Referat Constitutia Din 1866
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Constitutia Din 1866 si de asemenea puteti face
Download Referat Constitutia din 1866Citeste fragmente din Referat Constitutia Din 1866
CONSTITUTIUNEA DIN 1866
CAROL I
Din gratia lui Dumnedeu si prin vointa notionala Domn al Romanilor;
La toti de facia si viitori sanetate:
Adunarea generala a Rominii a adoptat in unanimitate si Noi sanctionam
ce urmeaza:
CONSTITUTIUNE
TITLUL I
Despre teritoriul roman
ARTICOLUL 1
Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat
indivisibil, sub denumire de Romania.
ARTICOLUL 2
Teritoriul Romaniei este nealienabil. Limitele Statutului nu
pot fi schimbate sau rectificate, de cat in virtutea unei legi.
ARTICOLUL 3
Teritoriul Romaniei nu se pote colonisa cu populatiuni de
ginta streina.
ARTICOLUL 4
Teritoriul este impartit in judete, judetele in plasi, plasile
in comune. Aceste divisiuni si sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau
rectificate de cat prin o lege.
TITLUL II
Despre drepturile Romanilor
ARTICOLUL 5
Romanii se bucura de libertatea consciintei, de libertatea
invetamentului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor.
ARTICOLUL 6
Constitutiunea de facia si cele-alte legi relative la
drepturile politice, determin, cari sunt, osebit, de calitatea de Roman,
conditiunile necesarii pentru esercitarea acestor drepturi.
ARTICOLUL 7
Insusirea de Roman se dobandesce, se conserva si se perde
potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de
rituri crestine pot dobindi impamentenirea.
ARTICOLUL 8
Impamentenirea se da de puterealeegislativa. Numai
impamentenirea asemena pe strein cu Romanul pentru esercitarea
drepturilor politice.
ARTICOLUL 9
Romanul din ori-ce Stat, fara privire catre locul nascerei
sele, dovedind lepadarea sa de protectiunea streina, pote dobindi de
indata esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor
Legiuitore.
ARTICOLUL 10
Nu exista in Stat nici o deosebire dee clasa. Toti Romanii
sunt egali inaintea legei si datori a contribui fara osebire la darile
si sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice,
civile si militare. Legi speciale vor determina conditiunile de
admisibilitate si de inaintare in functiunile Statului. Streinii, nu pot
fi admisi in functiuni publice, de cat in casuri esceptionale si anume
statornicite de legi.
ARTICOLUL 11
Toti streinii aflatori pe pamentul Romaniei, se bucura de
protectiunea data de legi personelor si averilor in genere.
ARTICOLUL 12
Tote privilegile, scutirile si monopolurile de clasa, sunt
oprite pentru tot-d auna, in Statul Roman. Titlurile de nobleta streina,
precum principi grafi, baroni, si alte asemenea, ca contrarii vechiului
asedemint al terei, sunt si reman neadmise in Statul Roman.
Decoratiunile streine, se vor purta de Romani numai cu autorisarea
Domnului.
ARTICOLUL 13
Libertatea individuala este garantata. Nimeni nu poate fi
urmarit de cat in casurile prevedute de legi si dupa formele prevedute
de ea. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat afara de casul de vina
veghiata, de cat in puterea unui mandat judecatoresc motivat si care
trebue sa i fia comunicat la momentul arestarii sau cel mult in 24 ore
dupa arestatiune.
ARTICOLUL 14
Nimeni nu pote fi sustras in contra vointei sele de la
judecatorii ce i da legea.
ARTICOLUL 15
Domiciliul este neviolabil. Nici o visitare a domiciliului nu
se pote face de cat in casurile anume prevedute de legi si potrivit
formelor de ea prescrise.
ARTICOLUL 16
Nici o pedepsa nu pote fi infiintata, nici aplicata de cat in
puterea unei legi.
ARTICOLUL 17
Nici o lege nu pote infiinta pedepsa confiscarii averilor.
ARTICOLUL 18
Pedepsa mortii nu se va putea reinfiinta, afara de casurile
prevezute in Codul penal militar in timp de resbel.
ARTICOLUL 19
Proprietatea de ori-ce natura, precum si tote creantele asupra
Statului, sunt sacre si neviolabile. Nimeni nu pote fi espropriat de cat
pentru causa de utilitate publica legalmentate, constatata, si dupa o
dreapta si prealabila despagubire. Prin causa de utilitate publica
urmeaza a se intelege numai comunicatiunea si salubritatea publica,
precum si lucrarile de aperarea terei. Legile esistente privitore la
aliniarea si largirea stradelor de prin comune, precum si la malurile
apelor ce curg prin sau pe lenga ele remen in vigore. Legi speciale vor
regula procedura si modul expropriatiunei. Libera si neimpedicata
intrebuintare a riurilor navigabile si flotabile, a soselelor si altor
cai de comunicare este de domeniul public.
ARTICOLUL 20
Proprietatea data teranilor prin legea rurala si despagubirea
garantata proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi nici odata
atinse.
ARTICOLUL 21
Libertatea consciintei este absoluta. Libertatea tutulor
cultelor este garantata intru cat insa celebratiunea lor nu aduce o
atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxa a
resaritului este religiunea dominanta a Statului roman. Biserica
ortodoxa romana este si remane neaternata de ori-ce chiriarhie streina,
pastrandusi insa unitatea cu biserica ecumenica a resaritului in
privinta dogmelor. Afacerile spirituale, canonice si disciplinare ale
bisericei ortodoxe Romane, se vor regula de o singura autoritate
sinodala centrala, conform unei legi speciale. Mitropolitii si episcopii
eparhioti ai bisericei ortodoxe romane sunt alesi dupa modul ce se
determina prin o lege speciala.
ARTICOLUL 22
Actele Statului civil sunt de atributiunea autoritatei
civile. Intocmirea acestor acte va trebui sa proceda in tot-d auna
benedictiunea religiosa care pentru casatorii va fi obligatore, afara de
casurile ce se vor prevedea prin anume lege.
ARTICOLUL 23
Invetamentul este liber. Libertatea invetamentului este
garantata intru cat esercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau
ordinea publica. Represiunea delictelor este regulata numai prin lege.
Se vor infiinta treptat, scoli primare in tote comunele Romaniei.
Invetatura in scolele Statului se da fara plata. Invetatura primara va
fi obligatorie pentru tinerii Romani, pretutindeni unde se vor afla
instituite scoli primare. Ua lege speciala va regula tot ce priveste
invetamantul public.
ARTICOLUL 24
Constitutiunea garanteza tutulor libertatea de a comunica si
publica ideile si opiunile lor prin graiu, prin scris si prin presa,
fie-care fiind respundetor de abusul acestor libertati in casurile
determinate prin Codicele penal, care in acesta privinta se va revisui
si complecta, fara insa a se putea restringe dreptul de sine, sau a se
infiinta o lege esceptionala. Delictele de presa sunt judecate de juriu.
Nici censura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea
sau distributiunea ori-carei publicatiuni nu se va putea reinfiinta.
Pentru publicatiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea
prealabila a autoritatei. Nici o cautiune nu se va cere de la diaristi,
scriitori, editori, tipografi si litografi. Presa nu va fi supusa nici o
data sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicatiune nu va
putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este respundetor pentru
scrierile sele, era in lipsa autorului sunt respundetori sau girantul
sau editorul. Veri ce jurnal trebue sa aiba un girant responsabil care
sa se bucure de drepturile civile si politice.
ARTICOLUL 25
Secretul scrisorilor si al depeselor telegrafice este
neviolabil. Ua lege va determina responsabilitatea agentilor guvernului
pentru violarea secretului scrisorilor si depeselor incredintate postei
si telegrafului.
ARTICOLUL 26
Romanii au dreptul d a de aduna pacinici si fara arme,
conformandu-se legilor cari reguleaza esercitarea acestui drept, pentru
a tracta tot felul de cesiuni intru acesta nu este trebuinta de
autorisatiune prealabila. Acesta dispositiune nu se va aplica si
intrunirilor in loc deschis, cari sunt cu totul spuse legilor
politienesci.
ARTICOLUL 27
Romanii au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor cari
reguleaza esercitiul acestui drept.
ARTICOLUL 28
Fie-care are dreptul d a se adresa la autoritatile publice
prin petitiuni subsrise de catre una sau mai multe persone, neputend
insa petitiona de cat in numele subscrisilor. Numai autoritatile
constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume colectiv.
ARTICOLUL 29
Nici o autorisatiune prealabila nu este necesara pentru a se
esercita urmariri contra functionarilor publici pentru factele
administratiunei lor de partile vetamate, remaind inca neatinse regulile
speciale statornicite in privinta ministrilor. Casurile si modul
urmaririi se vor regula prin anume lege. Dispositiuni speciale in
condicele penal vor determina penalitatile prepuitorilor.
ARTICOLUL 30
Nici un Roman fara autorisatiunea guvernului nu pote intra in
serviciul unui Stat fara ca insusi prin acesta sa-si perda
nationalitatea. Estradarea refugiatilor politici este oprita.
TITLUL III
Despre puterile Statului
ARTICOLUL 31
Tote puterile Statului emana de la natiune care nu le pote
esercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile
asedete in Constitutiunea de facila.
ARTICOLUL 32
Puterea legislativa se esercita colectiv de catre Domn si
representatiunea nationala. Representatiunea nationala se imparte in
duoe Adunari: Senatul si Adunarea deputatilor. Ori-ce lege cere
invoirea a caror trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu
pote fi supusa sanctiunei Domnului de cat dupa ce va fi discutat si
votat liber de majoritatea ambelor Adunari.
ARTICOLUL 33
Initiativa legilor este data fie-careia din cele trei ramure
ale puterei legislative. Totusi ori-ce lege relativa la veniturile si
cheltuelile Statului s au la contingentul armatei, trebue sa fiee votata
mai anteiu de Adunarea deputatilor.
ARTICOLUL 34
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate, se face
numai de puterea legiuitoare.
ARTICOLUL 35
Puterea esecutiva este incredintata Domnului, care o esercita
in modul regulat prin Constitutiune.
ARTICOLUL 36
Puterea judecatoreasca se esercita de Curti si Tribunale.
Hotararile si sentintele lor se pronuncia in virtutea legei si se
esecuta in numele Domnului.
ARTICOLUL 37
Interesele esclusive judetene sau comunale se reguleaza de
catre consiliurile judetene sau comunale dupa principiile asedete prin
Constitutiune si prin legi speciale.
CAPITOLUL I
Despre representarea nationala
ARTICOLUL 38
Membrii amandurora Adunarilor represinta natiunea, era nu
numai judetul sau localitatea care i-a numit.
ARTICOLUL 39
Sedintele Adunarilor sunt publice. Cu tote aceste fie-care
Adunare se formeaza in comitet secret, dupa cererea presedintelui sau a
dece membri. Ea decide in urma cu majoritate absoluta deca sedinta
trebue redeschisa in public asupra aceluias obiect.
ARTICOLUL 40
Fie-care din Adunari verifica titlurile membrilor sei si
judeca contestatiunile ce se ridica in acesta privinta.
ARTICOLUL 41
Nimeni nu pote fi tot-ua-data membru al uneia si al celei-alte
Adunari.
ARTICOLUL 42
Membrii uneia sau celei-alte Adunari numiti de Guvern intr o
functiune salariata, pe care o primesc, inceteaza de a fi deputati si nu
si reiau esercitiul mandatului lor de cat in virtutea unei noua
alegeri. Aceste dispositiuni nu se aplica ministrilor. Legea electorala
determina incompatibilitatile.
ARTICOLUL 43
La fie-care sesiune, Adunarea deputatilor isi numesce
presedintele, vice-presedintii si compune biuroul seu.
ARTICOLUL 44
Senatul alege din sinul seu pe Presedintele si pe ce duoi
Vice-Presedinti ai sei, cum si pe cei-alti Membrii ai Biroului seu.
ARTICOLUL 45
Ori-ce resolutiune este luata cu majoritatea absoluta a
sufragelor, afara de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunarei
in privinta alegerilor si presentatiunilor. In cas de impartela a
voturilor propositiunea in deliberatiune este respinsa. Nici una din
Adunari nu pote lua ua resolutiune deca majoritatea Mambrilor sei nu se
gesesce intrunita.
ARTICOLUL 46
Voturile se dau prin sculare si sedere, prin viu graiu sau
prin scrutin secret. Un project de lege nu pote fi adoptat de cat dupa
ce s a votat articol cu articol.
ARTICOLUL 47
Fie care din Adunari are dreptul de ancheta.
ARTICOLUL 48
Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe
parti articolele si amendamentele propuse.
ARTICOLUL 49
Fie care membru al Adunarilor are dreptul a adresa Ministrilor
interpelari.
ARTICOLUL 50
Ori-cine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin
midlocirea biuroului sau a unuia din membrii sei. Fie care din Adunari
are dreptul de a tramite Ministrilor petitiunile ce i sunt adresate.
Ministrii sunt datori a da esplicatiuni asupra coprinderii lor ori de
cate ori Adunarile ar cere-o.
ARTICOLUL 51
Nici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunari nu pote fi
urmarit sau prigonit pentru opiniunile si voturile emise de densul in
cursul esecritiului mandatului seu.
ARTICOLUL 52
Nici un membru al uneia sau celei-alte Adunari, nu pote in
timpul sesiunei, sa fie nici urmarit, nici arestat in materie de
represiune, de cat cu autorisatiunea Adunarii din care face parte, afara
de casul de vina vedita. Detentiunea sau urmarirea unui membru al uneia
sau celei-alte Adunari este suspendata in tot timpul sesiunei, deca
Adunarea o cere.
ARTICOLUL 53
Fie-care Adunare determina prin regulamentul seu, modul dupa
care ea isi esercita atributiunile.
ARTICOLUL 54
Fie-care din Adunari delibereza si iau resolutiunile lor
separate, afara de casurile anume specificate in Constitutiunea de
facia.
ARTICOLUL 55
Fie-care din ambele Adunari are dreptul esclusiv, de a
esercita propria sea politie prin Presedintele ei, care singur, dupa
incuviintarea Adunarii, pote da ordin guardei de serviciu.
ARTICOLUL 56
Nici o putere armata nu se pote pune la usile sau in jurul
uneia sau alteia din Adunari, fara invoirea ei.
SECTIUNEA I
Despre adunarea deputatilor
ARTICOLUL 57
Adunarea deputatilor se compune de deputati alesi in modul
indicat mai jos:
ARTICOLUL 58
Corpul electoral este impartit in fiecare judet, in patru
colegiuri.
ARTICOLUL 59
Fac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu fonciar de
300 galbeni in sus.
ARTICOLUL 60
Fac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un venit fonciar
de 300 galbeni in jos pene la 100 inclusiv.
ARTICOLUL 61
Fac parte din al treilea colegiu al oraselor, comercientii si
industrialii cari platesc catre Stat o dare de 80 lei. Sunt scutiti de
cens in acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii in
retragere, profesorii si pensionarii Statului.
ARTICOLUL 62
Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d anteiu cate un
deputat fie-care, era cel de al treilea, precum urmeaza: Bucuresci sese;
Iasi patru; Craiova, Galati, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani cate
trei; Pitesci, Bacau, Braila, Roman, Turnu-Severin cate duoi; era cele
alte cate unul; peste tot cinci-deci si opt. Tote orasele unui district
formeaza un singur colegiu cu orasul de resedinta.
ARTICOLUL 63
Fac parte din colegiul al patrulea toti aceia cari platesc o
dare catre stat ori cat de mica si care nu intra in nici una din
categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad un
deputat de district.
ARTICOLUL 64
Censul nu se pote dovedi de cat prin rolul de contributiune,
chitantele sau avertismentele din partea implinitorilor de dari pe anul
incetat si pe anul corent.
ARTICOLUL 65
Legea electorala hotarasce tote cele-alte conditiuni cerute de
la alegatori precum si mersul operatiunilor electorale.
ARTICOLUL 66
Spre a fi eligibil trebue:
a) A fi Roman de nascere, sau a fi primit marea impamentenire.
b) A se bucura de drepturile civile si politice.
c) A avea versta de duoe-deci si cinci ani impliniti.
d) A fi domiciliat in Romania. Legea electorala va determina
incapacitatile.
ARTICOLUL 67
Membrii Adunarei deputatilor sunt alesi pentru patru ani.
SECTIUNEA II
Despre senat
ARTICOLUL 68
Membrii senatului se aleg cate duoi de fie-care judet: unul de
colegiul anteiu compus de proprietarii de fonduri rurale din judet cari
au un venit fonciar de trei sute galbeni cel pucin; cel-alt de al
duoilea colegiu al oraselor resedinte compus din proprietarii de
nemiscatore avend un venit fonciar de 300 galbeni in jos, comform
ARTICOLUL 70. Venitul se dovedeece prin rolurile de contributiune.
ARTICOLUL 69
Aceste duoe colegiuri voteza separat si aleg fie-care cate un
representant la Senat.
ARTICOLUL 70
In orasele unde nu s ar gasi un numer de 100 alegatori pentru a
forma cel d al duoilea colegiu, acest numar se va complecta cu
proprietarii judetului, posedannd un venit fonciar intre 300 si 100
galbeni, preferindu-se pururea cei mai greu impusi si orasanii asupra
proprietarilor de mosii.
ARTICOLUL 71
Deca intre cei mai greu impusi ar fi mai multi cu acelasi
venit, si deca prin numerul lor ei ar coversi pe cel cerut pentru
complectarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere
la sorti.
ARTICOLUL 72
Legea electorala determina eele alte conditiuni cerute de la
alegatori, precum si mersul operatiunilor electorale.
ARTICOLUL 73
Universitatile din Iasi si Bucuresci tramite fie-care cate un
membru la Senat, ales de profesorii universitatei respective.
ARTICOLUL 74
Spre a putea fi ales la Senat este nevoe:
1) A fi Roman de nascere sau naturalisat.
2) A se bucura de drepturile civile si politice.
3) A fi domiciliat in Romania.
4) A avea varsta de 40 ani.
5) A avea un venit de ori-ce natura de 800 galbeni, dovedit in modul
prevedut de ARTICOLUL 64.
ARTICOLUL 75
Sunt dispensati de acest cens:
a) Presedintii sau Vice-presedintii ai vre unei Adunari legislative.
b) Deputatii cari au facut parte din trei sesiuni.
c) Generalii.
d) Colonelii ce au o vechime de trei ani.
e) Cei ce au fost Ministri sau agenti diplomatici ai terei.
f) Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de President de
Curte, de Procuror General, de Consilier la Curtea de Casatiune.
g) Cei cu diploma de doctorat sau de licentiat de ori-ce specialitate
cari in timp de sese ani vor fi esercitat profesiunea lor.
ARTICOLUL 76
Vor fi de drept membri ai Senatului:
1) Mostenitorul Tronului la versta de 18 ani, insa el nu va avea vot
deliberativ de cat la versta de 25 ani.
2) Mitropolitii si episcopii eparhioti.
ARTICOLUL 77
Membrii Senatului nu primesc nici o donatiune nici
indemnitate.
ARTICOLUL 78
Membrii Senatului se aleg pe 8 ani si se inoesc pe jumatate la
fie-care patru ani prin tragere la sorti a unui membru de fie-care
judet.
ARTICOLUL 79
Membrii esiti sunt reeligibili.
ARTICOLUL 80
La cas de disolutiune Senatul se reinoesce in intregul sau.
ARTICOLUL 81
Ori-ce intrunire a Senatului afara de timpul sesiunei Adunarei
deputatilor este nula de fel.
CAPITOLUL II
Despre Domn si Ministri
SECTIUNEA I
Despre Domn
ARTICOLUL 82
Puterile constitutionale ale Domnului sunt ereditare, in linie
coboritore directa si legitima a Mariei Sele Principelui Carol I. de
Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de
primogenitura si cu esclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor
lor. Coboritorii Mariei Sele vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a
resaritului.
ARTICOLUL 83
In lipsa de coboritori in linie barbatesca ai Mariei Sele
Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni
celui mai in varsta dintre fratii sei sau coboritorilor acestora, dupa
regulile statornicite in articolul precedent. Deca nici unul d intre
fratii sau coboritorii lor nu s ar mai gasi in viata, sau ar declara mai
dinainte, ca nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi
succesorul seu dintr o dinastie suverana din Europa cu primirea
representatiunei nationale, data in forma prescrisa de ARTICOLUL 84.
Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
ARTICOLUL 84
La cas de vacanta a Tronului ambele Adunari se intrunesc de
indata intr o singura Adunare, chiar fara convocatiune, si cel mai
tardiu pene in opt dile de la intrunirea lor, aleg un Domn dintr o
dinastie suverana din Europa occidentala. Presenta a trei patrimi din
membri cari compun fia-care din ambele Adunari, si majoritatea de duoe
treimi a membrilor presenti sunt necesare pentru a se putea procede la
acesta alegere. La cas cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai
sus prescris, atunci in a noua di la amedi, Adunarile intrunite vor pasi
la alegere ori-care ar fi numerul membrilor presenti si cu majoritate
absoluta a voturilor. Deca Adunarile s ar afla disolvate in momentul
vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la ARTICOLUL urmator.
In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta
Domnesca compusa din trei persone care va esersita puterile Domnesci
pene la suirea Domnului pe Tron. In tote casurile mai sus aretate votul
va fi secret.
ARTICOLUL 85
La moartea Domnului, Adunarile se intrunesc chiar fara
convocatiune, cel tardiu 10 dile dupa declararea mortei. Deca din
intemplare ele au fost disolvate mai nainte, si convocatiunea lor a
fost otarita in actul de disolvare pentru o epoca in urma celor 10 dile,
atunci Adunarile cele vechi se aduna pene la intrunirea acelora cari au
a le inlocui.
ARTICOLUL 86
De la data mortei Domnului si pene la depunerea juramentului a
succesorului seu la Tron, puterile constitutionale ale Domnului sunt
esercitate in numele poporului Roman de ministri intruniti in consiliu
si sub a lor responsabilitate.
ARTICOLUL 87
Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa
pe Tron, el va depune mai anteiu in sinul Adunarilor intrunite urmatorul
jurament: "Jur de a pazi Constitutiunea si legile poporului Roman, d a
mantine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului."
ARTICOLUL 88
Domnul in viata fiind, pote numi ua Regenta compusa de trei
persone, care dupa mortea Domnului sa esercite puterile Domnesci in
timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu
primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa la
ARTICOLUL 84 din Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de ua
data si tutela succesorului Tronului, in timpul minoritatii acestuia.
Deca la mortea Domnului, Regenta nu s ar gasi numita si succesorul
Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi ua Regenta,
procedand dupa formele prescrise la ARTICOLUL 48 din Constitutiunea de
facia. Membrii regentei nu intra in functiune de cat dupa ce vor fi
depus solemn, inaintea ambelor Adunari intrunite juramentul prescris
prin ARTICOLUL 87 din Constitutiunea de facia.
ARTICOLUL 89
Deca Domnulse afla in imposibilitate de a domni, Ministrii,
dupa ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc indata
Adunarile. Acestea aleg Regenta care va forma si tutela.
ARTICOLUL 90
Nici ua modificatiune nu se pote face Constitutiunei in timpul
Regentei.
ARTICOLUL 91
Domnul nu va putea fi tot-de-uadata si seful unui alt Stat
fara consimtimentul Adunarilor. Nici una din Adunari nu pote delibera
asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din
membrii cari le compun si otararea nu se pote lua decat cu duoe treimi
din voturile Membrilor de facia.
ARTICOLUL 92
Persona Domnului este neviolabila. Ministrii lui sunt
respundetori. Nici un act al Domnului nu pote avea tarie deca nu va fi
contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor
de acel act.
ARTICOLUL 93
Domnul numescesi revoca pe Ministrii sei. El sanctioneza si
promulga legile. El pote refusa sanctiunea sa. El are dreptul de
amnistie in materie politica. Are dreptul de a erta sau micsora
pedepsele in materii criminale; afara de cea ce se statornicesce in
privirea Ministrilor. El nu pote suspenda cursul urmarirei sau al
judecatei, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei.
El numesce sau confirma in tote functiunile publice. El nu pote crea o
noua functiune fara ua lege speciala. El face regulamente necesarii
pentru esecutarea legilor fara sa pota vre-uadata modifica sau suspende
legile si nu pote scuti pe nimeni de esecutarea lor. El este capul
puterei armate. El confera gradurile militare in conformitate cu legea.
El va confera decoratiunea romana conform unei anume legi. El are
dreptul de a bate moneda, conform unei legi speciale. El inchea cu
Statele streine Conventiunile necesarii pentru comerciu, navigatiune si
alte asemenea; insa ca pentru ca aceste acte sa aiba autoritate
indatoritore, trebue mai inteiu a fi supuse puterei legislative si
aprobate de ea.
ARTICOLUL 94
Legea fixeza lista civila pentru durata fie-caria Domnii.
ARTICOLUL 95
La 15 Noembre al fie-carui an, Adunarea deputatilor si Senatul
se intrunesc fara convocatiune, deca Domnul nu le-au convocat mai
inainte. Durata fie-carii sesiuni este de trei luni. La deschiderea
sesiunei, Domnul espune prin un Mesagiu starea terei, la care Adunarile
fac respunsuriloe lor. Domnul pronuncia inchiderea sesiunei. El are
dreptul de a convoca in sesiune estraordinara Adunarile. El are dreptul
de a disolva ambele Adunari de odata sau numai una din ele. Actul de
disolvare trebue sa contie convocatiunea alegatorilor pene in duoe luni
de dile si a Adunarilor pene in trei luni. Domnul pote amana Adunarile;
ori cum, amanarea nu pote esceda termenul de o luna, nici a fi reinoita
in aceia-si sesiune fara consimtimentul Adunarilor.
ARTICOLUL 96
Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin
Constitutiune.
SECTIUNEA II
Despre Ministri
ARTICOLUL 97
Nu pote fi Ministru de cat cel care este Roman din nascere,
sau cel care a dobendit impamentenire.
ARTICOLUL 98
Nici un membru al familiei Domnitore nu pote fi ministru.
ARTICOLUL 99
Deca ministri nu ar fi membri ai Adunarilor ei pot lua parte
la desbaterea legilor, fara a ave- insa si dreptul de a vota. La
desbaterile Adunarilor presenta cel pucin a unui Ministru e necesara.
Adunarile pot esige presenta Ministrilor la deliberatiunile lor.
ARTICOLUL 100
In nici un cas ordinul verbal sau in scris al Domnului nu
pote apara pe un Ministru de respundere.
ARTICOLUL 101
Fie-care din ambele Adunari precum si Domnul au dreptul de a
acusa pe Ministri si ai tramite dinaintea Inaltei Curti de Casatiune si
justitie, care singura in sectiuni unite este in drept a i judeca, afara
de cele ce se vor statua prin legi in ceea ce privesce esercitiul
actiunei civile si delictele comise de Ministrii, afara de esercitiul
functiunei lor. Punerea sub acusatiune a Ministrilor, nu se pote rosti
de cat prin majoritate de duoe treimi a membrilor de facia. Ua lege
presentata la cea d anteiu sesiune, va determina casurile de
responsabilitate, pedepsele aplicabile Ministrilor si modul de urmarire
in contra lor, atat in privirea acusatiunei admisa de representatiunea
nationala, cat si in privirea urmarirei din partea partilor lesate.
Acusatiunea pornita de representatiunea nationala contra Ministrilor,
se va sustinea de ea insasi. Urmarirea pornita de Domn, se va face prin
ministerul public.
ARTICOLUL 102
Pene se va face legea preveduta in ARTICOLUL precedent, Inalta
Curte de Casatiune si justitie, are puterea de a caracterisa delictul si
de a determina pedepsa. Pedepsa insa nu va putea fi mai mare de cat
detentiunea, fara prejudiciul casurilor anume prevedute de legile
penale.
ARTICOLUL 103
Domnul nu pote sa erte, sau sa micsoreze pedepsa hotarata
Ministrilor de catre Inalta Curte de Casatiune si de Justitie de cat
numai dupa cererea Adunarei care l-ar fi pus in acusatiune.
CAPITOLUL III
Despre puterea judecatoresca
ARTICOLUL 104
Nici ua juridictiune nu se pote infiinta de cat in puterea unei
anume legi. Comisiuni si tribunale estra-ordinare nu se pot crea sub
nici un fel de numire, si sub nici un fel de cuvent. Pentru intregul
Stat roman este ua singura Curte de casatiune.
ARTICOLUL 105
Juriul este statornicit in tote meteriile criminale si pentru
delictele politice si de presa.
CACPITOLUL IV
Despre institutiunile judetene si comunale
ARTICOLUL 106
Institutiunile judetene si comunale sunt regulate de legi.
ARTICOLUL 107
Aceste legi vor avea de basa decentralisarea administrtiunei
mai complecta si independinta comunala.
TITLUL IV
Despre finance
ARTICOLUL 108
Ori-ce imposit este asedet numai in folosul Statului,
judetului sau comunei.
ARTICOLUL 109
Nici un imposit al Statului, nu se pote stabili si percepe
decat numai in puterea unei legi.
ARTICOLUL 110
Nici o sarcina, nici un imposit judeten nu se pote aseda de
cat cu invoirea consiliului judeten. Nici o sarcina, nici un imposit
comunal nu se pote pune de cat cu consimtimentul consiliului comunal.
Impositele votate de consiliile judetene si comunale trebue sa primesca
confirmatiunea puterei legiuitore si intarirea Domnului.
ARTICOLUL 111
Nu se pot statornici privilegiuri in meterii de imposit. Nici
o esceptiune sau micsorare de imposit nu se pote statornici de cat
printr o lege.
ARTICOLUL 112
Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni in sarcina
tesaurului public nu se pot acorda de cat in virtutea unei legi.
ARTICOLUL 113
In fie-care an Adunarea deputatilor inchea socotelile in
voteza bugetul. Tote veniturile sau cheltuelile Statului trebuesc
trecute in buget si in socoteli. Bugetul se va presenta, tot-d auna cu
un an inainte de punerea lui in aplicare, Adunarei deputatilor si nu va
fi definitiv de cat dupa ce se va vota de densa si sanctiona de Domn.
Deca bugetul nu se voteza in timp util, puterea esecutiva va indestula
serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fara a putea merge cu
acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
ARTICOLUL 114
Regularea definitiva a socotelilor trebue sa fie presentata
Adunarei cel mai tardiu in termen de duoi ani de la incheerea fiecarui
esercitiu.
ARTICOLUL 115
Legile de finance se publica in Monitorul Oficial ca si
cele-alte legi si regulamente de administratiune publica.
ARTICOLUL 116
Pentru tota Romania este ua singura Curte de compturi.
ARTICOLUL 117
Diferitele fonduri provenite pene acum din case speciale si de
care guvernul dispune sub diferite titluri, trebue sa fie coprinse in
budgetul general al veniturilor Statului.
TITLUL V
Despre puterea armata
ARTICOLUL 118
Tot Romaanul face parte sau din armata regulata, sau din
militii, sau din garda cetatenesca, comform legilor speciale.
ARTICOLUL 119
Militarilor nu se pot lua gradurile, onorele si pensiunile, de
cat numai in virtutea unei sentinte judecatoresci si in casurile
determinate de lege.
ARTICOLUL 120
Contingentul armatei se voteaza pe fie-care an. Legea care
fixeza acest contingent, nu pote avea tarie pe mai mult de cat pe un an.
ARTICOLUL 121
Garda cetateana este mantinuta in Statul Romaniei.
Organisatiunea ei eeste regulata de ua lege speciala.
ARTICOLUL 122
Numai in virtutea unei legi, se va putea mobilisa garda
cetatenesca.
ARTICOLUL 123
Nici ua trupa streina nu va putea fi admisa in serviciul
Statului, nici ocupa teritoriul Romaniei, nici trece pe el de cat in
puterea unei anume legi.
TITLUL VI
Dispositiuni generale
ARTICOLUL 124
Colorile Principatelor-Unite urmeza a fi Albastru, Galben si
Rosu.
ARTICOLUL 125
Orasul Bucuresci este capitala Statului Roman si resedinta
guvernului.
ARTICOLUL 126
Nici un jurament nu se pote impune cuiva de cat in puterea
unei legi care hotarasce si formula lui.
ARTICOLUL 127
Nici ua lege, nici un regulament de administratiune generala,
judetena sau comunala nu pot fi indatoratore de cat dupa ce se publica
in chipul otarat de lege.
ARTICOLUL 128
Constitutiunea de facia nu pote fi suspendata nici in total,
nici in parte.
TITLUL VII
Despre revisuirea Constitutiunei
ARTICOLUL 129
Puterea legiuitoare are dreptul de a declara ca este trebuinta
a se supune revisiunei dispositiunile din Constitutiune anume aretate.
Dupa acesta declaratiune, citita de trei ori din 15 in 15 dile in
sedinta publica si primita de ambele Adunari, acestea sunt disolvate de
drept si se convoca altele in termenul prescris de ARTICOLUL 95.
Adunarile cele noui proced in acord cu Domnul la modificarea punturilor
supuse revisiunei. In acest cas Adunarile nu pot delibera deca cel pucin
duoe treimi a membrilor din cari se compun nu sunt presenti, si nici ua
schimbare nu se pote adopta deca nu va intruni cel pucin duoe treimi ale
voturilor.
TITLUL VIII
Dispositiuni transitorii si suplimentare
ARTICOLUL 130
Din diua punerei in vigore a Constitutiunei de facia sunt
abrogate tote dispositiunile de legi, decrete si reglemente si alte acte
contrarii cu cele asedete de ea.
ARTICOLUL 131
Consiliul de Stat va inceta dea esista indata ce se va vota
legea menita a prevedea autoritatea chiamata de a l inlocui in
atributiunile sele. Curtea de casatiune va pronuncia ca si in trecut
asupra conflictelor de atributiuni.
ARTICOLUL 132
Se vor face in cel mai scurt timp legi speciale privitore la
objectele urmatore:
1) Asupra decentralisarei administrative.
2) Asupra responsabilitatei ministrilor si celor alti Agenti ai puterei
esecutive.
3) Asupra mesurelor celor mai nemerite pentru a stavili abusul
cumulului.
4) Asupra modificarii legei pensiunilor.
5) Asupra conditiunilor de admisibilitate si de inaintare in functiunile
administratiunei publice.
6) Asupra desvoltarei cailor de comunicatiune.
7) Asupra esploatarii minelor si padurilor.
8) Asupra fluviilor si riurilor navigabile sau flotabile.
9) Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de inaintare, de retragere
si asupra diferitelor positiuni ale oficerilor.
10) Asupra justitiei militare.
Se vor revisui tote codicele si legile esistente spre a se pune in
armonie cu Constitutiunea de facia.
ARTICOLUL 133
Nealienabilitatea pamenturilor fostilor clacasi in timpul de
20 ani prevedut prin legea rurala, este mantinuta.
Promulgam acesta lege, ordonam ca ea sa fie investita cu
sigiliul Statului si publicata in Monitor.
Dat in Bucuresci, in 30 Iuniu, anul 1866.
CAROL
NOTA:
ANUL ADOPTARII: 1866 - PUBLICATA IN "MONITORUL -JURNAL OFICIAL AL
ROMANIEI " NR. 142 DIN 1/13 IUNIE 1866
PRINCIPALELE MODIFICARI:
1. Legea Revisuitore a ARTICOLUL 7 din Constitutiune,
sanctionata prin Decretul-Regal nr. 2186 din 12 octombrie 1879
(publicata in Monitorul Oficial nr. 323 din 13/25 octombrie 1879).
2. Legea sanctionata prin Decretul-Regal nr. 1786 din 8 iunie
1884 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 51 din 8/20 iunie
1884) prin care s-au modificat ori abrogat urmatoarele prevederi din
Constitutie:
I. Modificari:
a) ARTICOLUL 1, 24, 40, 44, 45, 58, 59, 61-63, 69, 72, 75, 77, 78, 105,
118, 121, 131, 133;
b) ARTICOLUL 68 a fost transformat in ARTICOLUL 68, 69 si 70
c) s-a introdus un articol fara numar, dupa ARTICOLUL 71;
d) s-au inlocuit denumirile de "Principatele-Unite" si cea de "Domn" cu
"Romania" si "Rege";
II. Abrogari:
ARTICOLUL 60, 70, 71 si 122.
3. Legea pentru modificarea articolelor 19, 57 si 67 din
Constitutie, sanctionata prin Decretul-Regal nr. 721 din 19 iulie 1917
(publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 93 din 20 iulie/2 august
1917).
Constitutiunea din 1866 si-a incetat aplicabilitatea la data
intrarii in vigoare a Constitutiei din 1923.
ì¥Â@
