Referat Crima Organizata In Romania

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Crima Organizata In Romania si de asemenea puteti face Download Referat Crima organizata in Romania

Citeste fragmente din Referat Crima Organizata In Romania

CRIMA ORGANIZATĂ CRIMINALITATEA ÎN ROMÂNIA INTRODUCERE Ştiinţa care studiază criminalitatea ca fenomen social, geoistoric condiţionat, cauzalitatea criminalităţii, constelaţia surselor socio-umane ale crimei şi criminalităţii, identifică componentele şi conţinutul cauzelor şi condiţiilor socio-umane ale fiecărei infracţiuni în parte cât şi a diverselor categorii şi grupe de infractori, se numeşte CRIMINOLOGIE. 1.1. CRIMA ORGANIZATĂ Prin crimă organizată, în accepţiunea proiectului de lege promovat în Parlament, se înţelege: “activităţile desfăşurate de orice grup constituit din cel putin trei persoane, între care există raporturi ierarhice ori personale, care permit acestora să se îmbogăţească sau să controleze teritorii, pieţe ori sectoare ale vieţii economice şi sociale interne sau străine, prin folosirea şantajului, intimidării, violenţei ori coruperii, urmărind fie comiterea de de infracţiuni, fie infiltrarea în economia reală.“ În accepţiunea doctrinei germane, crima organizată este definită astfel : “comiterea cu intenţie a unor infracţiuni în scopul obţinerii de profit şi putere, de două sau mai multe persoane, ce colaborează pentru o perioadă de timp prelungită sau nedefinită, îndeplinind sarcini dinainte stabilite prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri, prin folosirea violenţei sau a altor mijloace de intimidare, ori prin exercitarea unor influenţe asupra politicienilor, administraţiei publice, autorităţilor judiciare sau economice.” Forma superioară de organizare a grupurilor de infractori se numeşte “MAFIE”, acest termen a apărut în Italia şi s-a extins în multe ţări ale lumii. Principalele ţări unde există grupuri de infractori sub denumirea de “MAFIE” sunt : Italia: - Cosa Nostra Siciliană Camorra ’Ndrangheta Sfânta Coroană Unită Franţa: - Mafia siciliană - Camorra Anglia: - Mafia italiană Triada chineză Mafia Roşie (rusă) Grupurile criminale jamaicane S.U.A: - Cosa Nostra Mafia Siciliană Camorra Napolitană ’Ndrangheta Columbiană Sfânta Coroană Unită Triade chinezeşti Boryukudan din Japonia Australia: - ‘Ndrangheta din Calabria - Familiile cu bazele în Griffith (un district agricol la vest de Sidney) Brazilia: - Escadroanele Morţii Mafia italiană Bicheiros Canada: - Triada chineză Mafia italiană Cartelurile columbiene Columbia: - “La Costena” (de-a lungul Atlanticului) Antioquia şi Cauca Valley ( din zonele centrale şi estice) Cartelul Medellin Cartelul Cali Coast Cartel Asse del Caffe Norte del Valle Ibaque Santander Orgota Japonia: - Yacuza (joc de cărţi japonez) Boryokudan “familia” Mexic: - Cartelul din Golf Cartelul Pacificului Cartelul Tijuana Rusia: - Mafia cecenă Georgienii Armenii Mafia caucaziană În Europa Centrală şi de Est, criminalitatea a atins cote alarmante cu deosebire în spaţiul C.S.I.- Iugoslavia, Albania şi Bulgaria (Comunitatea Statelor Independente). Forţa crimei organizate este pusă în evidenţă mai ales prin influenţa ei deosebită în planul destabilizării situaţiei interne care a cunoscut transformări esenţiale : trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă, de la regimul politic autoritar la cel democratic şi de la un sistem centralizat de securitate la un sistem naţional de securitate independent. Mass-media occidentală a acordat atenţie în ultima perioadă, extinderii autorităţii organizaţiilor de tip mafiot pe continentul european, subliniind că, prăbuşirea “Cortinei de Fier” a înlesnit nu numai liberalizarea legăturilor dintre persoanele fizice şi organizaţiile legale din Est şi Vest, ci şi dintre cele ilegale. Potrivit cotidianului britanic “The Times”: “poliţia cehoslovacă a dezvăluit în 1991, că între organizaţiile mafiote din Rusia şi mafia italiană, s-ar fi încheiat un act privind traficul de narcotice şi substanţe folosite la fabricarea de arme nucleare”. Un înalt funcţionar de la Ministerul Federal de Interne al Cehiei, specializat în traficul internaţional de stupefiante, în 1996, susţinea că “şefii reţelelor mafiote din Italia şi Rusia au pus la cale o afacere prin care să extindă controlul asupra 20% din toate operaţiunile de contrabandă din lume, obiectiv stabilit a fi atins în anul 1997. Peste tot în aceste teritorii, inclusiv România, ordinea civilă s-a degradat, inflaţia a înregistrat un salt extraordinar, criminalitatea a crescut alarmant, piaţa neagră este o prezenţă cotidiană, la vedere. Deschiderea frontierelor în toată această regiune a facilitat mişcarea persoanelor şi a mărfurilor, impulsionând piaţa liberă dar şi criminalitatea. Folosind forţa financiară de care dispun, grupurile crimei organizate au penetrat foarte rapid democraţiile aflate în faza incipientă, au corupt oficialităţile politice şi guvernamentale, de regulă reprezentate de persoane voluntariste, slab pregătite pentru a conduce, uşor influenţabile. O stare puternic dezechilibrată s-a instalat şi adâncit fără ca autorităţile să intervină, acceptând jocul grupărilor criminale, care şi-au pus în aplicare întregul arsenal, mai rafinat sau mai brutal, de mijloace şi metode de acţiune. Procesul de privatizare care s-a declanşat în absenţa unei reglementări clare şi a unei minime strategii a fost benefic pentru lumea interlopă, produsă de orânduirea de tip comunist, precum şi pentru fosta nomenclatură, care a avut la dispoziţie de la început forţa financiară necesară pentru a acoperi importante părţi din capitalul scos la privatizare. Fiecare din ţările Europei Centrale, de Sud şi de Est îşi are propria istorie a acestei perioade, dominate de o puternică instabilitate şi o reală ofensivă a crimei organizate. Sunt foarte multe elemente componente comune tuturor acestor ţări, dar fiecare dobândeşte particularităţi şi caracteristici ce le individualizează traiectoria în zone foarte apropiate de epicentrul crimei organizate tradiţionale. Spaţiul dintre C.S.I şi Germania este denumit “piaţa comună a crimei”,al cărui epicentru este localizat în Germania. Este suficient de amintit că Albania, Croaţia, Bosnia, Serbia, sunt apropiate geografic de Italia, denumită sau recunoscută ca “Universitatea Mafiei”, precum şi faptul că în Italia există puternice comunităţi de albanezi, croaţi şi sârbi după cum în teritoriile Europei Occidentale, de zeci de ani (Germania, Austria, Franţa, Olanda) s-au stabilit cetăţeni din spaţiul sud- est european. Mafia albaneză este recunoscută în cea mai violentă şi mai bine organizată grupare criminală cu capacitate de acţiune din 1997. După ce “s-au şcolit” în Italia, de la profesioniştii Cosei Nostra şi Mafiei Siciliene, grupurile de albanezi au revenit pe teritoriul natal iniţiind şi dezvoltând un intens trafic de droguri, o veritabilă industrie a prostituţiei, migraţiei clandestine a albanezilor în Italia şi Grecia, comerţul cu armament şi muniţie destinat teatrelor de război cu Iugoslavia, o contrabandă masivă cu alcool, ţigări, petrol. A fost etapa de consolidare financiară a mafiei albaneze care a permis acesteia să penetraze, să subordoneze cele mai înalte zone ale politicului, armatei, poliţiei şi justiţiei. Bulgaria, ţara care promitea între anii 1992-1994 că va depăşi repede şocul provocat de trecerea la democraţie, a intrat într-o criză generalizată, materializată în prăbusirea economiei şi finanţelor, în înflorirea banditismului şi a violenţei, în punerea sub anestezie a autorităţilor. Crima organizată în Bulgaria are culoarea roşie: zecile de mii de sovietici militari, comercianţi spioni, au pus pe picioare o veritabilă industrie a crimei. În primă fază şi aici, scenariul a fost cel clasic: contrabandă, trafic masiv de droguri, prostituţie, migraţie clandestină, jaf asupra proprietăţii de stat. Perioada de consolidare a mafiei bulgare a constituit-o intervalul de aplicare a embargoului asupra Iugoslaviei. Încălcarea embargoului a fost dictată de mafia autohtonă şi mafia rusă. Puterea politică a acceptat şi astfel s-a pus pe picioare o adevărată industrie a încălcării embargoului. Crima organizată, deja mafie, şi-a împărţit domeniile creând filiere strict specializate pentru comercializarea de armament, carburanţi, materiale de construcţii, echipament militar şi mărfuri alimentare şi industriale. Anul 1992 a marcat începutul expansiunii mafiei roşii. De circa 7 ani Statele Unite ale Americii şi Occidentul European trăiesc un veritabil coşmar –expansiunea mafiei roşii – înţelegând prin aceasta, tot ce au produs în materie criminală teritoriile fostului Imperiu Sovietic, fie că au fost republici, regiuni autonome sau zone abia cunoscute (Cecenia, Caucazia, Armenia, Dagastanul). Federaţia Rusă, înţeleasă ca o entitate statală, este stafful mafiei roşii. Analiştii occidentali compară Moscova de astăzi cu Chicago din anii ’30, dominată de luptele dintre grupările criminale. Frontul internaţional rezevat elitei mafiei roşii, are în structură zonele controlate până nu de mult de KGB, în Germania, Franţa, S.U.A, America de Sud, ş.a. Oficiul Federal Penal din Germania recunoştea în 1995 că : “o treime din totalul infracţiunilor de crimă organizată aparţine mafiei ruse”. Cert este că organizaţiile criminale au creat o piaţă comună a crimei şi dezvoltă atât afaceri legale cât şi ilegale. În anul 1993 Boris Elţîn afirma : “crima organizată a devenit ameninţarea numărul 1 pentru interesele strategice ale Rusiei şi pentru securitatea sa naţională.” Un an mai târziu, tot el spunea: “crima organizată încearcă să strângă ţara de gât şi a devenit cu adevărat problema numărul 1 a Rusiei de astăzi.” Asasinarea în 1998 la Sankt Petersburg a deputatei Galina Saraitova dictată de mafia rusă, arestarea premierului ucrainean de poliţia elveţiană în cadrul unei anchete de spălare a banilor, implicarea lui Boris Elţîn în afacerea AEROFLOT şi a lui Primakov în obţinerea a 800.000 USD de la Saddam Husein, dau dimensiunea complexităţii fenomenului. Crima organizată a atins 40 % din PIB în Rusia, în ţările din estul Europei (Ungaria, Bulgaria, Polonia), 30 % din PIB în China, 30 % din PIB în Japonia, 28 % din PIB, în Franţa, Germania, 20 % din PIB, iar în Suedia 15 % din PIB. În privinţa “criminalităţii de masă sau convenţionale”, conform datelor statistice furnizate de INTREPOL, aproape toate ţările de pe continent au cunoscut adevărate explozii ale criminalităţii şi o creştere continuă a ratei acesteia. Semnificative sunt datele referitoare la 178 de state europene. Ţări precum Bulgaria, Franţa, Olanda, Polonia, Rusia, Ungaria şi Ucraina au cunoscut o rată a criminalităţii în creştere, iar ţări în care fenomenul, după o explozie iniţială au cunoscut un regres ca: Suedia, Spania, Grecia, Belgia, Germania la infracţiunile grave, se confruntă cu probleme deosebite (trafic de droguri, fals de monedă). Rata criminalităţii infracţiunilor de tâlhărie comise în arealul european arată că pe primele 5 locuri se situează alături de Estonia, Croaţia, Rusia şi ţări cu democraţii solide, state membre ale Uniunii Europene, precum Spania şi Franţa, urmate de Portugalia, Danemarca, Luxemburg, Germania, Suedia, Austria, Belgia şi Italia ceea ce denotă că violenţa este răspândită în întreaga Europă. În contextual celor prezentate, creşterea criminalităţii în România din ultimii ani, nu este o excepţie; în ţările din zona noastră geografică, în anul 1998, rata criminalităţii a fost: 5056 în Ungaria, 3681 în Grecia, 1714 în Slovenia faţă de 1597 în România. Infracţiunile de omor au prezentat o rată a criminalităţii de 3% în România, 4,2 % în Ungaria, 8,7% în Ucraina, 9,1 % în Moldova, iar infracţiunile de tâlhărie : 30% în Ungaria, 61,1 % în Ucraina, 82,2 % în Slovacia şi 18% în România. Evaluare statistică generală În perioada 1990 – 1999, poliţia a constatat 2.606.894 infracţiuni. Zilnic se înregistrează 655 infracţiuni ceea ce înseamnă că se comit 38 infracţiuni într-o oră. Autorii infracţiunilor. În aceeaşi perioadă, au fost cercetate peste 1.284.647 persoane din care 311.375 în stare de arest. Referitor la vârsta participanţilor, reţine atenţia, numărul mare de tineri şi minori care au săvârşit 49 % din totalul infracţiunilor. Datele statistice relevă că persoanele cu antecedente penale au comis 15 % din totalul infracţiunilor. Caracteristicile crimei organizate. Nivelul înalt de profesionalizare a grupărilor criminale care au adoptat şi perfecţionat principiile de organizare şi regulile de acţiune ale structurilor de tip mafiot. De asemenea, se manifestă tendinţe de intelectualizare a grupărilor criminale prin absorbţia, în interiorul acestora de persoane ce ocupă funcţii oficiale în domeniul finanţelor, comerţului, băncilor, administraţiei, justiţiei dar şi a unor reputaţi avocaţi, experţi şi tehnicieni în cadrul comunicaţiilor şi logisticii. Internaţionalizarea. Afacerile ilegale de amploare – contrabandă, evaziune fiscală, traficul de armament, de droguri, de materiale radioactive, taxa de protecţie şi “recuperările de debite”- nu se pot derula şi finaliza fără realizarea unui parteneriat între infractorii autohtoni şi cei ce acţionează pe teritoriul altor state. Consolidarea fuziunii dintre grupurile criminale şi lumea politică. Se înregistrează în prezent tendinţa de “folosire a funcţiei publice” pentru realizarea afacerilor, în spatele sau pe spatele căreia se derulează afacerile. Organizarea în România a unei pieţe a traficanţilor şi consumatorilor de droguri. Deja se poate vorbi de “piaţa drogurilor“ în marile centre urbane şi universitare (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa, Timişoara, ş.a. ). Aproape zilnic, sunt depistaţi traficanţi şi consumatori de droguri, mare parte fiind cetăţeni străini sau cetăţeni români, cu precădere, elevi şi studenţi. Intensificarea luptei, a disputelor directe între grupurile organizate. Sunt numeroase situaţiile care demonstrează că în România criminalitatea de înaltă violenţă, tinde să fie o componentă de bază a crimei organizate. Edificatoare sunt conflictele dintre arabi, chinezi, pentru supremaţia în angrouri şi respectiv în cartiere. Amplificarea economiei subterane Economia subterană, economia paralelă, se alimentează şi se dezvoltă dintr-o mare diversitate de afaceri ilegale care produc o imensă masă monetară necontrolată. Principalele surse de alimentare sunt: contrabanda, evaziunea fiscală, munca la negru, taxa de protecţie, etc. Fiecare ţară dispune de o economie subterană dar depinde foarte mult dimensiunea acesteia. Ea este estimată la: 5% din PIB în Japonia, 8% din PIB în Marea Britanie, 8,5% în S.U.A, 9% în Franţa, Olanda, Canada şi Germania, 11,5% în Italia, 13% în Belgia, 30% în China şi peste 50% în Rusia. 1.5 Forme de manifestare a crimei organizate în România Mafia Roşie – tranzitează şi afectează teritoriul României. Destrămarea fostei U.R.S.S. a generat multiple fenomene sociale, unele cu efecte deosebit de grave. Pe fondul facilităţilor concrete pe linia liberei circulaţii a persoanelor, începând din anul 1991, pe teritoriul României s-au înregistrat infracţiuni în care au fost implicaţi, atât ca autori cât şi ca victime, cetăţeni din Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.). O rezonanţă deosebită au avut-o grupurile de infractori de tip „Raket” constituite din cetăţeni din C.S.I. Aceste grupuri au acţionat, de regulă, împotriva unor conaţionali aliaţi în interes de afaceri sau turism pe teritoriul României. ” ¬ ´ ¼ À ä ² ´ ä æ ᬀoccidentali blocându-le în anumite puncte favorabile unor ambuscade, unde prin exercitarea de violenţe şi ameninţări cu represiuni asupra vieţii – inclusiv prin folosirea armelor, îi determină pe pasageri să le predea importante sume de bani sau bunuri. Mai nou, executarea acţiunilor este concepută în ţara de origine şi se referă la taxa de protecţie, acţiuni de recuperare rapidă, acte de jaf, tâlhărie, ş.a. Membrii echipelor circulă înarmaţi, singuri sau în grup, fiind gata să folosească armele. Într-una din zilele lunii octombrie 1993, la punctul de trecere al frontierei de la Siret, s-a prezentat un grup de turişti lituanieni, care au reclamat că în timp ce se deplasau spre graniţă, între localităţile Matca, jud. Iaşi şi Drăguşeni, jud. Suceava, au fost atacaţi şi jefuiţi de persoane înarmate. Autocarul cu turişti a fost blocat de două autoturisme cu numere de înmatriculare din Republica Moldova, din care au coborât mai mulţi indivizi, unul dintre aceştia a deschis foc de armă asupra autocarului. Autorii au fost identificaţi şi arestaţi, respectiv 8 bărbaţi în jurul vârstei de 45 de ani, din Republica Moldova. Liderul grupului făcea parte din gruparea „MALS” (Micuţul) condusă de Oleg Kortusov de 25 de ani din Tiraspol. Mafia chineză. O notă specifică în tabloul infracţional în ţara noastră, cu riscuri de a se amplifica periculos pe principii de tip „MAFIA” o reprezintă cetăţenii chinezi, veniţi în România după 1990. Din radiografierea a 150 cazuri, ce au fost reclamate la Poliţie până în anul 1997, în care au fost implicaţi cetăţeni chinezi, atât ca autori cât şi ca victime, rezulta că o mare parte dintre aceştia au venit în România pentru diverse scopuri şi interese ilicite. Exemplu: în ziua de 11 februarie 1996, cetăţeanul HUANG BO, cu reşedinţa în Bărcăneşti, jud. Prahova, a fost deposedat, prin acte de violenţă şi şantaj, de bani, articole de îmbrăcăminte şi autoturismul personal, de către patru conaţionali conduşi de doamna ZANG HUEMES. De asemenea, cele zece cadavre găsite în geamantane abandonate pe malul lacurilor de agrement sau în parcuri, sugerează dimensiunea şi ferocitatea luptei pentru putere. C. Traficul de droguri. Dacă în anii ’80, România era considerată o ţară aflată în ruta de rezervă a traficului drogurilor, în prezent, România este inclusă în ruta de trafic a drogurilor şi chiar a devenit un teritoriu de stocare, livrare şi consum de droguri. Statistica faptelor constatate precum şi ca cantităţilor descoperite, a demonstrat pe deplin acest lucru : în 1991 au fost descoperite 4 cazuri, iar în 1992 – 19 cazuri, în 1993 – 29 cazuri, în 1994 – 31 cazuri, în 1995 – 43 cazuri, în 1996 – 16 cazuri, în 1997 - 87 cazuri, iar în 1998 – 115 cazuri, în 1999 – 199 cazuri şi în 2000 – 234 cazuri. În perioada 1991 – 1999, au fost confiscate peste 21.157,829 kg droguri : haşiş + canabis: 17.650,603 kg opiu: 17,126 kg heroină: 578,232 kg cocaină: 863,768 kg morfină: 382 fiole amfetamină: 11.434 pilule L.S.D. : 13 doze. În anul 1998 au fost confiscate 784,809 kg droguri (224,748 kg haşiş şi canabis, 0,728 kg opiu, 412,327 kg heroină şi 4.203 pilule amfetamină ). A fost depistat, cetăţeanul turc Batur Fieret de 35 de ani, ce a transportat 49,62 kg heroină în portbagajul unui autoturism. Numai în anul 2000 au fost confiscate 407,06 kg droguri (haşiş: 340 kg, heroină: 52,94 kg). Traficul de monedă falsă. Falsificarea de bani şi de alte titluri de valoare, precum şi traficul cu astfel de mijloace de plată contrafăcute, cunosc o recrudescenţă îngrijorătoare, motiv pentru care poliţiile şi serviciile specializate din sectorul bancar sunt în continuă alertă, căutând permanent noi modalităţi de contracarare a fenomenului. În perioada 1992 – 1998 în România, au fost descoperite peste 11.000 cazuri de plasare şi încercare de plasare a valutei false (1281 cazuri cu 5540 bancnote din care : 238.430 dolari, 28.050 mărci germane, 490 lire sterline, 152.400.000 lire italiene, 12.200 franci NUMAI în anul 1998). Un grup de cetăţeni italieni, urmăriţi prin INTERPOL pentru aderarea la un grup mafiot condus de BERTON SILVANO a pus în circulaţie 142.200 mărci germane false şi 10.000 dolari falşi. Trei maramureşeni au contrafăcut cu ajutorul unui copiator color, 360.000 şilingi pentru a fi plasaţi în Ungaria şi Austria. La percheziţie, s-au mai găsit : 107.000 dolari şi 147.000 mărci germane contrafăcute prin aceeaşi metodă. Traficul de persoane, carne vie, prostituţia şi proxenetismul. Multe prostituate şi proxeneţi exploatează „oferta” unor agenţi şi societăţi comerciale din sfera serviciilor, mutându-şi teritoriul de acţiune în alte ţări, cu precădere în Turcia, Grecia, Cipru, Austria, Germania, Franţa, Spania, ş.a. S-a amplificat fenomenul de atragere a minorelor, a celor provenite din familii dezorganizate ori lipsite de mijloace materiale de subzistenţă, la practicarea prostituţiei în diverse locuri şi modalităţi în multe cazuri racolarea făcându-se prin şantaj şi determinare forţată. Recurgând la asemenea metode, proxeneţii G.R. şi Z.V. au realizat în perioada 1995 – 1996 câştiguri importante prin plasarea a opt prostituate (cinci în Republica Modova) unor cetăţeni străini. Devine totuşi evidentă creşterea activităţii infracţionale a unor reţele de trafcanţi care se ocupă cu trecerea ilegală prin ţara noastră a unor grupuri de emigranţi din Sry Lanka, Pakistan, Bangladesh, India, care sunt racolaţi din ţările lor, pe ruta Singapore – Moscova – Chişinău, caută să ajungă în ţările Europei de Vest. Participanţii la filiera de introducere în România a cetăţenilor asiatici şi scoaterea lor către statele vecine înspre Vest, încasează sume mari în valută, care în unele cazuri sunt spălate prin intermediul unor firme şi agenţii particulare înfiinţate pe teritoriul ţării noastre. Reţelele semnalate manifestă preocupări de a se organiza în mod clandestin şi cât mai riguros posibil stabilind puncte de sprijin solide (imobile, firme, gazde şi oameni de încredere) în mai multe ţări aflate pe tronsonul de tranziţie, în măsură să le asigure siguranţa acestei activităţi în care se vehiculează sume enorme de bani în lei şi valută. Numai în anii 1993 – 1994 au fost depistaţi în trecere frauduloasă a frontierei şi restituiţi de grăniceri statelor vecine (Ungaria, Bulgaria, Polonia) peste 54.000 cetăţeni străini, preponderenţa numerică fiind de cetăţeni srylankezi, pakistanezi, chinezi. În afara acestora, pe teritoruil României se află un număr important de imigranţi care sunt găzduiţi la diverse adrese, mai cu seamă pe raza localităţilor vecine cu graniţa de Vest, stând în aşteptare pentru a trece fraudulos frontiera în statele vecine. Prin colaborarea Poliţiei române cu cea din Republica Moldova s-a reuşit anihilarea de grupuri – instructori, conduşi de Mohamet A. Akmad B. care a facilitat trecerea a peste 300 cetăţeni din Sry Lanka şi Pakistan în Occident. Un alt fenomen îngrijorător îl reprezintă traficul de copii şi adopţiile ilegale. Sunt cunoscute cazurile de adopţii ilegale prin care s-au scos din ţară peste 4000 de copii. Deja a apărut şi traficul de copii. Aceştia sunt scoşi din ţară cu ajutorul unor documente false fie de adopţie fie prin falsificarea documentelor sau paşaportului. În paşaport cetăţeanul român sau străin figurează că este însoţit de copilul care are fotografia aplicată, iar fotografia este reală a copilului scos. Un alt mod de operare l-a avut ca protagonist pe avocatul cirpiot C.C., care în perioada decembrie 1997 – august 1998 a racolat şi transportat în Cipru mai multe tinere aflate în ultimele luni de sarcină, intermediind adopţia copiilor născuţi de acestea în Cipru, fapt pentru care le-a oferit suma de 1.000 dolari. A apărut, este drept într-o formă atipică, o filieră internaţională de trafic de organe. A fost identificat Văduva Gheorghe, care a racolat şi transportat la consulatul din Turcia 14 persoane care şi-au donat câte un rinichi contra sumei de 4.000 dolari. F. Traficul de armament şi materiale radioactive. O evoluţie ascendentă îngrijorătoare înregistrează traficarea de armament şi materiale radioactive deosebit de nocive pentru sănătatea oamenilor dar şi în ceea ce priveşte mediul ambiant. În legătură cu traficul de armament trebuie precizat că acesta se realizează în sistem instituţionalizat, vânzare de armament între ţări, către grupuri de insurgenţi sau grupări teroriste angro şi cu bucata de către grupări organizate de infractori. Referitor la prima formă, avem în vedere reţeaua de traficanţi de arme prezentată în presă condusă de cetăţeanul israelian S.N.M., fost Herscovici şi Ioan Manciu, care au intermediat şi vândut armament cu licenţe false sau falsificate prin firmele S.C. ACVILA AIR şi CORONA, pe ruta Rusia, Ucraina, România, Cipru, Etiopia. De asemenea s-a mai arătat implicarea societăţii AEROFINA în livrarea în India de aparatură de ghidaj pentru rachete balistice. Traficul de armament şi muniţie deja a devenit o infracţiune comună. Numai în anul 1998 au fost confiscate 1668 de arme şi cantitatea de 70.830 bucăţi cartuşe. Din punct de vedere al materialelor radioactive traficate, rezultă certe indicii de constituire a unor structuri infracţionale, cu multiple legături în afara graniţelor ţării, foarte versate şi dornice de câştiguri, cei implicaţi neezitând să-şi rişte în acest sens, chiar propria sănătate. În perioada 1991 – 1998 s-au identificat şi confiscat peste 700 kg uraniu. În iunie 1994 în judeţul Argeş au fost depistaţi trei cetăţeni români care încercau să comercializeze 3 kg pastile de uraniu în schimbul sumei de 200.000 dolari. În localitatea Deta, judeţul Timiş, cinci persoane au fost surprinse în timp ce vindeau 583 pastile de uraniu (de provenienţă rusească) contra sumei de 400.000 mărci şi 75.000 dolari. G. Criminalitatea premeditată împotriva persoanei, de mare violenţă (taxa de protecţie, omorul la comandă, atentatele). Nu putem face abstracţie că ne situăm pe magistralele de legătură dintre Orient şi Occident, confruntându-ne atât cu afluxul miilor de orientali ce încearcă pe la noi penetrarea spre Vestul bogat al Europei cît şi al „nerealizaţilor” din această parte a lumii, care îşi întind tentaculele până la noi. În actualele condiţii economice, se proliferează tot mai mult furturile la comandă, în dauna avutului privat sau public, prin cererea taxei de protecţie asupra agenţilor economici, atentate la ordin ori aplicarea unor măsuri de corecţie pentru a accepta protecţia. Prima grupare organizată după reguli stricte de tip mafiot a fost constituită din romi, condusă de trei „capi” care împreună cu alţi 13 „locotenenţi”, prin forţa şi ameninţarea cu moartea, au deposedat mai mulţi agenţi economici privaţi de mărfuri, valută şi bunuri de peste 2,3 miliarde lei în anul 1995. O altă grupare a fost cea a lui Gorun de la Rm. Vâlcea care maltrata patronii societăţilor comerciale care nu incheie cu el contract de „pază şi protecţie”. Grupul condus de el după o structură mafiotă, a maltratat peste 30 de persoane. De asemeni, activitatea desfăşurată de numitul I.A., cetăţean turc cu reşedinţa în Sibiu, care a comandat şi plătit 7.000 de mărci germane grupării formate din T.P. şi M.E., ambii din Republica Moldova, aruncarea în aer, prin explozie, la 22 octombrie 1996 a restaurantului motel „La km 12” din comuna Veştem, pe motiv că patronul acestui local, cetăţean turc, câştiga mai bine, având vad comercial pe de-o parte, iar pe de altă parte, pentru că exista între cei doi cetăţeni turci o datorie neachitată rezultată din valorificarea ilegală, pe teritoriul României, a 2 kg de heroină. Criminalitatea economico – financiară. Criminalitatea în domeniul economico-financiar a cunoscut o explozie fără precedent. Starea actuală o putem caracteriza ca prag al marii criminalităţi întrucât prin infracţiunile de evaziune fiscală , bancruta frauduloasă şi la regimul contabilităţii se „legitimează” produsul crimei, infracţiuni economice grave care, atunci când devine o preocupare constantă a unor agenţi economici, grupuri de interese sau persoane, afectează grav climatul de ordine economică. Contrabanda şi infracţiunile la regimul activităţilor de import – export. este infracţiunea care a cunoscut cea mai dinamică evoluţie este suficient să amintim cazul ŢIGARETA I, II, III, cazul V.M.I., cetăţean cu dublă cetăţenie, cipriotă şi libaneză; Zaher Iskandarani, Muja Marcelinii, ş.a. Corupţia. Această infracţiune deosebit de gravă, dă o nouă dimensiune peisajului infracţional. Cazurile VEGA şi PETROTEL au dovedit fără putinţă de tăgadă că directorii generali ai celor două rafinării, împreună cu alte persoane din conducere au acceptat importante sume de bani în lei şi valută pentru aprobarea aprovizionării preferenţiale a unor societăţi comerciale patronate de infractori veroşi şi au creat prin societăţile comerciale private, favorizate, adevărate monopoluri în aprovizionarea şi desfacerea materiilor prime şi produselor finite aparţinând rafinăriilor. Criminalitatea financiar – bancară. Sistemul financiar – bancar după 1995, a fost marcat puternic de starea de criză evidentă determinată de lipsa de lichidităţi ca urmare a unor activităţi anterioare derulate cu încălcarea oricăror norme de prudenţialitate, fiind acordate credite uriaşe, fără garanţii sau cu garanţii neimportante din punct de vedere economic la care se adaugă ritmul mare al inflaţiei, stările de faliment în care au fost şi sunt CreditBank, Dacia Felix, Bancorex, Albina şi în mare dificultate Columna, Banca Agricolă, ş.a. Toate aceste considerente care au determinat în mod hotărâtor caracterizarea economiei româneşti ca fiind de tip „nebancar” au fost analizate permanent, rezultând grave acte de indisciplină financiară, abuzuri, o elementară lipsă de control gestionar şi de operatori ş.a. ceea ce a permis infractorilor din bancă şi din afara ei să obţină profituri uriaşe, iar sumele, de ordinul sutelor de miliarde, să fie reinvestite în interesul lor, cea mai mare parte fiind ilegal transferat în valută şi scoasă din ţară. Fraude în domeniul privatizării. Maniera ilegală, infracţională în care proprietatea publică a fost administrată sub oblăduirea directă a Fondului Proprietăţii de Stat , care deţine 70% din acţiunile unei societăţi publice este demonstrată de cazuistica rezolvată până în prezent. De notorietate sunt cazurile I.M.G.B. vândută cu 500.000 dolari şi CICO cu 12 milioane de dolari în cont. Combaterea fraudelor din domeniul jocurilor de noroc şi al cazinourilor. Noi oportunităţi pentru infractori s-au deschis în domeniul jocurilor de noroc şi al cazinourilor, unde infracţiunile sunt comise şi de patroni, şi de clienţi. Infracţiuni îmotriva proprietăţii şi persoanei Această categorie include infracţiunile de omor, tentativa de omor, lovitura cauzatoare de moarte, vătămarea corporală gravă, tâlhării, violuri, furturi. În anul 1998, după statisticile Poliţiei s-au diminuat infracţiunile comise cu violenţă cu 9% şi pe total cu 3,28% . ÎN CONCLUZIE, omul a sesizat destul de târziu că este în acelaşi timp, „creaţia şi creatorul mediului său”. Specia umană, în goana după obţinerea de câştig material prin exploatarea naturii, se îndreaptă cu o viteză uluitoare către distrugerea planetei si a ei înseşi. - „Criminologie” : - Ion Eugen Sandu Florin Sandu Gheorghe-Iulian Ioniţă EDITURA SYLVI Bucureşti 2001 쥁@