ¢ILE IMPLICATE ordonatorul acreditivului documentar – importatorul/beneficiarul unei prestaÅ£ii sau cel care iniÅ£iază operaÅ£iunea, beneficiarul acreditivului documentar – exportatorul/prestatorul de servicii. El este cel în favoarea căruia banca importatorului s-a angajat la plată, banca emitentă – banca care, la solicitarea importatorului, care este ordonatorul acreditivului documentar, îşi asumă în scris angajamentul de plată în anumite condiÅ£ii ÅŸi termene. Acest angajament ea îl poate refuza: - direct – în sensul în care ea însăşi efectuează plata; - indirect –în sensul că desemnează o altă bancă să efectueze plata. 4. banca corespondentă – banca prin care banca emitentă transmite telexul acreditivului documentar spre a fi comunicat beneficiarului acreditivului. Aceasta poate fi: banca verificatoare sau avizatoare – în cazul în care plata documentelor are loc la banca emitentă sau plata este solicitată la o terţă bancă, banca plătitoare – se poate afla în Å£ara exportatorului sau într-o terţă Å£ară, banca trasă - când plata urmează să fie făcută prin cambii trase asupra unei bănci. Banca asupra căreia au fost trase cambiile ÅŸi care la scadenţă le va achita se numeÅŸte banca trasă. banca negociatoare - în practica bancară anglo-saxonă, acreditivul documentar presupune utilizarea unei cambii trase asupra băncii emitente ÅŸi, deci, locul plăţii este la ea (domiciliul trasului). ÃŽn măsura în care o altă bancă decât banca emitentă este insărcinată cu negocierea, aceasta înseamnă că banca negociatoare este autorizată să preia documentele de la expeditor ÅŸi să i le achite, contra unui comision de negociere ÅŸi să le remită băncii emitente. banca confirmatoare – banca care la angajamentul de plată asumat de banca emitentă, adaugă propriul ei angajament egal ca valoare ÅŸi condiÅ£ii. MECANISMUL PLÄ‚Å¢II PRIN ACREDITIV DOCUMENTAR Plata prin acreditiv documentar face parte integrantă din ansamblul relaÅ£iilor comerciale ÅŸi construcÅ£ia financiară a unei afaceri. Succesiunea momentelor: existenÅ£a unui contract sau a unei înÅ£elegeri prin care partenerii au convenit plata prin acreditiv documentar dispoziÅ£ia/ordinul de deschidere – este dat de importator băncii sale, banca emitentă ÅŸi cuprinde toate condiÅ£iile de termene ÅŸi documente pe care trebuie să le îndeplinească exportatorul pentru a i se face plata, deschiderea acreditivului documentar constă în elaborarea unui înscris, însuÅŸi acreditivul documentar, prin care banca emitentă se angajează ferm la plată în favoarea beneficiarului acreditivului documentar, exportatorul, în condiÅ£iile de termene ÅŸi documente potrivit înscrisurilor primite de la ordonator. Acest document este transmis băncii exportatorului, notificarea beneficiarului acreditivului documentar – banca exportatorului anunţă exportatorul de deschiderea acreditivului documentar ÅŸi îi remite documentul acreditivului documentar, livrarea mărfii, 6/7. utilizarea acreditivului documentar – în posesia documentelor ce atestă livrarea mărfii în termenele ÅŸi condiÅ£iile din acreditivul documentar, exportatorul le prezintă la bancă. Banca verifică concordanÅ£a documentelor cu cerinÅ£ele acreditivului documentar ÅŸi efectuează plata( documente contra bani), 8/9. remiterea documentelor/rambursarea sumei – banca plătitoare, după efectuarea plăţii, remite documentul băncii emitente. Aceasta, după un nou control al documentelor, în funcÅ£ie de condiÅ£iile din acreditiv, rambursează băncii plătitoare banii. ÃŽn caz contrar, nu rambursează banii pe documente neconforme cu termenii acreditivului documentar. 10/11. notificare importator/ plata documente – banca emitentă deÅ£ine documentele privitoare la marfă ÅŸi pe cele pe care le eliberează importatorului contra plată. eliberare/ ridicare marfă. FORME ÅžI TIPURI DE ACREDITIV DOCUMENTAR ÃŽn funcÅ£ie de natura angajamentului asumat de banca emitentă, acreditive pot fi: revocabile irevocabile irevocabile confirmate. ACREDITIV DOCUMENTAR REVOCABIL Poate fi modificat sau anulat de banca emitentă în orice moment al derulării acreditivului documentar, fără o avizare prealabilă a beneficiarului acreditivului documentar, cu condiÅ£ia ca notificarea de modificare sau anulare să parvină băncii însărcinate cu plata, acceptarea, negocierea, înainte ca astfel de operaÅ£iuni să se fi produs. Dreptul de revocare se stinge în momentul în care plata, acceptarea sau negocierea au fost efectuate. Aceste acreditive sunt rar utilizate datorită faptului că prezintă riscuri pentru exportator. Aspectul revocabil trebuie menÅ£ionat în deschiderea acreditivului documentar. ACREDITIVUL DOCUMENTAR IREVOCABIL Acreditivul documentar irevocabil presupune un angajament ferm al băncii emitente de a executa sau a face să se execute (desemnând o altă bancă), plata, acceptarea, negocierea, cu condiÅ£ia îndeplinirii tuturor prevederilor stipulate cu ocazia deschiderii. Acest angajament nu poate fi modificat sau anulat decât cu acordul părÅ£ilor interesate. Acreditivul irevocabil presupune certitudine absolută privind plata pentru beneficiar, cu condiÅ£ia de a se conforma tuturor condiÅ£iilor prevăzute în acreditiv ÅŸi de a prezenta toate documentele. MenÅ£iunea acreditivului documentar irevocabil - este menÅ£ionată clar în toate momentele derulării acreditivului. Astfel, de exemplu, în documentul de deschidere a acreditivului documentar transmis la banca emitentă băncii exportatorului se regăseÅŸte un asemenea text: în limba română - ,, Din ordinul (numele, adresa cumpărătorului) deschidem (cu sau fără precizarea ,, la dumneavoastră’’) în favoarea (nume, adresă vânzător) un acreditiv documentar irevocabil...’’ în limba franceză - ,, D’orde (nume, adresă cumpărător) ouvrez ( cu sau fără precizarea ,, chez vous’’) faveur (nume, adresă vânzător) credit documentaire irrevocable…’’ în limba engleză – ,,By order of (numele ÅŸi adresa cumpărătorului) open (cu sau fără precizarea ,, with you’’) favour (nume, adresă exportator) irrevocable documentary credit…’’. Comentariu: Dacă în text apare precizarea,, la dumneavoastră’’ ea semnifică că respectivul acreditiv documentar este domiciliat la banca exportatorului. ÃŽn practică, deseori, menÅ£iunea privind domicilierea apare separat: ,,acest acreditiv documentar este domiciliat la dumneavostră’’. ACREDITIV DOCUMENTAR IREVOCABIL CONFIRMAT Este acela în care, la angajamentul irevocabil al băncii emitente se adaugă un angajament egal ca valoare ÅŸi condiÅ£ii al unei terÅ£e bănci, banca confirmatoare. Banca confirmatoare, situată de regulă în Å£ara beneficiarului acreditivului documentar, dar poate fi ÅŸi în altă Å£ară, acceptă faţă de beneficiar aceleaÅŸi angajamente ca ÅŸi cele pe care banca emitentă ÅŸi le-a asumat prin deschiderea acreditivului documentar irevocabil. ÃŽn cazul în care banca exportatorului nu este ÅŸi banca confirmatoare, în finalul frazei prezentate mai sus se adaugă menÅ£iunea: în limba romănă - ,, ...fără confirmarea dumneavoastră’’, în limba franceză - ,,... sans y ajouter votre confirmation’’, în limba engleză - ,,... without adding Your confirmation’’. Ex. DeÅŸi oferă un grad de siguranţă ridicat privind plata, utilizarea acreditivului documentar irevocabil confirmat în cadrul exportului trebuie făcută diferenÅ£iat de la caz la caz. Astfel, în cazul contractelor de export româneÅŸti încheiate cu partenerii din ţări care au dificultăţi financiare, se recomandă ca obÅ£inerea confirmării să fie făcută de la o terţă bancă situată în altă Å£ară. ÃŽn condiÅ£iile în care banca emitentă nu prezintă garanÅ£ie privind solvabilitatea, orice bancă va evita să dea confirmarea pentru un acreditiv documentar emis de aceasta. Se recomandă utilizarea acreditivului documentar irevocabil confirmat de o terţă bancă, cu bonitate de necontestat pentru acele acreditive documentare emise de bănci cu dificultăţi financiare. Confirmarea dată de BRCE sau de altă bancă comercială română se va utiliza pentru acreditive documentare emise de bănci fără astfel de probleme, în acest din urmă caz, constituind ÅŸi o modalitate de sporire a încasărilor prin plata comisioanelor care cad în sarcina ordonatorului (dacă în acest contract nu s-a prevăzut altfel). Deci, în cazul în care partea română solicită includerea în contractul de bază, confirmarea acreditivului documentar, este indicat să se precizeze clar ce bancă va da confirmarea, indicându-se o bancă în măsură să avantajeze partea română. ÃŽn cazul în care în ordinul de deschidere nu se menÅ£ionează nimic despre natura angajamentului bancar - revocabil; irevocabil – acreditivul documentar se consideră a fi revocabil. Dacă acreditivul documentar este confirmat se indică ÅŸi numele băncii confirmatoare. Dificultăţile financiare pe care le traversează în ultimul timp agenÅ£ii economici români, implicit băncile comerciale româneÅŸti, au determinat adesea întârzieri în plata importurilor efectuate de aceÅŸtia. Drept urmare, numeroÅŸi exportatori străini au început să solicite ca acreditivele pe care le vor deschide importatorii români în favoarea lor să fie confirmate de o bancă din Å£ara lor. ÃŽn acest context, băncile solicitate să confirme acreditivele deschise de băncile comerciale române condiÅ£ionează confirmarea de acoperire anticipată a acreditivelor, respectiv punerea la dispoziÅ£ia lor în mod anticipat a sumelor în valută, corespunzător valorii acreditivelor documentare ce vor fi confirmate. Astfel de situaÅ£ii, de exemplu, sunt deja uzuale în relaÅ£iile cu băncile din SUA. Asemenea acreditive, în practică, sunt denumite ACREDITIVE CU ACOPERIRE ANTICIPATÄ‚. Pentru a depăşi acest inconvenient, băncile comerciale române convin cu băncile confirmatoare, care solicită acoperirea anticipată a acreditivelor, constituirea de depozite colaterale purtătoare de dobânzi. Se subînÅ£elege că suma de bani depozitată rămâne la dispoziÅ£ia beneficiarului până la stingerea tuturor obligaÅ£iilor ce decurg din derularea acreditivului. Ea constituie un titlu de garanÅ£ie în favoarea beneficiarului acreditivului documentar – exportatorul străin – pentru toate obligaÅ£iile importatorului român. Importatorul român trebuie să solicite în mod expres ca perioadele de valabilitate a acreditivului documentar să fie în strânsă concordanţă cu termenele de livrare a mărfurilor importate pentru a evita prelungirea perioadei de imobilizare a fondurilor valutare la băncile din străinătate. Utilizarea acreditivului documentar ÅŸi alte precizări privind plăţile Utilizarea acreditivului documentar este un termen generic ce desemnează tehnica comercială bancară prin care exportatorul îşi poate încasa banii. Din acest punct de vedere utilizarea acreditivului documentar se poate realiza prin: plată la vedere, plată diferată, acceptare, negociere, plată la vedere ÅŸi prin acceptare (mixtă). Din punct de vedere al sumei plătite, acreditivele pot fi utilizate: total, parÅ£ial, în tranÅŸe. Toate acreditivele trebuie să indice clar dacă sunt utilizate prin plată la vedere, prin plată diferată, prin acceptare sau negociere (art. 11). a. acreditivele cu plata la vedere – (franceză - ,,payable a vue’’ sau ,,credit a vue’’; engleză - ,,sight credit’’). Exportatorul în momentul în care a prezentat documentele în bună regulă la ghiÅŸeele băncii plătitoare, primeÅŸte imediat contravaloarea lor. b. acreditivele cu plată diferată (franceză - ,, paiement difere’’sau ,,credit paiement difere’’, engleză ,,deferred payment’’). Plata documentelor, deÅŸi se realizează integral, nu se face în momentul prezentării acestora la bancă de către beneficiarul acreditivului, ci la o dată ulterioară menÅ£ionată expres în acreditivul documentar ( de regulă plata diferată durează 30-60 zile din momentul prezentării documentelor). Astfel, importatorul este în posesia documentelor înainte de a fi efectuat plata. Existând certitudinea condiÅ£iilor de documente îndeplinite, băncile pot acorda beneficiarului un avans în contul plăţii diferate. Acest tip de plată este avantajos pentru importator, care, având documentele, ridică marfa, o vinde ÅŸi din banii astfel obÅ£inuÅ£i plăteÅŸte importul. acreditivele cu plată prin acceptare (franceză - ,,credit d’acceptation’’, engleză - ,,acceptance credit’’) sunt utilizate în cazul vânzărilor pe termen scurt ÅŸi foarte scurt (60-80 zile), iar setul de documente cuprinde întotdeauna o cambie. Valoarea cambiei este egală cu valoarea mărfii (sau acreditivului documentar), iar scadenÅ£a este indicată în acreditivul documentar (între 60-180 zile de la depunerea documentelor), acesta fiind în fapt momentul în care exportatorul va încasa contravaloarea mărfurilor exportate. Cambia emisă de către exportator poate fi trasă asupra băncii emitente, băncii corespondente sau asupra cumpărătorului. Odată cu setul de documente ce atestă expedierea mărfurilor, exportatorul prezintă băncii plătitoare ÅŸi cambia. Banca acceptă cambia, devenind DEBITOR CAMBIAL PRINCIPAL ÅŸi i-o restituie exportatorului, iar documentele le remite băncii emitente. La scadenţă, exportatorul se prezintă la bancă pentru încasarea contravalorii cambiei, banca plătitoare o achită ÅŸi îşi recuperează banii de la cel asupra căruia a fost trasă cambia (banca emitentă, cumpărător). Acreditivele documentare cu plata prin acceptare sunt utilizate adesea ca modalitate de refinanÅ£are a exportului efectuat pe credit. ÃŽn posesia cambiei, exportatorul procedează la scontarea ei înainte de scadenţă(suportă taxa scontului) recuperându-ÅŸi astfel mai devreme banii imobilizaÅ£i în marfa vândută pe credit. d. plata prin negociere - este specifică scrisorilor de credit (o variantă a acreditivului documentar) care întotdeauna sunt domiciliate la banca emitentă, iar derularea plăţii presupune întotdeauna utilizarea cambiei sau a biletului la ordin. Pentru a accelera încasarea contravalorii exportului, banca emitentă acordă dreptul băncii notificatoare de a negocia documentele. ÃŽn unele cazuri, banca emitentă emite ÅŸi scrisori nerestrictive în care caz exportatorul poate negocia documentele la o bancă aleasă de el, dar corespondentă a băncii emitente. ÃŽn esenţă, operaÅ£iunea de negociere constă în ,,cumpărarea’’ cambiilor la o bancă ( notificarea sau, după caz, alta, aÅŸa cum este menÅ£ionat în textul scrisorii de credit) spre a fi ,,vândute’’ băncii emitente a scrisorii de credit. Ca tehnică de derulare, beneficiarul scrisorii de credit prezintă băncii documentele însoÅ£ite de cambii cu scadenÅ£a la vedere sau la termen trase asupra cumpărătorului, băncii emitente sau asupra altei persoane indicate în scrisoarea de credit. Banca negociatoare achită cambiile înpreună cu documentele, le remite băncii emitente de unde apoi îşi recuperează banii. Pentru operaÅ£iunea efectuată banca negociatoare percepe un comision de negociere ÅŸi îşi reÅ£ine dobânda pentru intervalul ce se scurge din momentul negocierii până în momentul încasării banilor de la banca emitentă. Costul operaÅ£iunii de negociere se suportă de ordonator. Când cambiile au scadenÅ£e la diferite termene, iar beneficiarul acreditivul documentar doreÅŸte plata imediat, le poate sconta. ÃŽn acest caz, scontul este suportat de beneficiarul scrisorii de credit. De reÅ£inut este că stingerea obligaÅ£iei de plată prin negociere este specifică scrisorii de credit comerciale. e. Plata la vedere ÅŸi plată prin acceptare – mixtă. Deseori, în cazul creditelor vânzător, respectiv când exportatorul vinde marfa pe credit, se convine ca o parte din valoarea mărfii vândute pe credit să fie plătită sub formă de avans la livrarea mărfii (plată la vedere), iar diferenÅ£a, care reprezintă creditul, să se materializeze intr-un set de cambii, potrivit ratelor scadente, acceptate de banca emitentă (plata prin acceptare). ÃŽn deschiderea acreditivului documentar, conform instrucÅ£iunilor primite de la ordonator, se precizează cuantumul plăţii la vedere (X) ÅŸi suma aferentă plăţii acceptate (Y). Drept urmare, beneficiarul acreditivului documentar, în timpul valabilităţii acreditivului documentar prezintă băncii documentele însoÅ£ite de una sau mai multe cambii cu scadenÅ£ele fixate la un anumit termen de la acceptare (60,90,180 zile sau mai mult), scadenÅ£e care în esenţă, depăşesc valabilitatea acreditivului documentar. La prezentarea documentelor, banca achită cota plătibilă la vedere, iar cambiile le acceptă, garantând plata lor la scadenţă. Pentru siguranÅ£a încasării la scadenţă a ratelor, este de dorit ca acceptarea ÅŸi/sau avalizarea cambiilor să se facă de banca emitentă. f. acreditive utilizate total (integral) sunt acele acreditive documentare în care suma indicată ca acreditiv documentar este plătită de bancă integral, la prezentarea documentelor de către exportator, care atestă livrarea integrală a mărfii solicitate. MenÅ£iunea ca atare ,,utilizabil total’’, apare mai rar în practica comercială bancară. De regulă, acreditivele conÅ£in clauza ,,utilizării parÅ£iale interzise’’ ÅŸi drept urmare se subînÅ£elege că plăţile parÅ£iale sunt interzise sau că acreditivul documentar este plătibil 100%. g. Acreditivele utilizate parÅ£ial sunt acele acreditive în care banca onorează documentele prezentate de exportator în cadrul valabilităţii ÅŸi valorii de ansamblu a acreditivului documentar, pe măsura expedierii mărfurilor. ÃŽn aceste cazuri, este de dorit ca în acreditivul documentar să fie menÅ£ionat ÅŸi preÅ£ul unitar al mărfii pentru ca banca să controleze valoarea facturilor. Dacă o astfel de precizare lipseÅŸte, banca onorează documentele aÅŸa cum au fost întocmite ÅŸi prezentate de exportator. Dacă în acreditiv nu se menÅ£ionează altfel (sau lipsesc orice menÅ£iuni în acest sens), plăţile ÅŸi expedierile parÅ£iale se interpretează ca fiind permise. h. plăţi ÅŸi/sau expedieri în tranÅŸe – PublicaÅ£ia 500 (art. 45) face o distincÅ£ie între plăţi/expedieri parÅ£iale (prezentate anterior) ÅŸi plăţi/expedieri în tranÅŸe, în practică denumite ÅŸi acreditive documentare cu plăţile eÅŸalonate. Acestea sunt acele acreditive în cadrul cărora se prevede ca expedierea mărfurilor să se facă în mai multe tranÅŸe, pentru fiecare stabilindu-se atât termenul de expediere (sau perioada) cât ÅŸi cantitatea de expediat (ex. 100.000 tone în luna mai, 50.000 tone în luna iunie etc). Pe măsură ce acestea au loc în perioada indicată în acreditivul documentar, banca efectuează plata pentru fiecare tranşă. Aceste livrări, eÅŸalonate în timp, sunt privite de bănci ca operaÅ£iuni distincte deÅŸi sunt acoperite de acelaÅŸi acreditiv documentar. Dacă în acreditiv sunt precizate plăţi ÅŸi expedieri în tranÅŸe, iar exportatorul, în cadrul unei perioade determinate, stipulată în acreditiv, nu a efectuat expedierea tranÅŸei respective, acreditivul documentar încetează să mai fie utilizabil pentru tranÅŸa respectivă cât ÅŸi pentru tranÅŸele celelalte care urmează, dacă în acreditiv nu s-a stabilit altfel. De reÅ£inut: în cazul acreditivului documentar în care sunt plăţi/expedieri în tranÅŸe, funcÅ£ionează în fapt, două valabilităţi: valabilitatea ÅŸi valoarea de ansamblu a acreditivului documentar în cadrul cărora trebuie să se realizeze toate plăţile ÅŸi expedierile în tranÅŸe, valabilitatea ÅŸi valoarea fiecărei tranÅŸe, nerespectarea acestora din urmă atrăgând anularea posibilităţii utilizării de ansamblu. DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR Aspecte importante: acreditivul documentar este independent faţă de contractul de bază. Orice trimitere la acesta nu obligă în nici un mod băncile, toate părÅ£ile implicate în acreditivul documentar iau în considerare documentele ÅŸi nu mărfurile sau serviciile la care acestea se referă. Dacă documentele sunt în bună ordine, chiar dacă marfa nu este corespunzătoare, acest lucru nu poate fi invocat băncii ca motiv de neplată, dacă acreditivul conÅ£ine condiÅ£ii fără să precizeze ce documente trebuie prezentate în conformitate cu acestea, băncile le vor considera ca nefiind precizate ÅŸi le vor ignora, ordinul de emitere trebuie realizat în baza PublicaÅ£iei 500, deoarece: băncile lucrează după aceste reguli uniforme, în caz de litigiu prima referinţă este PublicaÅ£ia 500, există expresii consacrate, specificate expres în PublicaÅ£ia 500, există termeni pe care PublicaÅ£ia 500 nu-i recomandă pentru a fi utilizaÅ£i. Ordinul de deschidere: cerinÅ£e – precizări ordonator (importator) – date de identificare – numele ÅŸi adresa, banca emitentă – trebuie identificată dacă nu există pe exemplarul tipizat, data ordinului de deschidere – ordinul de deschidere trebuie să apară în concordanţă cu contractul de vânzare-cumpărare internaÅ£ional, valabilitatea acreditivului documentar ÅŸi locul prezentării documentelor – toate acreditivele trebuie să aibă precizate data la care expiră valabilitatea ÅŸi locul unde trebuie prezentate documentele pentru plată/negociere/acceptare. Valabilitatea acreditivului este intervalul de timp în cadrul căruia baeneficiarul trebuie să prezinte documentele la ghiÅŸeele desemnate. Angajamentul ferm de plată al băncii emitente se referă la acest interval. Expirarea valabilităţii se poate trece în două moduri: o dată certă, o perioadă de ex. 1 lună, 6 luni; în acest caz, banca emitentă va considera data emiterii acreditivului ca prima zi de la care curge valabilitatea acreditivului. Documentele nu pot fi prezentate băncii decât în intervalul valabilităţii acreditivului. Valabilitatea este termenul până la care se pot face plăţile: trei luni de la..., valabil până la... Marfa trebuie să fie pregătită, exportatorul trebuie să exporte mărfurile ÅŸi să realizeze documentele în momentul în care marfa este livrată sau o perioadă anterioară livrării mărfurilor. Documentele trebuie să ajungă după livrarea mărfurilor în termen de max 21 zile la locul plăţii. Valabilitatea se împarte în: reală – maxim 21 zile din momentul expedierii mărfurilor, inoperantă- restul de timp care rămâne până în momentul expirării acreditivului. Valabilitatea prea mare va determina costuri bancare suplimentare, dacă este prea mică, nu permite exportatorului să facă toate demersurile necesare expedierii ÅŸi întocmirii documentelor ÅŸi sunt necesare prelungiri. Locul prezentării documentelor / domiciliul acreditivului Domicilierea – indicarea locului, Å£ara, oraÅŸul ÅŸi banca la ghiÅŸeele căreia urmează să aibe loc plata contravalorii mărfii, domiciliul poate fi Å£ara exportatorului, Å£ara importatorului, terţă Å£ară. Avantaje pentru exportator când domiciliul este în Å£ara sa: documentele ajung la timp, litigiile care ar putea să apară sunt judecate în conformitate cu legislaÅ£ia ţării sale, banca exportatorului încasează comisioane ÅŸi speze ÅŸi se realizează un aport valutar pentru un agent economic din Å£ara exportatorului. beneficiarul – numele, prenumele, adresa, elementele de identificare 6,7,8. menÅ£iunile 6,7,8 fac parte dintre precizările privind modul de transmitere a acreditivului documentar (7 – verificarea prealabilă, transmisie prin teletransmisie –SWIFT), acreditiv documentar transferabil – pentru ca acreditivul să fie transmisibil această menÅ£iune trebuie precizată în mod expres în ordinul de deschidere, confirmarea acreditivului documentar –dacă ordonatorul bifează căsuÅ£a prin care ,,autorizează’’ dacă cere beneficiarul, aceasta înseamnă că el doreÅŸte ca banca emitentă să instructeze banca desemnată să verifice beneficiarul fără confirmarea sa, dar dacă beneficiarul doreÅŸte confirmarea sa. Dacă confirmarea o face o bancă terţă – banca confirmatoare este specificată în căsuÅ£a ,,InstrucÅ£iuni speciale’’. suma/valoarea acreditivului documentar. Această sumă poate fi precizată : simplu – ex. 100.000 USD, prin indicarea unei limite superioare – maxim 100.000 USD, aproximativ, circa 100.000USD +/- 10%. Mărimea sumei este în strânsă corelare cu condiÅ£ia de livrare. Băncile nu plătesc decât în moneda precizată în acreditiv. acreditiv documentar plătibil la banca desemnată. se specifică expres care este banca desemnată: ordonatorul cunoaÅŸte numele băncii care face plata, ordonatorul nu cunoaÅŸte numele băncii dar a convenit cu exportatorul ca plata să se facă la o bancă din Å£ara exportatorului (,,banca la alegerea băncii emitente’’) ordonatorul poate lăsa spaÅ£iu liber – banca va decide ce bancă va desemna pentru plată. b. plătibil: la vedere, plată diferată, prin acceptare, prin negociere. ÃŽn nici un caz nu se va cere prin ordinul de deschidere a acreditivului cambii trase asupra ordonatorului. Dacă în acreditiv se precizează cambii trase asupra ordonatorului, băncile consideră aceste cambii ca documente adiÅ£ionale. livrări parÅ£iale sunt permise dacă în acreditivul documentar nu se specifică altfel. ÃŽn lipsa oricărei menÅ£iuni sunt considerate permise. Livrări eÅŸalonate – ordonatorul trebuie să precizeze perioada sau perioadele livrărilor eÅŸalonate. Livrările parÅ£iale pot fi urmate de plăţi parÅ£iale (dacă acestea sunt permise) sau se poate face ,,plata 100% la vedere după ultima livrare’’. transbordări – pot fi permise sau nu în funcÅ£ie de riscul pierderii sau deteriorării mărfurilor. asigurarea acoperită de ordonator – numai dacă beneficiarul nu trebuie să prezinte la livrare ÅŸi un document de asigurare. detalii cu privire la transportul mărfii: locul expedierii, locul de destinaÅ£ie, data expedierii – toate trebuie precizate clar, fără abrevieri, fără expresii generale. Data livrării trebuie să se afle în perioada de validitate a acreditivului. Băncile nu admit documente de transport care să aibă data de emitere înainte de deschiderea acreditivului. Nu se utilizează ,,livrare promptă’’, ,,pe’’ sau ,,în jur de’’. descrierea mărfurilor – scurtă, clară, să permită vămilor verificarea. condiÅ£ii de livrare – INCOTERMS; RAFTD. 19 – 23. prezentarea documentelor: denumirea documentelor, numărul documentelor, numărul de exemplare cerut, emitentul ÅŸi conÅ£inutul documentelor, ordinea trecerii documentelor – factura, documente de transport, documente de asigurare. 24. termenul de prezentare a documentelor – maxim 21 zile de la data expedierii mărfurilor. Legat de expedierea mărfurilor, circuitul documentelor ÅŸi încasarea contravalorii mărfii, se stabilesc trei termene. termenul de valabilitate termenul de livrare termenul de prezentare a documentelor. termenul de valabilitate – data până la care pot fi prezentate documentele la banca plătitoare/acceptatoare; fie se specifică o dată, fie se specifică o perioadă (valabilitate 1 lună, 6 luni, etc), însă această dată se calculează începând cu data emiterii. Data valabilităţii este pentru documente prezentate, nu expediate. Termenul de livrare – data până la care are loc expedierea pentru livrările în tranÅŸe – mai multe termene de livrare. Depăşirea termenului de livrare înseamnă neîndeplinirea obligaÅ£iilor din acreditiv ÅŸi, deci, încetarea obligaÅ£iei de plată din partea băncii. Termenul de prezentare a documentelor la bancă. Dacă în acreditiv acesta nu este precizat este considerat de 21 zile de la data emiterii documentelor de transport. Termenul de 21 zile nu este orientativ ci imperativ. Valabilitatea acreditivului ÅŸi alte termene: dacă în acreditiv valabilitatea este fixată pentru 30 aprilie ÅŸi termenul de livrare a mărfii este 1 aprilie, prezentarea documentelor de poate face între 1 –21 aprilie – valabilitatea reală a acreditivului. Perioada 22-30 aprilie este valabilitate inoperantă. 25. InstrucÅ£iuni suplimentare – detalieri suplimentare sau menÅ£iuni speciale. 26. reglementarea plăţii – contul din care se va face plata la sosirea documentelor. DOCUMENTE CERUTE ÃŽN OPERAÅ¢IUNEA DE ACREDITIV DOCUMENTAR Ordinul de deschidere al acreditivului documentar trebuie să precizeze clar documentele în baza cărora să se facă plata/acceptarea/negocierea de către banca desemnată în favoarea beneficiarului. Este foarte important ca părÅ£ile implicate în derularea acreditivului să acorde acelaÅŸi înÅ£eles termenilor folosiÅ£i pentru a desemna documente, conÅ£inutul lor sau cine le va semna. ConsideraÅ£ii generale privind prezentarea documentelor la bancă. înainte de prezentarea documentelor la bancă exportatorul trebuie să fie sigur că: are toate documentele – număr de originale ÅŸi copii, fiecare document este complet, toate documentele sunt ,,curate’’, orice modificare, rectificare este stampilată de emitent, conÅ£inutul unui document nu contrazice conÅ£inutul altor documente, toate documentele sunt conforme cu acreditivul. prezentarea documentelor trebuie să se facă : în interiorul valabilităţii acreditivului, în maximum 21 zile fără depăşirea valabilităţii acreditivului, la ghiÅŸeele băncii notificatoare/plătitoare/acceptante. Plata documentelor se face numai după verificarea lor: documente conforme cu acreditivul – în termen de 7 zile exportatorul este plătit (cambii acceptate), documente neconforme – banca nu plăteÅŸte documentele. Tipuri de neconcordanÅ£e: minore dar care pot fi rectificate – de regulă se înapoiază documentele pentru a fi puse în bună ordine (cronologică) minore dar care nu mai pot fi rectificate – banca poate face plata sub rezervă. Banca plătitoare va cere înapoi băncii exportatorului banii plus dobândă (practică care uneori este interzisă chiar prin ordinul de deschidere), majore problema este gravă, marfa a fost expediată – operaÅ£iunea se transformă în incasso. Exportatorul trebuie să urmărească mărfurile pe parcurs extern, să contacteze importatorul în vederea plăţii. Dacă importatorul nu vrea să facă plata, el trebuie să vândă marfa sau să o aducă acasă. Factura comercialã Factura – document redactat de exportator imediat după expedierea mărfii; document de sinteză întrucât: este actul primar în baza căruia operează în evidenÅ£a sa atât exportatorul cât ÅŸi importatorul, permite identificarea valorii de ansamblu a mărfii vândute, este documentul comercial cel mai important. Referitor la întocmirea facturii: se emite de către beneficiar pe numele ordonatorului, se emite în limba în care este deschis acreditivul, denumirea mărfii trebuie să corespundă exact cu cea din acreditiv, numărul ÅŸi cantitatea unităţilor ambalate să corespundă cu cele din celelalte documente, preÅ£ul unitar ÅŸi valoarea totală trebuie să fie în moneda precizată în acreditiv, preÅ£ul total trebuie să fie în concordanţă cu condiÅ£iile de livrare. Sintetizând, factura cuprinde: numele ÅŸi adresa exportatorului, numele ÅŸi adresa importatorului, locul ÅŸi data emiterii, descrierea mărfii, preÅ£ul unitar ÅŸi/sau total al mărfii, costul transportului ÅŸi al asigurării, condiÅ£iile de livrare, totalul sumei încasat de către exportator, numărul ÅŸi tipul coletelor, conÅ£inutul unui colet, numărul licenÅ£ei de export sau import, marcajul ÅŸi numerotarea coletelor, semnătura exportatorului. Uneori se poate cere factura consulară – similară celei comerciale, însă emisă de consulatul ţării importatoare în Å£ara exportatoare. Documentele de transport Documentele de transport reprezintă înscrisuri prin care vânzătorul face dovada încărcării sau preluării spre încărcare a mărfurilor. ÃŽn general, documentele de transport sunt : documente tipizate; diferenÅ£iate pe tipuri de transport astfel: maritim, transport multimodal, aerian, feroviar, rutier, fluvial, poÅŸtal, curier, fiecăruia fiindu-i specific un anumit tip de document de transport. Pentru a fi acceptat de bancă, acesta trebuie să îndeplinească anumite condiÅ£ii: să nu poarte nici o clauză sau adnotare care să declare în mod expres starea defectuoasă a mărfurilor; trebuie să fie emis de transportator sau de un agent al acestuia; să respecte toate menÅ£iunile din acreditiv referitoare la transport; nu pot depăşi 21 de zile de la data emiterii lor, în caz contrar fiind considerate „vechi”. Conosamentul maritim ( Marine/Ocean Bill of Landing – B/L) Este un document, de regulă tipizat, redactat în limba engleză ÅŸi eliberat de comandantul vasului care asigură transportul respectiv. Prin el se certifică faptul că marfa a fost preluată de la expeditor spre a fi predată în anumite condiÅ£ii stabilite de părÅ£i, destinatarului. Dintre documentele prezentate la plată de exportator, conosamentul, din punctul de vedere al băncii, are cea mai mare importanţă, întrucât, în primul rând, constituie dovada că între cărăuÅŸ ÅŸi expeditor a intervenit un contract de transport, document prin care cărăuÅŸul: confirmă primirea mărfurilor; se obligă să le elibereze la destinaÅ£ie, în anumite condiÅ£ii de termene ÅŸi timp. Conosamentul reprezintă o hârtie de valoare, un titlu reprezentativ, considerându-se că simpla posesie a conosamentului dă dreptul de posesie asupra mărfurilor. Datorită acestei proprietăţi a conosamentului, pentru banca emitentă el reprezintă gajul operaÅ£iunii. Dacă ordonatorul refuză să plătească, banca care deÅ£ine conosamentul poate ridica mărfurile sau poate negocia valoarea lor în vederea recuperării sumei plătite exportatorului. Din punct de vedere al dreptului de transmitere al dreptului de proprietate, conosamentele pot fi: nominative: se precizează numele persoanei pentru care a fost emis; la purtător: nu este menÅ£ionat numele proprietarului; la ordin: se specifică pe conosament „a se livra la ordinul… la data…”,acest tip de conosament putând fi înstrăinat prin gir sau andosare. Un conosament conÅ£ine, de regulă, următoarele precizări: numele companiei de transport; Numele exportatorului (expeditorului); Numele ÅŸi adresa importatorului(destinatarului) sau la ordinul acestuia, a unei bănci numite sau în alb; Numele ÅŸi adresa celui ce urmează a fi notificat , importatorul sau un terÅ£, de sosirea mărfii.Această menÅ£iune nu este necesară când conosamentul este emis la ordin; Numele vasului pe care s-a îmbarcat marfa; Denumirea porturilor de încărcare ÅŸi de destinaÅ£ie; Locul unde se plăteÅŸte navlul-la locul expediÅ£iei sau la destinaÅ£ie; Numărul de originale în care a fost emis conosamentul; Descrierea succintă a mărfii; Marcajul coletelor ÅŸi numerotarea acestora pentru identificarea mărfii; Numărul coletelor expediate în litere; Semnătura căpitanului sau a agentului său; Data când mărfurile au fost preluate spre a fi încărcate pe vas. Este data emiterii conosamentului. Precizările privind plata navlului sunt în concordanţă cu condiÅ£ia de livrare specificată în acreditvul documentar ÅŸi poate fi : navlu plătit (freight paid)- transportul este plătit înainte ca expediÅ£ia să fi fost efectuată ÅŸi cade în sarcina exportatorului; navlu plătibil la destinaÅ£ie ( freight pazable at destination) – semnifică plata acestuia de către importator. Alături de aceste modalităţi de plată a navlului se mai întâlnesc ÅŸi alte categorii de plăţi, care în general, le completează pe acestea: la valoarea mărfii(ad valorem)- practicat în cazul transportului mărfurilor scumpe; navlu global(lump sum freight) – navlul este calculat pentru întreaga navă indiferent de cantitatea de marfă trasportată; navlu de întoarcere(back freight) – se plăteÅŸte pentru mărfurile neacceptate în portul de destinaÅ£ie ÅŸi returnate în portul de încărcare; navlu mort(dead freight)- se plăteÅŸte pentru spaÅ£iul închiriat sau rezervat la bordul navei dar neutilizat. Prima de navlu(primage) – se calculează ca procent asupra navlului net(max. 10%) ÅŸi se plăteÅŸte armatorului ca stimulent pentru efectuarea transportului în cele mai bune condiÅ£ii. ÃŽn afară de acestea, în textul conosamentului pot apărea anumite menÅ£iuni în concordanţă cu PublicaÅ£ia 500: set complet (full set) – această precizare este urmată de o fracÅ£ie care semnifică numărul de originale ÅŸi de copii (3/5, 5/7); conosament curat (clean bill of leading) – cerinÅ£a ca pe conosament să nu existe nici o menÅ£iune referitoare la starea defectuoasă a mărfurilor ÅŸi a ambalajelor precum ÅŸi lipsa unor ÅŸtersături, adăugir, rectificări nesemnate ÅŸi nestampilate a doua oară; on board – este înscrisă în deschiderea acreditivului, reflectă dorinÅ£a ordonatorului ca emiterea conosamentului să se fi făcut după încărcarea mărfii pe navă; notificaÅ£i pe : este urmată de precizarea numelui ÅŸi a adresei persoanei pe care cărăuÅŸul la destinaÅ£ie o va anunÅ£a că a sosit marfa; With or without transcending - mentiune legata de acceptul transbordarii marfii. De obicei nu se opteaza pentru transbordarea marfii, dar daca apare aceasta transbordare, exista posibilitatea manifestarii refuzului la plata conosamentului. Scrisoarea de transport aerian Transportul mărfurilor în trafic aerian se efectuează pe baza unui contract de transport specific denumit după caz: scrisoare de transport aerian( Air Waybill); notă de expediÅ£ie aeriană( Air Consignment Note); fracht aerian. Dacă prin AD se precizează un document de transport aerian , băncile acceptă un astfel de document oricum s-ar numi el dacă cuprinde anumite elemente: indică numele transportatorului ÅŸi poartă semnătura sa sau a unui agent ce acÅ£ionează în numele său; indică faptul că mărfurile au fost acceptate pentru transport; dacă prin AD se cere data reală a expedierii mărfurilor, aceasta trebuie menÅ£ionată expres pe document, respectiv data predării mărfii cărăuÅŸului; indică aeroportul de plecare ÅŸi de destinaÅ£ie; s-au respectat toate condiÅ£iile din AD. Acest document nu are valoare de titlu de proprietate. El nu este negociabil, se emite în 3 exemplare: unul pentru cărăuÅŸ, unul pentru cumpărător ÅŸi unul pentru vânzător. Scrisoarea de trăsură feroviară Scrisoarea de trăsură feroviară reprezintă contractul de transport feroviar internaÅ£ional ÅŸi se socoteÅŸte a fi încheiat în momentul în care calea ferată (staÅ£ia de predare) a primit mărfurile pentru transport, moment confirmat de data de pe ÅŸtampila staÅ£iei respective. Scrisoarea de trăsură feroviară (model COTIF) cuprinde următoarele file: originalul: însoÅ£eÅŸte marfa ÅŸi se eliberează destinatarului odată cu marfa; foaia de expediÅ£ie care se întocmeÅŸte într-un număr egal cu al căilor ferate din diferite ţări participante la transport , serveÅŸte la decontarea transportului de către cărăuÅŸ; avizul ÅŸi adeverinÅ£a de primire care însoÅ£esc marfa constituie document doveditor de primire a mărfii de destinatar; duplicatul scrisorii de trăsură care se eliberează predătorului –constituie dovada expedierii mărfii ÅŸi este documentul prezentat la bancă de exportator; copia scrisorii de trăsură, care rămâne la staÅ£ia de expediere a mărfii. Scrisoarea de trăsură feroviară nu este transferabilă ÅŸi nu constituie un document de proprietate asupra mărfurilor. Scrisoarea de trăsură rutieră Se întocmeÅŸte conform reglementărilor internaÅ£ionale existente ÅŸi reprezintă contractul de transport rutier internaÅ£ional. Scrisoarea de trăsură rutieră se întocmeÅŸte în 3 exemplare : - Original 1 – rămâne expeditorului la predarea mărfii ÅŸi constituie dovada expedierii mărfii, este documentul prezentat de exportator la bancă; - Originalul 2 – însoÅ£eÅŸte transportul ÅŸi este eliberat destinatarului o dată cu marfa; - Originalul 3 – este reÅ£inut de cărăuÅŸ. Acest document de transport nu constituie un titlu de proprietate asupra mărfurilor, nu este negociabil sau transmisibil. Tranzitarea mărfurilor prin diferite ţări este permisă de condiÅ£ia ca acestea să rămână în autovehicul tot timpul până la destinaÅ£ie. Pentru fiecare vehicul rutier se întocmeÅŸte ÅŸi carnetul TIR valabil pentru o singură călătorie. Acest carnet îndeplineÅŸte 2 funcÅ£ii: funcÅ£ia de document de evidenţă ÅŸi de declaraÃ…Â