Referat Productia.DOC

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Productia.DOC si de asemenea puteti face Download Referat productia.DOC

Citeste fragmente din Referat Productia.DOC

PRODUCŢIA În anul 1998, PIB real s-a redus cu 8.6%. Cu toate că acest declin este explicat de către mulţi experţi prin impactul crizei din Rusia, este important de a se lua în consideraţie şi alţi factori. Mai mult de jumătate din PIB al Moldovei depinde d performanţele obţinute în agricultură şi industrie alimntară. Deoarece producţia vegetală e în strânsă dependenţă de condiţiile climaterice, ar trebui să fie o relaţie între PIB şi factorii naturali exogeni. Această informaţie poate fi confirmată prin analiza datelor cu privire la rata de creşterea PIB şi a producţiei vegetale din anii 1993-1998. Faţă de anul 1993 în anul 1998, rata de creştere a PIB s-a micşorat cu 7.4%, iar rata de creştere a producţiei vegetale s-a micşorat cu 42.4%. Astfel în 1998 rata de creştere a PIB a constituit -8.6%, iar rata de creştere a producţiei a fost semnalată la -15.8%. În decurs de 5 ani PIB-ul exprimat în preţuri curente s-a majorat cu 6982900 lei , ceea ce este echivalent cu o înmulţire a PIB din anul 1993 de cca 5 ori . Totodată faţă de anul 1997 PIB în anul 1998 s-a micşorat cu 113000 lei. Toate aceste date se referă la teritoriul Moldovei excluzând Transnistria. În ceea ce priveşte PIB pe locuitor măsurat în USD-preţuri curente îi anul 1998 el a constituit 444.0 USD, ceea ce faţă de 1993 constitue o majorare cu 95.9 USD şi o micşorare faţă de 1997 cu 79 USD. Totuşi faţă de 1993 deşi s-a înregistrat o creştere în termeni monetari cantitativi a PIB, în termeni reali PIB s-a micşorat cu 41.7%. Faţă de anul precedent, în 1998 PIB real a fost evaluat ca o micşorare de 8.6%. Departamentul de Analize Statistice şi Sociologice calculează datele trimestriale privind PIB prin metoda de cheltuieli şi cea de producţie. Datele cu privire la PIB prin metoda cheltuielilor ne demonstrează o înrăutăţire a situaţiei. Dacă în anul 1995 ponderea consumului final a constitutit 82.9% din PIB, atunci în 1998 a fost de 102.3%. În ţară se consumă mai mult decât se produce şi diferenţa se acoperă din contul importului. O astfel de situaţie nu mai poate fi tolerată mult timp. O balanţă comercială deficitară poate fi acceptată numai în cazul când prin intermediul investiţiilor se majorează productivitatea, dar dacă deficitul comercial se va utiliza în continuare pentru consumul final, atunci ţara nu va fi în stare să plătească datoriile sale. PIB constituie suma dintre valoarea adăugată brută ale sectoarelor şi impozitele nete pe produse şi import. Analizând structura valorii adăugate brute pe ramuri, observăm că până în anul 1997 a fost în creţtere ponderea serviciilor. Ponderea industriei nu este mare, dacă se ia în consideraţie că cea mai mare parte provine din industria alimentară. În 1998 agricultura constituia cca 30% din PIB, industria - 15%, iar serviciile - 45% din PIB. Republica Moldova e o ţară agrară, 54% din populaţie fiind rurală. Luând în consideraţie numărul angajaţilor din agricultură şi industria de prelucrare a producţiei agricole, se poate spune că peste 50% din populaţia ocupată din Moldova sunt, direct sau indirect, dependenţi de agricultură. Începând cu anul 1991 volumul producţiei agricole a fost în continuă descreştere, ritmul de reducere a producţiei animale a fost mai mare decât a celei vegetale. De la începutul prioadei de trecere la economia de piaţă, această ramură a suferit de la liberalizarea preţurilor şi de la diferenţa considerabilă în preţurile la resurs şi la producţia finită. Producţia agricolă în 1998 s-a redus cu 11% faţă de anul precedent, datorită micşorării producţiei vegetale cu 16%. Contrar, producţia animală s-a majorat cu 1%, datorită performanţelor mai bune din sectorul privat. În RM agricultura privată devine tot mai improtantă. În 1998 ponderea fermierilor individuali şi a gospodăriilor casnice în valoarea totală a producţiei agricole a fost de 61%. Ei au produs 55% din producţia vegetală şi 74% din cea animală. În acelaşi timp, e de menţionat că întreprindrile agricole mari au continuat să producă cea mai mare parte din volumul multor produse vegetale, şi anume: cca 92% - tutun, 94% - sfeclă de zahăr, 78% - floarea soarelui, 52% din fructe şi 54% din cereale. În Moldova suprafaţa terenurilor agricole constituie 2555700 ha ori 75% din suprafaţa totală a fondului funciar. Ponderea suprafeţelor arăturilor, viilor şi livezilor constituie 70.3%, 7.3% şi 7.3% respectiv. În agricultură s-a mărit ponderea suprafeţelor însămânţate cu culturi ce necesită un volum mic de capital (grâu, porumb, floarea soarelui). În acelaşi timp s-au redus suprafeţele ocupate cu culturi intensive, cum ar fi tutunul, legumele. Reducerea considerabilă a suprafeţelor de culturi furajere se datorează reducerii numărului de animale. Informaţia privind sectorul industrial se bazează pe sondarea a cca 500 întreprinderi. Din 1992 ea nu include Transnistria. În 1998 valoarea producţiei industriale în prrţuri constante a fost de 4137400000 lei ori 83.5% faţă de cea din 1997. Pe parcursul ultimelor luni ale anului 1998 producţia lunară industrială a fost la un nivel mai jos de 50% faţă de producţia medie lunară din 1992. Multe din întreprinderile industrial utilizează capacităţile de producţie la un nivel mai mic de 50%. Conform calculelor efectuate de DASS cca 64.9% din întreprinderile industriale au înregistrat reducerea volumului de producere în 1998, inclusiv 69.4% din industria alimentară. În ianuarie şi februarie 1999 producţia industrială a constituit numai 73.8% şi 66.4% faţă de lunil respective ale anului precedent. În 1998 produsele alimentare, băuturile şi tutunul au constituit cca 68% din totalul producţiei industriale, înregistrând o descreştere de 19% faţă de anul precedent. Cauza principală a fost performanţa slabă obţinută în agricultură. Cele mai evidente descreşteri au fost înregistrate în prelucrarea fructelor,legumelor şi producerea conservelor şi în prelucrarea vinului. E important de menţionat, că în perioada analizată a crescut numai producţia de sticlă (17.9%). Dintre alte ramuri ale producţiei industriale s-au prezentat urătoarele date: Energie electrică, gaz şi aprovizionare cu apă - 6% Construcţie de maşini şi prelucrarea materialului - 5% Textile - 2% Haine, încălţăminte - 4% Mobilă - 1% Altele - 10% În 1998 producţia vinicolă a fost cu 31.2% mai mică faţă d cea din 1997. Aceasta a cauzat micşorarea producţiei industriale cu 6%. PREŢURI ŞI RATE DE SCHIMB Conform definiţiei , rata inflaţiei reprezintă creşterea nivelurilor prţurilor mărfurilor şi serviciilor într-o perioadă de timp. Începând cu anul 1994 în Moldova a fost înregistrată reducerea inflaţiei. Criza sistemului bancar din Rusia a constituit cauza principală a deprecierii leului, care la rândul său a dus la creşterea Indicelui Preţurilor de Consum (IPC) în trimestrul IV 1998. Dacă la finele lui septembrie 1998 creşterea anuală a IPC a constituit 3.1%, atunci la finele anului a fost de 18.2%. Cauza principală a acestei creşteri a fost rata înaltă a inflaţiei din noiembrie (8.6%) şi din decembrie (7.8%). În ianuarie şi februarie 1999 rata inflaţiei a fost 5.4% şi 1.5% respectiv. IPC constituie media ponderată a preţurilor la produsele alimentare, mărfurilr nealimentare şi serviciile prestate, consumate de gospodăriile casnice. Indicele se calculează în baza preţurilor şi tarifurilor a cca 1500 poziţii. Din ianuarie 1997 , ponderea produselor alimentare, mărfurilor nealimentare şi serviciilor în IPC a fost în mărime de 49.2%, 34.2% şi 16.6% respectiv. Estimările au fost efectuate în baza datelor Studiului Bugetelor Gospodăriilor Casnice din 1995 pe un eşantion de 1325 familii. Astfel pentru anul 1998 ponderea produselor alimentare a fost majorată cu 8.1% (de la 49.2% la 57.3%), a mărfurilor nealimentare a fost redusă cu 8.2% (de la 34.2% la 26%), iar la servicii s-a înregistrat o mică creştere de 0.1% (de la 16.6% la 16.7%). Preţurile la bunurile alimentare şi nealimentare s-au modificat neesenţial pe parcursul anilor 1997 - 1998, doar la sfârşitul anului 1998 preţurile la produsele alimentare au crescut cu 7% , iar la cele nealimentare cu 4.5% faţă de începutul anului. La capitolul servicii se poate evidenţia că majorarea tarifelor la energie s-a efectuat cu scopul de a exclude diferenţierea dintre tarifele pentru populaţie şi consumatorii din industrie şi de a reflecta costurile reale pentru producere şi distribuire. Majorarea tarifelor din iulie 1998 se datorează creşterii duble a tarifelor poştale şi de 2.3 ori a tarifelor la transportul feroviar intern de pasageri. Pe parcursul trimestrului IV 1998 tarifele la servicii au continuat să crească , deoarece ţn acastă preioadă a avut loc a treia majorare a tarifelor la resursele energetice, în octombrie au fost introduse noi tarife la gaze şi energie electrică şi în noiembrie - la energia termică. În ianuarie 1999 indicele tarifelor la servicii a crescut cu 15.4% datorită majorării tarifelor la comunicaţii cu 26%, la energia electrică cu 42%, la energia termică şi la aprovizionarea cu apă caldă cu 33% şi la aprovizionarea cu apă rece cu 39%. În perioada analizată indicele prţurilor producătorilor în industrie (IPP) a crescut mai mult ca IPC. Moldova a introdus valuta sa naţională - leul - în noiembrie 1993. Rata nominală de schimb faţă de USD s-a depreciat foarte lent din anul 1995 până în anul 1998. Conform politicii monetare era prevăzut că până la finele anului 1998 rata de schimb să atingă nivelul de 5 lei pentru 1USD. Dar, impactul crizei din Rusia asupra pieţei financiare din Moldova şi aşteptările cu privire la înrăutăţirea situaţiei financiare au contribuit la majorarea ratei de schimb către finele lui noiembrie până la 9.7 lei pentru 1 USD. În decembrie 1998 media lunară a ratei nominale de schimb a fost cu 80% mai mare decât în iulie 1998, aceasta însemnând că valuta naţională s-a depreciat cu 44% . UTILIZAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI NIVELUL DE TRAI Conform studiului pilot al Anchetei Forţei de Muncă, din mai 1998, populaţia economic activă este 49% din populaţia totală, mai mult de jumătate fiind bărbaţi. Numărul total al şomerilor , conform criteriilor Biroului Internaţional de Muncă a fost de 167 mii persoane, inclusiv 61% - bărbaţi ori 9.4% din populaţia activă. Numărul şomerilor oficial înregistraţi e foarte mic, constituind32 mii persoane la 1 ianuarie 1999. Problemele principale cucare se confruntă salariaţii din Moldova sunt restanţele la salarii şi la alte plăţi, remunerările în natură, concediile fără plată, regimul redus de muncă. Ponderea salariaţilor cu regim redus de lucru s-a mărit în decursul anilor 1996 - 1998 în domeniul transportului, depozitării şi comunicaţiei, în schimb ea s-a redus în industria prelucrătoare şi în învăţământ. S-ar fi putut de aşteptat, că din cauza crizei din Rusia şi deprecierii bruşte a Leului, salariul real în ultimul trimestru a anului 1998 se va reduce. Este paradoxal, dar salariul nominal a crescut cu un ritm mai mare decât IPC. În decembrie s-a înregistrat un salariu real mai înalt cu 20% chiar şi faţă de decembrie 1997. Posibil că efectul crizei a început să se simtă în ianuarie 1999 odată cu înregistrarea unui salariu mai mic decât în decembrie 1998 cu 30% şi decât în ianuarie 1998 cu 10%. Salariul mediu lunar variază mult pe ramuri. Salariul celor din agricultură, sănătate şi sfera socială continuă a fi cel mai jos. Astfel salariul mediu lunar din agricultură a crescut din 1994 până în 1998 doar cu 59.3 lei ceea ce nu constituie nici măcar o dublare a lui pe parcursul aceştor ani. Pentru industria prelucrătoare s-a înregistrat o majorare de 260.8 lei în 1998 faţă de 1994, ceea ce constituie mai mult decât o dublare a lui (de 2.6 ori). În domeniul activităţilor financiare se poate spune că s-a înregistrat o majorare mai considerabilă a salariului mediu lunar - de 3,6 ori faţă de 1994 şi constituia în 1998 1131.1lei pe lună. Cu toate aceste diferenţe dintre salarii salariul mediu lunar pe economie przenta o majorare faţă de 1994 de 2.3 ori şi constituia 252lei pe lună. Din 1994 până în 1998, creşterea salariilor medii lunare nominale din agricultură, industria de prlucrare şi sectorul financiar a fost de 75%, 162% şi 357% respectiv. Cu alte cuvinte, decalajul dintre salariile celor din agricultură, industria de prelucrare şi sectorul financiar a devenit foarte mare. Dacă în anul 1994, salariul nominal din sectorul financiar şi industria de prelucrare a fost de 3.65 şi 1.85 ori mai mare decât cel din agricultură, atunci în 1998 acest decalaj a crescut până la 8.2 şi 3 ori. Aceast indică o înrăutăţire în distribuirea venuturilor în economie. Conform estimaţiilor DASS, veniturile băneşti ale populaţiei din RM au fost 7022600000 lei , ce constituie cu 188700000 lei mai puţin decât în 1997. Cu toate că salariul a rămas sursa principală a veniturilor gospodăriilor casnice, ponderea lor este în descreştere, reducându-se în 1998 până la 33.8 %. O parte din aceste schimbări se pot explica prin neachitările la timp a salariilor. O parte crescândă a salariilor se plăteşte în natură. Ponderea pensiilor şi îndemnizaţiilor în veniturile totale a fost în descreştere din 1992 până în 1996, dar în 1997 şi în 1998 s-a majorat până la 21.4% şi 26.3%. O sursă importantă a veniturilor populaţiei constituie veniturile din comercialiyarea producţiei proprii, ponderea cărora în 1997 a fost de 9.9% şi în 1998 - 9.7%. Aceasta se explică prin creşterea suprafeţelor de pământ trecute în proprietate privată, înrăutăţirea nivelului de trai şi activitatea economiei tenebre. Urmărind cheltuielile băneşti ale populaţiei se observă rducerea ponderii cheltuielilor pentru mărfuri în suma totală de cheltuieli. În acelaşi timp creşte ponderea cheltuielilor pentru prestarea serviciilor. Parţial aceasta se explică prin modificarea ra pidă a preţurilor relative în urma majorării tarifelor la servicii. Estimările obţinute arată că există un decalaj mare între veniturile gospodăriilor urbane şi rurale, constituind la venitul disponibil lunar pe cap de locuitor 35.5% în mediu pe 1997. Venitul din activitatea salarizată, care a constituit 36.4% din venitul disponibil s-a redus în urma reducerii veniturilor din activitatea salarizată a gospodăriilor casnice din localităţile rurale. Venitul din activitatea nesalarizată a constituit 42.4% în venitul disponibil, iar în localităţile rurale - 67.2%. Cca 97% din venitul celor din localităţile rurale sunt de provenienţă agricolă. Sursele veniturilor gospodăriilo urbane sunt cele mai diverse: activitate agricolă (56%), comerţ (28%) şi îndemnizaţii sociale. Diferenţele de venituri în funcţie de grupa de clasificare a veniturilor disponibile dintre clasele a I-a şi a V-a sunt foarte mari. Cele din clasa veniturilor superioare sunt de 11.5 ori mai mari ca cele din clasa celor mai inferioare. De notat că în ţările dezvoltate acest indicator variază între 5 şi 6 ori. Cea mai mare parte a veniturilor e concentrată la un număr foarte mic de oameni. Celor 20% din populaţie cu cele mai mici venituri le revine numai 3.4% din venit, pe când altor 20% cu cele mai mari venituri le aparţin 50.3%. Această inechitate continuă să se adâncească.Conform ultimelor date disponibile , în 1997 faţă de 1990 din cauza reducerii puterii de cumpărare s-a redus consumul mediu anual pe locuitor aproape la toate produsele alimentare: carne şi produse din carne - 47% lapte şi produse lactate - 49% ouă - 40% peţte ţi produse din peşte - 75% ulei vegetal - 54% legume - 38% Din punct de vedere a Dezvoltării Umane printre cele 174 ţări clasificate după longevitate, nivelul de educaţie şi standardul de trai RM se plasează pe locul 113, cu trei poziţii mai jos decât în anul trecut - în grupa ţărilor cu nivel mediu de dezvoltare. sul a 12 ani va creşte şi vârsta de pensionare pentru bărbaţi până la 65 ani şi pentru femei până la 60 ani. Se introduce de asemenea o nouă metodologie cu privire la calculul pensiei pentru vârstă, invaliditate, pierderea întrţinătorului. Conform Legii pensia medie constituie 25% din salariul mediu pe economie înregistrat anul precedent. SISTEMUL BUGETAR Legea privind Sistemul Bugetar a fost adoptată la 24 mai 1997. Sistemul bugetar cuprinde Bugetul de Stat, Bugetele Locale, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat şi Fondurile Extrabugetare. Bugetul de Stat şi Bugetele Locale formeză Bigetul Consolidat. Pe teritoriul RM sunt 40 raioane, din care 5 sunt situate în regiunea Transnistria, iar 3 - în regiunea Găgăuză, ambele regiuni dispun de buget propriu. Bugetul consolidat pe anul 1999 prevede la compartimentul cheltuieli 2.9 mld lei, inclusiv venituri fiscale în mărime de 2 mld lei. Aceste prvederi sunt bazate pe următoarele presupuneri: Rata anuală a inflaţiei nu va depăşi 13-15% PIB va creşte nominal cu 12% PIB real va creşte cu 1% Cursul de schimb va înregistra 7 lei pentru 1 USD. Toate acestea având în vedere că toate bugetele anterioare au fost completamente nerealistice. În 1998 bugetul a fost revăzut şi modificat de două ori, rectificând veniturile prin eliminarea în continuare a facilităţilor la TVA şi majorarea accizelor. În pofida acestui fapt, criza financiară din Rusia a afectat colectarea impozitelor, în special TVA şi accize. În perioada ianuarie-noiembrie 1998 veniturile colectate a u constituit doar 68.5% din volumul anual preconizat. După efectuarea achitărilor reciproce din decembrie 1998, veniturile anuale ale bugetului consolidat au crescut până la 98% din nivelul prognozat. Poziţiile principale după ponderea în veniturile totale le aparţin TVA, accizelor, impozitelor pe venit a persoanelor fizice şi juridice. În partea de cheltuieli cele mai mari articole sunt învăţământul, ocrotirea săsnătăţii şi protecţia socială, ponderea cărora indică o tendinţă de diminuare. În 1999 ponderea cheltuielilor pentru învăţământ în volum total a fost redusă faţă de 1998 de la 24.6% la 21%, pentru ocrotirea sănătăţii - de la 14.8% la 13%, iar pentru protecţia socială - de la 12.6% la 11.9%. Deservirea datoriei publice constitue un alt articol important al cheltuielilor bugetare. În 1998 pentru deservirea datoriei de stat, inclusiv şi pentru deservirea datoriei externe s-au alocat 13.9% din volumul total al cheltuielilor. În schimb investiţiile capitale au marcat o tendinţă de diminuare ca parte componentă a cheltuielilor. La 1 ianuarie 1999 datoria externă a Moldovei a atins cifra de 1002000000 USD. Această cifră nu include datoria pentru resursele energetice şi datoriile sectorului privat fără garanţii de stat. SISTEMUL MONETAR ŞI CREDITAR În 1998 BNM a implementat un ţir de măsuri, ce aveau drept scop consolidarea băncilor şi minimizarea riscurilor posibile de faliment ale acestora. Aceste măsuri includ stabilirea capitalului normativ minim la 8 mil lei şi introducerea unor noi cerinţe faţă de lichiditatea băncilor comerciale. Începând cu 1 ianuarie 1998, băncile comerciale au fost obligate să-şi mărească capitalul normativ la 16 mil lei pentru obţinerea dreptului de efectuare a operaţiunilor în valută străină şi 24 mil lei pentru operaţiunile pe piaţa hârtiilor de valoare de stat. S-a observat că pentru perioada 1998-1999 75% din suma totală a activelor revin la 7-8 bănci comerciale, iar restul revin la 15 bănci mai mici. Actualmente, băncile comerciale sunt cointeresate în activităţi pe termen scurt, inclusiv acordarea creditelor pe termen scurt. Aceasta se datorează neîncrederii investitorilor în capabilitatea Guvernului de a onora obligaţiile sale. În februarie 1999 s-a înregistrat, că ponderea creditelor pe termen mai mare de un an în suma totală a creditelor a constituit 14%, ăn timp ce ponderea creditelor în valută străină a fost de 23.5%. De notat faptul, că ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în volumul total al creditelor constitue numai 2-3 %. Creditele dubioase constituie o problemă srioasă, în deosebi pentru fostele bănci de stat. Ponderea lor este destul de înaltă. În decembrie 1998 s-a înregistrat o pondere de 26%. În rezultatul implementării politicii monetare non-expansioniste, masa monetară s-a micşorat pe parcursul anului 1998 cu 9%. Banii în circulaţie au fost principalulu component care s-a redus cu 282 mil lei sau 22% în aceeaţi perioadă, constituind 993960000 lei în ianuarie 1999. Volumul depunerilor la băncile comerciale a fost în continuă creştere pe parcursul primei jumătăţi a anului 1998, atingând cel mai înalt nivel în mai . Începând cu septembrie este înregistrată reducerea lor, explicată prin aşteptările de depreciere, cauzate de falimentul sectorului bancar din Rusia în mijlocul lunii august 1998. O reducere de cca o treime a avut loc la depunerile în lei. În acelaşi timp, se poate menţiona creşterea aproape de două ori a depunerilor în valută străină. Volumul total al depunerilor persoanelor fizice a fost aproximativ acelaşi pe parcursul anului 1998. Volumul depunerilor în lei s-a redus cu 32%, în timp ce al celor în USD a crescut cu 174%. Aproximativ acelaşi trend s observă la depunerile persoanelor juridice; la depunerile în lei a fost înregistrată o reducere de 38%, iar depunerile în USD - o creştere de 84%. PRIVATIZAREA ŞI PROCESUL DE RESTRUCTURARE Gradul de îndeplinire a Programului de Privatizare pentru anii 1997-1998 este la un nivel jos. Mai puţin de 50% din obiectele incluse în Programul pentru anii 1997-1998 au fost privatizate. În 1999 s-a prevăzut privatizarea Moldtelecomului şi sectorului energetic. La începutul anului 1999cca 60% din economia ţării se află în sectorul privat, de asemenea 91 % din spaţiul locativ a fost privatizat. Din punct de vedere a privatiuării anul 1995 a fost cel mai activ. În acel an privatizarea s-a efectuat contra bonuri patrimoniale. Din numărul total de obiecte privatizate, în primii trei ani au fost privatizate cca 83% din întreprinderile mici şi medii, 99% din întreprinderile mari şi 81% din apartamente. Privatizarea contra mijloace băneşti decurge foarte încet. Cu toate că investitorilor locali li s-au acordat unele înlesniri (plătirea în rate, nedeclararea provenienţei mijloacelor utilizate pentru privatizare), interesul lor este încă mic. Cât priveşte investitorii străini, ei neavând încredere în situaţia economică şi politică fac ca negocierile să dureze deseori mult. Activitatea Pieţei Hârtiilor de Valoare din RM este reglementată de Comisia de Stat pentru Hârtii de Valoare. La mijlocul lunii iunie 1998 denumirea comisiei a fost schimbată în Comisia Naţională a Pieţei Hârtiilor de Valoare. Bursa de Valori din RM şi-a început activitatea în iunie 1995. La 1 ianuarie 1999 în structura bursei au fost înregistrate 45 companii de brocheri, 35 fonduri investiţionale, 9 companii fiduciare, 22 registratori independenţi şi alţi participanţi profesionali. 20 de companii au fost incluse în listingul Bursei de Valori, în timp ce 820 nu au fost incluse. Conform legislaţiei în vigoare, acţiunile societăţilor pe acţiuni, numărul acţionarilor ce depăşeşte 300, trbuie realizate numai prin intermediul Bursei de Valori. În perioada mai 1995 - decembrie 1998, conform legii despre restructurarea întreprinderii şi a unor decizii guvernamentale, Consiliul Creditorilor a semnat acorduri-memorandum cu diferiţi agenţi economici cu scopul de a stimula restructurarea lor. Au fost ţngheţate datoriile istorice pe o perioadă de la 6 la 9 luni. Pe parcursul anului 1998 Consiliul Creditorilor a instituit un moratoriu de 90 zile pentru 100 agenţi economici pentru elaborarea planurilor de restructurare. Au fost aprobate planurile de restructurare a 50 agenţi economici, în rezultatul cărora 30 întreprinderi vor fi anunţate falite. La 1 ianuarie 1999 125 întreprinderi funcţionau în condiţii de moratoriu. Din ele 30 sunt ale Ministerului Industriei şi Comerţului, 89 - ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, inclusiv 28 din industria prelucrătoare, 61 din agricultură. Suma totală a datoriilor îngheţate a constituit 770 mil lei. Aproximativ 40% din întreprinderi îşi îndeplinesc integral obligaţiile sale. Rezulatele preventive ale activităţii lor confirmă, că situaţia lor financiară a început să se îmbunătăţească. Agenţia ARIA activează în cadrul proiectelor iniţiate de Guvernul Moldovei în comun acord cu Banca Mondială şi în cadrul proiectelor de restructurare cu asistenţă tehnică a Comunităţii Europene (TACIS) în scopul susţinerii întreprinderilor privatizate antrenate în Programul de restructurare. În perioada anilor 1995-1999 ARIA a acordat asistenţă tehnică la 79 întreprinderi, din care la 50 întreprinderi procesul de restructurare a fost finisat. Din numărul total întreprinderilor supuse restructurării 30% erau din industria alimentară, 23% din industria uşoară, 18 din industria constructoare de maşini. Numărul fermierilor particulari este în creştere, în deosebi în raioanele din centrul republicii. Dintr-un milion de persoane cu dreptul la cota de teren, 45% locuiesc în regiunea de nord a ţării, 37% - în regiunea de centru şi 18% - în cea de sud. În ianuarie 1999 cca 63.5% de persoane care au primit terenuri de pământ locuiau în regiunea de centru şi numai 25.9% în cea de nord. Privatizarea în agricultură decurge foarte lent. Din iunie 1996 numai 23.7% din cei cu drept au primit cotele lor de teren echivalent. Datele de pe anul 1998 au arătat că numărul întreprinderilor cu capital străin a crescut destul de rapid. Către 1 octombrie 1998, numărul acestor întrepinderi a fost de 1532, dintre care 462 (sau 30.2%) - cu 100% capital străin. Din numărul total de întreprinderi înregistrate 70.8% activează în comerţ, 12% - în industria de prelucrare şi doar 0.8% - în agricultură. Numărul total al angajaţilor constituie 18400 persoane. Investiţii de proporţii au fost alocate de partenerii din Rusia (32%), SUA(18%), Germania (7%) şi Irlanda (6%). SECTORUL EXTERN Suma investiţiilor directe nete în economia Moldovei în anul 1997 a fost de trei ori mai mare decât în anul 1996. În nouă luni ale anului 1998 acest indicator a fost cu 2% mai mare decât în prioada similară a anului precedent. Fluxul de investiţii directe este foarte mic. Chiar dacă Legea cu privire la investiţiile străine pare să ofere nişte garanţii şi facilităţi pentru potenţialii investitori, unii factori cum ar fi schimbările frecvente ale legislaţiei, situaţia economică instabilă, nerezolvarea conflictului cu Transnistria şi criza financiară din Rusia negativ influienţează la intrările de investiţii străine. Unele tendere strategice care aveau să aibă loc în 1998 (Moldtelecom, tutun şi ciment) ar fi dat mari intrări de investiţii private. Însă până în prezent a fost vândută doar uzina de ciment din Rezina. În ianuarie 1999, RM a primit o tranşă de la FMI în valoare de 35 mil USD. Creşterea în continuare a deficitului balanţei comerciale nu poate avea loc pe parcursul unei perioade lungi de timp. Este îngrijorător faptul, că în nouă luni ale 1998, deficitul a crescut cu 97% şi 34% faţă de perioadele similare ale anilor 1996 şi 1997, constituind cca 280 mil USD. Fluxul de capital net arată la dificultăţile ce le întâmpină ţara în acoperirea deficitului. Deficitul mare al Balanţei de Plăţi, cât şi încercările BNM de a menţine stabilitatea cursului valutar au dus la reducerile rezervelor în valută străină de 2.5 ori în anul 1998 faţă de 1997. În anul 1998 a crescut, de asemenea, şi suma datoriei externe. Moldova, având o piaţă internă mică şi fiind dependentă de importul bunurilor economice şi serviciilor depinde mult de sectorul extern. Dezvoltarea efectivă a ţării depinde de rezultatelor ramurilor ce au potenţial în producerea pentru export şi a celor ce se orientează spre aceasta. Stagnarea economiei, începută în august 1998 a fost influienţată de criza din Rusia, Ucraina şi România, care în viitor va împiedica procesul de restructurare. Cota deficitului Contului Curent în PIB a crescut până la 17.4% în nouă luni ale 1998 faţă de 9.1% în perioada similară a anului precedent. Conform Legii Bugetului pentru anul 1999, bunurile importate, indiferent de ţara de origine, se supun la import unei taxe speciale în mărime de 5% din costul vamal. De această taxă specială la import sunt scutite păcura, gazul de sondă, energia electrică. În 1998 atât exportul, cât şi importul a înregistrat o tendinţă descrescătoare. Aceasta a fost mai evident în jumătatea a doua a anului, cauza principală fiind criza financiară din Moldova şi ţările vecine. Din cauza criuei din Rusia şi deprecierii rublei, exportul Moldovei către această ţară, care tradiţional constitue cca 60% din exportul total, s-a redus cosiderabil. Deprecierea grivnei ucrainene, de asemanea, a fost o lovitură grea pentru Moldova, deoarece Ucraina este cel de al doilea partener comercial. Situaţia complicată în România, cel de al treilea partener comercial al Moldovei, face exportul Moldovei riscant şi neprofitabil. În anul 1998 exportul total s-a redus cu 27% faţă de 1997. Principala categorie a exportului a rămas “Produse alimentare, băuturi şi tutun” şi a constituit cca 55% din volumul total. În preţuri curente, exportul mărfurilor incluse în această categorie s-a redus cu 27%. Exportul textilelor, metalelor şi produselor din metale a înregistrat o creştere nesemnificativă. În anul 1998 volumul importului total s-a micşorat cu 12.5%. Pe categoria “produse vegetale” s-a înregistrat reducere cu cca 60%, iar la cel mai mare articol al importului “produse minerale” s-a înregistrat o reducere de 21%, cauzată de reducerea importului de gaze din Rusia şi a carbunelui din Ucraina. În 1998 faţă de 1997 se înregistrează o creştere la importul de “maşini, aparate electrice şi echipament” (30%) şi la textile (3.7%). Conform datelor Ministerului Economiei şi Reformelor, în anul 1998 faţă de 1997 exportul în ţările ne-CSI s-a redus cu 11%. Aceasta poate fi explicat prin reducerea exportului în Ţările Centrale şi Est Europene. În perioada analizată s-a redus cu 7% exportul în ţările Uniunii Europene şi cu 29% în ţările CSI. Dinamica importului înregistrează două tendinţe contrare. În primul rând, importul din ţările CSI s-a redus cu 26.4%, în special în Rusia cu 33% şi în Ucraina cu 22.5%. Pe de altă parte importul în ţările ne-CSI a crescut cu 12.6%, în special în Ţările Uniunii Europene (cu 15%) şi din Ţările Centrale şi Est Europene (cu 9.9%). În ianuarie - februarie 1999 exportul în Rusia s-a redus cu 70% spre deosebire de perioada similară a anului precedent. Ponderea exportului în Rusia s-a micşorat cu 27.3%. Poate fi mrnţionat faptul, că s-a înregistrat creşterea atât a ponderii cât şi a volumului exportului în ţările CEE şi UE. Cât priveşte importul, poate fi menţionată reducerea volumelor la toate grupele de ţări , şi în deosebi din ţările UE şi CEE cu 70% şi 64.8%. Comparând primele două luni din 1998 şi 1999, îregisrăm ponderea creşterii importului din ţările CSI de la 46.9% la 61% cu toate că în termeni nominali volumul importului s-a redus cu 38%. În ceea ce priveşte tranzacţiile barter la export au scăzut în 1998 faţă de 1996 cu 3.9%. Ponderea tranzacţiilor barter la import a scăzut cu 6% în aceeaşi perioadă. Comparând primele două luni ale anilor 1998 şi 1999 se observă o reducere a comerţului prin barter atât în valori absolute cât şi relative. Cea mai mare parte a exportului derulat prin barter aparţine “produselor alimentare, băuturilor şi tutunului”. Cât priveşte importul, cea mai mare pondere ţl ocupă “produsele minerale”. În decembrie 1998 a fost înrgistrat cea mai înaltă pondere a barterului atât la import cât şi la export din comerţul extern. În Legea Bugetului pe anul 1999 se prevede că suma datoriei interne conform situaţiei de la 1 ianuarie 2000 nu va depăşi 1400 mil lei, iar datoria de stat externă administrată de Guvern - 810 mil USD. Pentru finanţarea deficitului bugetului de stat vor fi utilizate mijloace din împrumuturi interne şi externe. Principalii creditori ai Moldovei sunt BIRD, BERD, FMI şi UE, ca creditori multilaterali, după care urmează creditorii comerciali. Creditorii bilaterali, poziţia de frunte ce aparţine Rusiei, ocupă locul trei din punct de vedere a finanţării externe a Moldovei. Datoriile garantate de stat şi cele private fără garanţii practic sunt de aceleaăi proporţii. Către 1 ianuarie1999 datoria externă totală, inclusiv creditele FMI şi datoria pentru resursele energetice, a constituit cca 1.35 mld USD. PAGE PAGE 7 쥁`