Referat Constitutia Din 1923
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Constitutia Din 1923 si de asemenea puteti face
Download Referat Constitutia din 1923Citeste fragmente din Referat Constitutia Din 1923
CONSTITUTIUNEA DIN 1923
PARLAMENTUL ROMANIEI
TITLUL I
DESPRE TERITORIUL ROMANIEI
ARTICOLUL 1
Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil.
ARTICOLUL 2
Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea
unei legi.
ARTICOLUL 3
Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de
ginta straina.
ARTICOLUL 4
Teritoriul Romaniei din punct de vedere administrativ se
imparte in judete, judetele in comune.
Numarul, intinderea si subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili
dupa formele prevazute in legile de organizare administrativa.
TITLUL II
DESPRE DREPTURILE ROMANILOR
ARTICOLUL 5
Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de
religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea
invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de
libertatea de asociatie si de toate libertatile si drepturile stabilite
prin legi.
ARTICOLUL 6
Constitutiunea de fata si celelalte legi relative la
drepturile politice determina cari sunt, osebit de calitatea de Roman,
conditiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi.
Legi speciale, votate cu majoritate de doua treimi, vor determina
conditiunile sub cari femeile pot avea exercitiul drepturilor politice.
Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalitati
a celor doua sexe.
ARTICOLUL 7
Deosebirea de credinte religioase si confesiuni, de origina
etnica si de limba, nu constitue in Romania o piedica spre a dobandi
drepturile civile si politice si a le exercita.
Numai naturalizarea aseamana pe strain cu Romanul pentru exercitarea
drepturilor politice.
Naturalizarea se acorda in mod individual de Consiliul de
Ministri, in urma constatarii unei comisiuni, compusa din:
primul-presedinte si presedintii Curtii de apel din Capitala Tarii, ca
solicitantul indeplineste conditiunile legale.
O lege speciala va determina conditiunile si procedura prin
care strainii dobandesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect
retroactiv. Sotia si copiii minori profita, in conditiunile prevazute de
lege, de naturalizarea sotului sau tatalui.
ARTICOLUL 8
Nu se admite in Stat nici o deosebire de nastere sau de clase
sociale. Toti Romanii, fara deosebire de origina etnica de limba sau de
religie, sunt egali inaintea legii si datori a contribui fara osebire la
darile si sarcinile publice.
Numai ei sunt admisibili in functiunile si demnitatile
publice, civile si militare. Legi speciale vor determina Statutul
functionarilor publici.
Strainii nu pot fi admisi in functiunile publice decat in
cazuri exceptionale si anume statornicite de legi.
ARTICOLUL 9
Toti strainii aflatori pe pamantul Romaniei se bucura de
protectiunea data de legi persoanelor si averilor in genere.
ARTICOLUL 10
Toate privilegiile de orice natura, scutirile si monopolurile
de clasa sunt oprite pentru totdeauna in Statul Roman.
Titlurile de noblete sunt si raman neadmise in Statul Roman.
Decoratiunile straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea
Regelui.
ARTICOLUL 11
Libertatea individuala este garantata.
Nimeni nu poate fi urmarit sau perchizitionat, decat in
cazurile si dupa formele prevazute in legi.
Nimeni nu poate fi detinut sau arestat, decat in puterea unui
mandat judecatoresc motivat, care trebuie sa-i fie comunicat in momentul
arestarii sau cel mai tarziu in 24 ore dupa detinere sau arestare.
In caz de vina vadita, definerea sau arestarea se poate face
imediat, iar mandatul se va emite in 24 ore si i se va comunica conform
aliniatului precedent.
ARTICOLUL 12
Nimeni nu poate fi sustras in contra vointei sale dela
judecatorii ce-i da legea.
ARTICOLUL 13
Domiciliul este neviolabil.
Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat de
autoritatile competinte, in cazurile anume prevazute de lege si potrivit
formelor de ea prescrise.
ARTICOLUL 14
Nici o pedeapsa nu poate fi infiintata, nici aplicata decat in
puterea unei legi.
ARTICOLUL 15
Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor.
ARTICOLUL 16
Pedeapsa cu moarte nu se va putea reinfiinta afara de cazurile
prevazute in Codul penal militar in timp de rasboi.
ARTICOLUL 17
Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra
Statului sunt garantate.
Autoritatea publica, pe baza unei legi, este in drept a se
folosi, in scop de lucrari de interes obstesc, de subsolul oricarei
proprietati imobiliare, cu obligatiunea de a desdauna pagubele aduse
suprafetei, cladirilor si lucrarilor existente. In lipsa de invoiala
despagubirea se va fixa de justitie.
Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate
publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita de
justitie.
O lege speciala va determina cazurile de utilitate publica,
procedura si modul exproprierii.
In afara de expropriere pentru caile da comunicatie,
salubritate publica, apararea tarii si lucrari de interes militar,
cultural si acele impuse de interesele generale directe ale Statului si
administraliilor publice, celelalte cazuri de utilitate publica vor
trebui sa fie stabilite prin legi votate cu majoritate de doua treimi.
Legile existente privitoare la alinierea si largirea stradelor
de prin comune precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe langa
ele raman in vigoare in tot cuprinsul Regatului.
ARTICOLUL 18
Numai Romanii si cei naturalizati romani pot dobandi cu orice
titlu si detine imobile rurale in Romania. Strainii vor avea drept numai
la valoarea acestor imobile.
ARTICOLUL 19
Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale
subsolului sunt proprietatea Statului. Se excepteaza masele de roci
comune, carierele de materiale de constructie si depozitele de turba,
fara prejudiciul drepturilor dobandite de Stat pe baza legilor
anterioare.
O lege speciala a minelor va determina normele si conditiunile
de punere in valuare a acestor bunuri, va fixa redeventa proprietarului
suprafetei si va arata tot de odata putinta si masura in care acestia
vor participa la exploatarea acestor bogatii. Se va tine seama de
drepturile castigate, intrucat ele corespund unei valorificari a
subsolului si dupa distinctiunile ce se vor face in legea speciala.
Concesiunile miniere de exploatare, instituite sau date,
conform legilor azi in vigoare, se vor respecta pe durata pentru care
s au acordat, iar exploatarile miniere existente facute de proprietar
numai cat timp le vor exploata. Nu se vor putea face concesiuni
perpetue.
Toate concesiunile si exploatarile prevazute in aliniatul
precedent vor trebui insa sa se conformeze regulelor ce se vor stabili
prin lege, care va preved ca si maximum de durata al acelor concesiuni
si exploatari si care nu va trece de cincizeci ani dela promulgarea
acestei Constitutiuni.
ARTICOLUL 20
Caile de comunicatie, spatiul atmosferic si apele navigabile
si flotabile sunt de domeniul public.
Sunt bunuri publice apele ce pot produce forta motrice si
acele ce pot fi folosite in interes obstesc.
Drepturile castigate se vor respecta sau se vor rascumpara
prin expropriere pentru caz de utilitate publica, dupa o dreapta si
prealabila despagubire.
Legi speciale vor determina limita in care toate drepturile de
mai sus vor putea fi lasate in folosinta proprietarilor, modalitatile
exploatarii, precum si despagubirile cuvenite pentru utilizarea
suprafetei si pentru instalatia in fiinta.
ARTICOLUL 21
Toti factorii productiunii se bucura de o egala ocrotire.
Statul poale interveni, prin legi, in raporturile dintre
acesti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale.
Libertatea muncii va fi aparata.
Legea va regula asigurarea sociala a muncitorilor, in caz de
boala, accidente si altele.
ARTICOLUL 22
Libertatea constiintei este absoluta.
Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate si
protectiune intrucat exercitiul lor nu aduce atingere ordinei publice,
bunelor moravuri si legilor de organizare ale Statului.
Biserica crestina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici
romanesti.
Biserica ortodoxa romana fiind religia marei majoritati a
Romanilor este biserica dominanta in Statul roman; iar cea
greco-catolica are intaielatea fata de celelalte culte.
Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice
chiriarchie straina, pastrandu-si insa unitatea cu Biserica ecumenica a
Rasaritului in privinta dogmelor.
In tot regatul Romaniei Biserica crestin ortodoxa va avea o
organizatie unitara cu participarea tuturor elementelor ei constitutive,
clerici si mireni.
O lege speciala va statornici principiile fundamentale ale
acestei organizatii unitare, precum si modalitatea dupa care Biserica
isi va regulamenta, conduce si administra, prin organele sale proprii si
sub controlul Statului, chestiunile sale religioase, culturale,
fundationale si epitropesti.
Chestiunile spirituale si canonice ale Bisericei ortodoxe
romane se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala.
Mitropolitii si episcopii Bisericei ortodoxe romane se vor
alege potrivit unei singure legi speciale.
Raporturile dintre diferitele culte si Sfat se vor stabili
prin lege.
ARTICOLUL 23
Actele starii civile sunt de atributia legii civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada totdeauna
binecuvantarea religioasa.
ARTICOLUL 24
Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legile
speciale si intrucat nu va fi contrar bunelor moravuri si ordinei
publice.
Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului acest
invatamant se va da gratuit.
Statul, judelele si comunele vor da ajutoare si inlesniri
elevilor lipsiti de mijloace, in toate gradele invatamantului, in masura
si modalitatile prevazute de lege.
ARTICOLUL 25
Constitutiunea garanteaza tuturor libertatea de a comunica si
publica ideile si opiniunile lor prin grai, prin scris si prin presa,
fiecare fiind raspunzator de abuzul acestor libertati in cazurile
determinate prin Codicele penal, care nici intr un caz nu va putea
restrange dreptul in sine.
Nici o lege exceptionala nu se va putea infiinta in aceasta
materie.
Nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru
aparitiunea, vinderea sau distributiunea oricarei publicatiuni nu se va
putea infiinta.
Nu este nevoe de autorizatiunea prealabila a nici unei
autoritati pentru aparitiunea oricarei publicatiuni.
Nici o cautiune nu se va cere dela ziaristi, scriitori,
editori, Tipografi si litografi.
Presa nu va fi pusa nici odata sub regimul avertismentelor.
Nici un ziar sau publicatiune nu va putea fi suspendat sau suprimat.
Orice publicatiune periodica de orice natura va trebui sa aiba un
director raspunzator, iar in absenta acestuia, un redactor raspunzator.
Directorul sau redactorul vor trebui sa se bucure de drepturile civile
si politice. Numele directorului si numele redactorului vor figura
vizibil si permanent in fruntea publicatiunii.
Inainte de aparitiunea publicatiunii periodice, proprietarul
ei e obligat a declara si inscrie numele sau la tribunalul de comert.
Sanctiunile acestor dispozitiuni se vor prevedea prin legi speciale.
ARTICOLUL 26
In ce priveste publicatiunile neperiodice, raspunzator de
scrierile sale este autorul, in lipsa acestuia editorul; patronul
tipografiei raspunde cand autorul si editorul nu au fost descoperiti.
La publicatiunile periodice responsabilitatea o au: autorul,
directorul sau redactorul in ordinea enumerarii. Proprietarul in toate
cazurile este solidar raspunzator de plata despagubirilor civile.
Delictele de presa se judeca de jurati, afara de cazurile aci
statornicite, cari se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit
dreptului comun:
a) Delictele ce s ar comite impotriva Suveranilor tarii, Principelui
Mostenitor, membrilor Familiei Regale si Dinastiei, Sefilor Statelor
Straine si reprezentantilor lor;
b) indemnurile directe la omor si rebeliune, in cazurile cand nu au fost
urmate de executiune;
c) Calomniile, injuriile, difamatiile aduse particularilor sau
functionarilor publici oricari ar fi, atinsi in vieata lor particulara
sau in cinstea lor personala.
Arestul preventiv in materie de presa este interzis.
ARTICOLUL 27
Secretul scrisorilor, telegramelor si al convorbirilor
telefonice este neviolabil.
O lege speciala va stabili cazurile in cari justitia, in
interesul instructiunii penale, va putea face exceptiune la
dispozitiunea de fata.
Aceeas lege va determina responsabilitatea agentilor Statului
si a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor
si convorbirilor telefonice.
ARTICOLUL 28
Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de
religie, au dreptul de a se aduna pasnici si fara arme, conformandu-se
legilor cari reguleaza exercitarea acestui drept, pentru a trata tot
felul de chestiuni; intru aceasta nu este trebuinta de autorizare
prealabila.
Intrunirile sub cerul liber sunt permise, afara de pietele si
caile publice.
Intrunirile, procesiunile si manifestatiile pe caile si
pietele publice sunt supuse legilor politienesti.
ARTICOLUL 29
Romanii, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de
religie, au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor cari reguleaza
exercitiul acestui drept.
Dreptul de libera asociatiune nu implica in sine dreptul de a
crea persoane juridice.
Conditiunile in cari se acorda personalitatea juridica se vor
stabili prin o lege speciala.
ARTICOLUL 30
Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritatile publice
prin petitiuni subscrise de catre una sau mai multe persoane, neputand
insa petitiona decat in numele subscrisilor.
Numai autoritatile constituite au dreptul de a adresa
petitiuni in nume colectiv.
ARTICOLUL 31
Nici o autorizare prealabila nu este necesara pentru a se
exercita urmariri contra functionarilor publici pentru faptele
administratiunii lor de partile vatamate, ramanand insa neatinse
regulile speciale statornicite in privinta ministrilor.
Cazurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege.
Dispozitiuni speciale in Codicele penal vor determina
penalitatile prepuitorilor.
ARTICOLUL 32
Nici un Roman, fara autorizarea guvernului, nu poate intra in
serviciul unui Stat strain, fara ca insus prin aceasta sa-si piarda
cetatenia.
Extradarea refugiatilor politici este oprita.
TITLUL III
DESPRE PUTERILE STATULUI
ARTICOLUL 33
Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate
exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile
asezate in Constitutiunea de fata.
ARTICOLUL 34
Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si
Reprezentatiunea nationala.
Reprezentatiunea nationala se imparte in doua Adunari:
Senatul si Adunarea deputatilor.
Orice lege cere invoirea a cator trele ramuri ale puterii
legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce
se va fi discutat si votat liber de majoritatea ambelor Adunari.
ARTICOLUL 35
Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri
ale puterii legislative.
Totus orice lege relaliva la veniturile si cheltuelile
Statului sau la contingentul armatei trebuie sa fie votata mai intaiu de
Adunarea deputatilor.
ARTICOLUL 36
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face numai
de puterea legiuitoare.
ARTICOLUL 37
Promulgarea legilor, votate de ambele Adunari, se va face prin
ingrijirea ministerului justitiei, care va pastra unul din originalele
legilor votate, iar al doilea original se pastreaza de Arhivele
Statului.
Ministrul justitiei este si pastratorul marelui Sigiliu al
Statului.
In fiecare an ministerul justitiei va publica colectiunea
legilor si regulamentelor, in care legile vor fi inserate purtand
numarul de ordine dupa data promulgarii.
ARTICOLUL 38
Nici o lege, nici un regulament de administratiune generala,
judeteana sau comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica
in chipul hotarat de lege.
ARTICOLUL 39
Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita
in modul regulat prin Constitutiune.
ARTICOLUL 40
Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei.
Hotararile lor se pronunta in virtutea legii si se executa in
numele Regelui.
ARTICOLUL 41
Interesele exclusiv judetene sau comunale se reguleaza de
catre consiliile judetene sau comunale dupa principiile asezate prin
Constitutiune si prin legi speciale.
CAPITOLUL I
Despre reprezentarea nationala
ARTICOLUL 42
Membrii Adunarilor reprezinta natiunea.
ARTICOLUL 43
Sedintele Adunarilor sunt publice. Regulamentele lor fixeaza
cazurile si modul in cari aceste sedinte pot fi declarate secrete.
ARTICOLUL 44
Fiecare din Adunari verifica titlurile membrilor sai si judeca
contestatiunile ce se ridic in aceasta privinta.
Nici o alegere nu poale fi invalidala decat cu doua treimi din
numarul membrilor prezenti.
ARTICOLUL 45
Nimeni nu poate fi totdeodata membru al uneia si al celeilalte
Adunari.
ARTICOLUL 46
Deputatii si senatorii numiti de puterea executiva intr o
functiune salariata, pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor
de reprezentanti ai natiunii.
Aceasta dispozitiune nu se aplica ministrilor si
subsecretarilor de Stat. Legea electorala determina incompatibilitatile.
ARTICOLUL 47
La inceputul fiecarei legislaturi si a fiecarei sesiuni
ordinare, Adunarea deputatilor si Senatul aleg din sanul lor pe
presedintele, vice-presedintii si membrii biurourilor, potrivit
regulamentelor interioare.
ARTICOLUL 48
Orice hotarire se ia cu majoritate absoluta a voturilor, afara
de cazurile cand prin Constitutiune, legi sau regulamentele
Corpurilor legiuitoare se cere un numar superior de voturi.
In caz de paritate a voturilor, propunerea in deliberare este
respinsa. Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul
membrilor inscrisi in apelul nominal.
ARTICOLUL 49
Voturile se dau prin ridicare si sedere, prin viu grai sau
prin scrutin secret.
Un proiect de lege nu poate fi adoptat decat dupa ce s a votat articol
cu articol.
ARTICOLUL 50
Fiecare din Adunari are dreptul de ancheta.
ARTICOLUL 51
Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai
multe parti articolele si amendamentele propuse.
ARTICOLUL 52
Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa ministrilor
interpelari, la care acestia sunt obligati a raspunde in termenul
prevazut de regulament.
ARTICOLUL 53
Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin
mijlocirea biuroului sau a unuia din membrii sai. Fiecare din Adunari
are dreptul de a trimite ministrilor petitiunile ce-i sunt adresate.
Ministrii sunt datori a da explicatiuni asupra cuprinderii lor ori de
cate ori Adunarea o cere.
ARTICOLUL 54
Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate
fi urmarit sau prigonit pentru opiniunile si voturile emise de dansul in
cursul exercitiului mandatului sau.
ARTICOLUL 55
Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in
timpul sesiunii, sa fie nici urmarit, nici arestat in materie de
represiune, decat cu autorizarea Adunarii din care face parte, afara de
cazul de flagrant delict.
Daca a fost arestat preventiv sau urmarit in timpul cand
sesiunea era inchisa, urmarirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobarii
Adunarii din care face parte, indata dupa deschiderea sesiunii
Corpurilor legiuitoare.
Detentiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau celeilalte
Adunari este suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere.
ARTICOLUL 56
Fiecare Adunare determina, prin regulamentul sau, modul dupa
care ea isi exercita atributiunile.
ARTICOLUL 57
Fiecare din Adunari delibereaza si ia hotariri separat afara
de cazurile anume specificate in Constitutiunea de fata.
ARTICOLUL 58
Orice intrunire a unuia din Corpurile legiuitoare in afara de
timpul sesiunii celuilalt este nula de drept.
ARTICOLUL 59
Fiecare din ambele Adunari are dreptul exclusiv de a exercita
propria sa politie prin presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea
Adunarii, poate da ordin gardei de serviciu.
ARTICOLUL 60
Nici o putere armata nu se poate pune la usile sau in jurul
uneia sau alteia din Adunari fara invoirea ei.
ARTICOLUL 61
Legea electorala stabileste toate conditiunile cerute pentru
a fi alegator la Adunarea deputatilor si la Senat, incapacitatile si
nedemnitatile precum si procedura electorala.
ARTICOLUL 62
Membrii ambelor Corpuri legiuitoare sunt alesi pentru patru
ani.
ARTICOLUL 63
Diurnele deputatilor si senatorilor se stabilesc prin lege.
SECTIUNEA I
Despre Adunarea deputatilor
ARTICOLUL 64
Adunarea deputatilor se compune din deputati alesi de
cetatenii Romani majori, prin vot universal, egal, direct, obligator si
secret pe baza reprezentarii minoritatii.
ARTICOLUL 65
Alegerea deputatilor se face pe circumscriptii electorale.
Circumscriptia electorala nu poate fi mai mare decat un judet.
Legea electorala stabileste numarul deputatilor de ales in
fiecare circumscriptie proportional cu populatia.
ARTICOLUL 66
Spre a fi eligibil la Adunarea deputatilor se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice;
c) A avea varsta de douazeci si cinci ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania. Legea electorala va determina
incapacitatile.
SECTIUNEA II
Despre Senat
ARTICOLUL 67
Senatul se compune din senatori alesi si din senatori de
drept.
ARTICOLUL 68
Toti cetatenii Romani dela varsta de 40 ani impliniti aleg, pe
circumscriptii electorale cari nu pot fi mai mari decat judetul, prin
vot obligator, egal, direct si secret, un numar de senatori.
Numarul senatorilor de ales in fiecare circumscriptie, care nu
poate fi mai mare decat un judet, se stabileste de legea electorala,
proportional cu populatia.
ARTICOLUL 69
Membrii alesi in consiliile judetene si membrii alesi in
consiliile comunale urbane si rurale, intruniti intr un singur colegiu,
aleg, prin vot obligator egal, direct si secret, cate un senator de
fiecare judet.
ARTICOLUL 70
Membrii camerelor de comert, de industrie, de munca si de
agricultura, intruniti in colegii separate, aleg din sanul lor cate un
senator de fiecare categorie si pentru fiecare circumscriptie
electorala. Aceste circumscriptii electorale speciale se fixeaza de
legea electorala, numarul lor neputand fi mai mare de sase.
ARTICOLUL 71
Fiecare universitate alege, din sanul sau, prin votul
profesorilor sai, cate un senator.
ARTICOLUL 72
Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea Inaltei lor
situatiuni in Stat si Biserica:
a) Mostenitorul Tronului dela varsta de 18 ani impliniti; el insa nu va
avea vot deliberativ decat la varsta de 25 ani impliniti;
b) Mitropolitii tarii;
c) Episcopii eparhioti ai Bisericilor ortodoxe romane si greco-catolice,
intru cat vor fi alesi conform legilor tarii;
d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare
confesiune, intru cat sunt alesi sau numiti conform legilor tarii si
reprezinta un numar de peste 200.000 credinciosi; precum si
reprezentantul superior religios al musulmanilor din Regat;
e) Presedintele Academiei Romane. Mandatul acestor senatori inceteaza
odata cu calitatea sau demnitatea care le atribue dreptul.
ARTICOLUL 73
Devin senatori de drept:
a) Fostii Presedinti de Consiliu, intru cat vor avea o vechime de patru
ani ca Presedinti de Consiliu titulari, si fostii Ministri avand o
vechime de cel putin sase ani intr una sau mai multe guvernari;
b) Fostii Presedinti ai Corpurilor Legiuitoare cari vor fi exercitat
aceasta demnitate cel putin in cursul a opt sesiuni ordinare; c) Fostii
Senatori si Deputati alesi in cel putin zece legislaturi independent de
durata lor;
d) Fostii Primi-Presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie car
au ocupat aceasta functiune sau pe aceea de Presedinte la Casatie cinci
ani;
e) Generalii de rezerva si in retragere:
1. Cari vor fi exercitat comanda unei armate in fata inamicului, ca
titulari, cel putin 3 luni.
2. Cari au indeplinit functiunea de Sef al marelui Stat-Major, sau de
inspector general de armata (comandant de armata), in timp de pace, cel
putin patru ani.
Numarul celor din categoria a doua nu va fi mai mare de patru,
luati in ordinea vechimei, la vacante existente;
f) Fostii Presedinti ai Adunarilor Nationale din Chisinau, Cernauti si
Alba-Iulia, cari au declarat Unirea.
ARTICOLUL 74
Verificarea indeplinirii conditiunilor senatorilor de drept se
face de o comisiune compusa din Presedintii sectiunilor Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, sub presedintia Primului-Presedinte al acestei
Inalte Curti.
Constatarea se face din oficiu, la cererea Presedintelui
Senatului sau a acelora cari au dreptul.
Presedintele Senatului inscrie senatorii de drept pe baza
incheierii Comisiunii. Senatul poate discuta si semnala Comisiunii, spre
rectificare, erorile constatate in stabilirea drepturilor.
ARTICOLUL 75
Spre a fi eligibil la Senat se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice;
c) A avea varsta de 40 ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania.
Aceste conditiuni, afara de varsta, se cer si senatorilor de
drept.
SECTIUNEA III
Despre Consiliul legislativ
ARTICOLUL 76
Se infiinteaza un Consiliu legislativ, a carui menire este sa
ajute in mod consultativ la facerea si coordonarea legilor, emanand fie
dela puterea executiva, fie din initiativa parlamentara, cat si la
intocmirea regulamentelor generale de aplicarea legilor.
Consultarea Consiliului legislativ este obligatorie pentru
toate proiectele de legi, afara de cele cari privesc creditele bugetare;
daca insa, intr un termen fixat de lege, Consiliul legislativ nu-si da
avizul sau, Adunairile pot proceda la discutarea si aprobarea
proiectelor.
O lege speciala va determina organizarea si modul de
functionare al Consiliului legislativ.
CAPITOLUL II
Despre Rege si Ministri
SECTIUNEA I
Despre Rege
ARTICOLUL 77
Puterile constitutionale ale Regelui sunt creditare in linie
coboritoare directa si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de
Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de
primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor
lor.
Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti in religiunea
ortodoxa a Rasaritului.
ARTICOLUL 78
In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Maiestatii Sale
Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va
cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboritorilor acestora,
dupa regulele statornicite in articolul precedent.
Daca nici unul dintre fratii sau coboritorii lor nu s ar mai
gasi in vieata sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci
Regele va putea indica succesorul sau dintr o dinastie suverana din
Europa cu Primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa
de ARTICOLUL 79.
Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
ARTICOLUL 79
La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de
indata intr o singura Adunare, chiar fara convocare, si cel mai tarziu
pana in opt zile dela intrunirea lor aleg un Rege dintr o dinastie
suverana din Europa occidentala.
Prezenta a trei patrimi din membrii cari compun fiecare din
ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt
necesare pentru a se putea procede la aceasta alegere.
La caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus
prescris, atunci in a noua zi, la amiazi, Adunarile intrunite vor pasi
la alegere oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritatea
absoluta a voturilor.
Daca Adunarile s ar afla dizolvate in momentul vacantei
Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator.
In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o
locotenenta regala, compusa din trei persoane, care va exercita puterile
regale pana la suirea Regelui pe Tron.
In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.
ARTICOLUL 80
La moartea Regelui, Adunarile se intrunesc chiar fara
convocare cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii. Daca din
intamplare ele au fost dizolvate mai inainte si convocarea lor a fost
hotarita in actul de dizolvare pentru o epoca in urma celor zece zile,
atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora cari au
a le inlocui.
ARTICOLUL 81
Dela data mortii Regelui si pana la depunerea juramantului a
succesorului sau la Tron puterile constitutionale ale Regelui sunt
exercitate, in numele poporului roman, de ministri, intruniti in
consiliu si sub a lor responsabilitate.
ARTICOLUL 82
Regele este major la varsta de optsprezece ani impliniti.
La suirea sa pe Tron, el va depune mai intaiu in sanul
Adunarilor intrunite urmatorul juramant: "Jur a pazi Constitutiunea si
legile poporului roman, a mentine drepturile lui nationale si
integritatea teritoriului ".
ARTICOLUL 83
Regele, in vieata fiind, poate numi o Regenta, compusa din
trei persoane, care, dupa moartea Regelui, sa exercite puterile regale
in timpul minoritatii succesorului Tronului. Aceasta numire se va face
cu primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa la
ARTICOLUL 79 din Constitutiunea de fata.
Regenta va exercita totdeodata si tutela succesorului Tronului
in timpul minoritatii lui.
Daca, la moartea Regelui, Regenta nu s ar gasi numita si
succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi o
Regenta, procedand dupa formele prescrise la ARTICOLUL 79 din
Constitutiunea de fata.
Membrii Regentei nu intra in functiune decat dupa ce vor fi
depus solemn inaintea ambelor Adunari intrunite juramantul prescris prin
ARTICOLUL 82 din Constitutiunea de fata.
ARTICOLUL 84
Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, ministrii,
dupa ce au constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca indata
Adunarile.
Acestea aleg Regenta, care va forma si tutela.
ARTICOLUL 85
Nici o modificare nu se poate face Constitutiunii in timpul
Regentei.
ARTICOLUL 86
Regele nu va putea fi totdeodata si Seful unui alt Stat fara
consimtimantul Adunarilor.
Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect
daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membrii cari le
compun, si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile
membrilor de fata.
ARTICOLUL 87
Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt
raspunzatori.
Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi
contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator
de acel act.
ARTICOLUL 88
Regele numeste si revoaca pe ministrii sai.
El sanctioneaza si promulga legile.
El poate refuza sanctiunea sa.
El are dreptul de amnistie in materie politica.
Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii
criminale, afara de ceeace se statorniceste in privinta ministrilor.
El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a
interveni prin nici un mod in administratia justitiei.
El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit
legilor.
El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.
El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara
sa poata vreodata modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe
nimeni de executarea lor.
El este capul puterii armate.
El confera gradele militare in conformitate cu legea.
El va conferi decoratiunile romane conform unei anume legi.
El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale.
El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru
comert, navigatiune si alte asemenea; insa pentru ca aceste acte sa aiba
autoritate indatoritoare, trebuie mai intaiu a fi supuse Puterii
legislative si aprobate de ea.
ARTICOLUL 89
Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecareia Domnii.
ARTICOLUL 90
La 15 Octomvrie a fiecarui an, Adunarea deputatilor si Senatul
se intrunesc fara convocare, daca Regele nu le-a convocat mai inainte.
Durata fiecarei sesiuni este de cinci luni.
Regele deschide sesiunea prin un Mesaj, la care Adunarile fac
raspunsurile lor.
Regele pronunta inchiderea sesiunii.
El are dreptul de a convoca in sesiune extraordinara
Adunarile.
El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai
una din ele. Actul de dizolvare trebuie sa contina convocarea
alegatorilor pana in doua luni de zile si a Adunarilor pana in trei
luni.
Regele poate amana Adunarile; oricum, amanarea nu poate depasi
termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceeas sesiune fara
consimtimantul Adunarilor.
ARTICOLUL 91
Regele nu are alte puteri decat acele date lui prin
Constitutiune.
SECTIUNEA II
Despre ministri
ARTICOLUL 92
Guvernul exercita puterea executiva in numele Regelui, in modul
stabilit prin Constitutiune.
ARTICOLUL 93
Ministrii intruniti alcatuesc Consiliul de Ministri, care este
prezidat, cu titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri, de
acela care a fost insarcinat de Rege cu formarea guvernului.
Departamentele ministeriale si subsecretariatele de Stat nu se
pot infiinta si desfiinta decat prin lege.
ARTICOLUL 94
Nu poate fi ministru decat cel care este roman sau cel care a
dobandit naturalizarea.
ARTICOLUL 95
Nici un membru al Familiei Regale nu poate fi ministru.
ARTICOLUL 96
Daca ministrii nu ar fi membri ai Adunarilor, ei pot lua parte
la desbaterea legilor, fara a avea insa si dreptul de a vota.
La desbaterile Adunarilor prezenta cel putin a unui ministru e
necesara.
Adunarile pot exige prezenta ministrilor la deliberatiunile
lor.
ARTICOLUL 97
In nici un caz ordinul verbal sau in scris al Regelui nu poate
apara pe ministru de raspundere.
ARTICOLUL 98
Fiecare din ambele Adunari, precum si Regele au dreptul de a
cere urmarirea ministrilor si a-i trimite inaintea Inaltei Curti de
casatie si justitie, care singura, in sectiuni unite, este in drept a-i
judeca, afara de cele ce se vor statornici prin legi in ceeace priveste
exercitiul partii vatamate si inceeace priveste crimele si delictele
comise de ministri afara de exercitul functiunii lor.
Punerea sub urmarire a ministrilor de catre Corpurile
legiuitoare nu se poate rosti decat prin majoritate de doua treimi a
membrilor de fata.
Instructiunea se va face de o comisiune a inaltei Curti de casatie,
compusa din cinci membri trasi la sorti in sectiuni-unite.
Aceasta comisiune are si puterea de a califica faptele si de a
decide sau nu urmarirea.
Acuzarea, inaintea inaltei Curti de casatie si justitie, se va
sustine prin ministerul public.
Legea responsabilitatii ministeriale determina cazurile de
raspundere si pedepsele aplicabile ministrilor.
ARTICOLUL 99
Orice parte vatamata de un decret sau o dispozitiune semnata
sau contrasemnata de un ministru care violeaza un text expres al
Constitutiunii sau al unei legi, poate cere Statului, in conformitate cu
dreptul comun, despagubiri banesti pentru prejudiciul cauzat.
Fie in cursul judecatii, fie dupa pronuntarea hotaririi,
ministrul poate fi chemat, dupa cererea Statului, in urma votului unuia
din Corpurile legiuitoare, inaintea instantelor ordinare, la raspundere
civila pentru dauna pretinsa sau suferita de Stat.
Actul ilegal al ministrului nu descarca de raspundere solidara
pe functionarul care a contrasemnat, decat in cazul cand acesta a atras
atentia Ministrului, in scris.
ARTICOLUL 100
Se vor putea infiinta Subsecretariate de Stat.
Subsecretarii de Stat vor putea lua parte la desbaterile
Corpurilor legiuitoare sub responsabilitatea ministrilor.
CAPITOLUL III
Despre puterea judecatoreasca
ARTICOLUL 101
Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat numai in
puterea unei anume legi.
Comisiuni si tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un
fel de numire si sub nici un fel de cuvant in vederea unor anume
procese, fie civile, fie penale, sau in vederea judecarii unor anume
persoane.
ARTICOLUL 102
Pentru intregul Stat roman este o singura Curte de casatie si
justitie.
ARTICOLUL 103
Numai Curtea de casatie in sectiuni-unite are dreptul de a
judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea
cari sunt contrarii Constitutiunii. Judecata asupra
inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat.
Curtea de casatie se va rosti ca si in trecut asupra
conflictelor de atributiuni.
Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional.
ARTICOLUL 104
Judecatorii sunt inamovibili in conditiunile speciale pe cari
legea le va fixa.
ARTICOLUL 105
Juriul este statornicit in toate materiile criminale si pentru
delictele politice si de presa, afara de cazurile statornicite prin
Constitutiunea de fata.
Actiunea pentru daune-interese rezultand din fapte si delicte
de presa nu se poate intenta decat inaintea aceleeas jurisdictiuni de
competinta careia este delictul.
ARTICOLUL 106
Justitia militara se organizeaza prin osebita lege.
ARTICOLUL 107
Autoritati speciale de orice fel, cu atributiuni de contencios
administrativ, nu se pot infiinta.
Contenciosul administrativ este in caderea puterii
judecatoresti, potrivit legii speciale.
Cel vatamat in drepturile sale, fie printr un act administrativ
de autoritate, fie printr un act de gestiune facut cu calcarea legilor
si a regulamentelor, fie prin rea vointa a autoritatilor administrative
de a rezolva cererea privitoare la un drept, poate face cerere la
instantele judecatoresti pentru recunoasterea dreptului sau.
Organele puterii judiciare judeca daca actul este ilegal, il
pot anula sau pot pronunta daune civile pana la data restabilirii
dreptului vatamat, avand si caderea de a judeca si cererea de
despagubire, fie contra autoritatii administrative chemate in judecata,
fie contra functionarului vinovat.
Puterea judecatoreasca nu are cadere de a judeca actele de
guvernamant, precum si acele de comandament cu caracter militar.
CAPITOLUL IV
Despre institutiunile judetene si comunale
ARTICOLUL 108
Institutiunile judetene si comunale sunt regulate de legi.
Aceste legi vor avea de baza descentralizarea administrativa.
Membrii consiliilor judetene si consiliilor comunale sunt alesi
de catre cetatenii romani prin votul universal, egal, direct, secret,
obligatoriu si cu reprezentarea minoritatii, dupa formele prevazute de
lege. La acestia se vor putea adauga prin lege si membri de drept si
membri cooptati. Intre membrii cooptati pot fi si femei majore.
TITLUL IV
DESPRE FINANTE
ARTICOLUL 109
Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe
decat pe baza unei legi.
ARTICOLUL 110
Prin lege se pot crea impozite numai in folosul Statului,
judetelor, comunelor si institutiunilor publice cari indeplinesc
servicii de Stat.
ARTICOLUL 111
Orice sarcina sau impozit judetean sau comunal nu se poate
aseza decat cu invoirea consiliilor judetene sau comunale in limitele
stabilite de lege.
ARTICOLUL 112
Nu se pot statornici privilegiuri in materii de impozite.
Nici o exceptiune sau micsorare de impozit nu se poate
statornici decat prin o lege.
Monopoluri nu se pot constitui decat numai prin lege si
exclusiv in folosul Statului, judetelor si comunelor.
ARTICOLUL 113
Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni in sarcina
tezaurului public nu se poate acorda decat in virtutea unei legi.
ARTICOLUL 114
In frecare an Adunarea deputatilor incheie socotelile si
voteaza bugetul.
Toate veniturile sau cheltuelile Statului trebuiesc trecute in
buget si in socoteli.
Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va
indestula serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fara a putea
merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost
votat.
ARTICOLUL 115
Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si
cheltuelilor Statului se va exercita de Curtea de conturi, care supune
in fiecare an Adunarii deputatilor raportul general rezumand conturile
de gestiune al bugetului trecut, semnaland totdeodata neregulile
savarsite de ministri in aplicarea bugetului.
Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata
Adunarii deputatilor cel mai tarziu in termen de doi ani dela incheierea
fiecarui exercitiu.
ARTICOLUL 116
Pentru toata Romania este o singura Curte de conturi.
ARTICOLUL 117
Toate fondurile provenite din Case speciale, si de cari
guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie sa fie cuprinse in
bugetul general al veniturilor Statului.
ARTICOLUL 118
Legile financiare se publica in Monitorul Oficial ca si
celelalte legi si regulamente de administratiune publica.
TITLUL V
DESPRE PUTEREA ARMATA
ARTICOLUL 119
Tot Romanul, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de
religie, face parte din unul din elementele puterii armate, conform
legilor speciale.
Puterea armata se compune din: armata activa cu cadrele ei
permanente, rezerva ei si militiile.
ARTICOLUL 120
Gradele, decoratiunile si pensiunile militarilor nu se pot lua
decat numai in virtutea unei sentinte judecatoresti si in cazurile
determinate de legi.
ARTICOLUL 121
Contingentul armatei se voteaza pentru fiecare an de ambele
Corpuri legiuitoare.
ARTICOLUL 122
Se va infiinta un Consiliu superior al apararii tarii, care va
ingriji, in mod permanent, de masurile necesare pentru organizarea
apararii nationale.
ARTICOLUL 123
Nici o trupa armata straina nu poate fi admisa in serviciul
Statului, nici nu poate intra sau trece pe teritoriul Romaniei decat in
puterea unei anume legi.
TITLUL VI
DISPOZITIUNI GENERALE
ARTICOLUL 124
Culorile drapelului Romaniei sunt: Albastru, Galben si Rosu,
asezate vertical.
ARTICOLUL 125
Resedinta guvernului este in Capitala tarii.
ARTICOLUL 126
Limba romaneasca este limba oficiala a Statului roman.
ARTICOLUL 127
Nici un juramant nu se poate impune cuiva decat in puterea unei
legi, care hotaraste si formula lui.
ARTICOLUL 128
Constitutiunea de fata nu poate fi suspendata nici in total,
nici in parte. In caz de pericol de Stat se poate prin lege institui
starea de asediu generala sau partiala.
TITLUL VII
DESPRE REVIZUIREA CONSTITUTIUNII
ARTICOLUL 129
Constitutiunea poate fi revizuita in total sau in parte din
initiativa Regelui sau oricareia din Adunarile legiuitoare. In urma
acestei initiative ambele Adunari, intrunite separat, se vor rosti cu
majoritate absoluta, daca este locul ca dispozitiunile constitutionale
sa fie revizuite.
Indata ce necesitatea revizuirii a fost admisa, ambele Corpuri
legiuitoare aleg din sanul lor o comisiune mixta, care va propune
textele din Constitutiune ce urmeaza a fi supuse revizuirii.
Dupa ce raportul acestei comisiuni va fi citit in fiecare
Adunare, de doua ori in interval de cincisprezece zile, ambele Adunari
intrunite la un loc, sub presedintia celui mai in varsta dintre
Presedinti, in prezenta a cel putin doua treimi din totalitatea
membrilor ce le compun, cu majoritate de doua treimi, stabilesc in mod
definitiv cari anume articole vor fi supuse revizuirii.
In urma acestui vot Adunarile sunt de drept dizolvate si se va
convoca corpul electoral in termenul prescris de Constitutiune.
ARTICOLUL 130
Adunarile cele noui proced in acord cu Regele la modificarea
punctelor supuse revizuirii.
In acest caz Adunarile nu pot delibera daca cel putin doua
treimi a membrilor din cari se compun nu sunt prezenti si nici o
schimbare nu se poate adopta daca nu va intruni cel putin doua treimi
ale voturilor.
Adunarile alese pentru revizuirea Constitutiunii au o durata
constitutionala obisnuita si, in afara de modificarea Constitutiunii,
ele functioneaza si ca Adunari legiuitoare ordinare.
Daca Adunarile de revizuire nu-si pot indeplini misiunea,
nouile Adunari vor avea acelas caracter.
TITLUL VIII
DISPOZITIUNI TRANSITORII SI SUPLIMENTARE
ARTICOLUL 131
Sunt si raman cu caracter constitutional dispozitiunile din
legile agrare privitoare la pamanturile cultivabile, padurile si baltile
expropriabile in total sau in parte, la starea lor juridica, la subsol,
la pretuire, la modul de plata, etc., asa precum sunt formulate in
articolele de mai jos ale fiecareia din legile agrare si cari articole,
in intregul lor, fac parte integranta din prezenta Constitutiune si ca
atare nu se pot modifica decat cu formele prevazute pentru revizuirea
Constitutiunii, si anume:
a) ARTICOLUL 1 (unu) alin. II, ARTICOLUL 2 (doi), 3 (trei) alin. I,
ARTICOLUL 4 (patru), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece),
13 (treisprezece), 14 (patrusprezece), 16 (sasesprezece), 18
(optsprezece), 21 (douazeci si unu), 23 (douazeci si trei), 32 (treizeci
si doi), 36 (treizeci si sase) si 69 (sasezeci si noua) din legea pentru
reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea (vechiul
Regat) din 17 Iulie 1921;
b) ARTICOLUL 2 (doi), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8
(opt), 9 (noua), 10 (zece), 11 (unusprezece), 12 (douasprezece), 13
(treisprezece), 16 (sasesprezece), 45 (patruzeci si cinci), 46
(patruzeci si sase), 47 (patruzeci si sapte), 48 (patruzeci si opt), 49
(patruzeci si noua), 50 (cincizeci) si 53 (cincizeci si trei) din legea
pentru reforma agrara din Basarabia din 13 Martie 1920;
c) ARTICOLUL 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8
(opt), 9 (noua), 10 (zece), 11 (unusprezece), 12 (douasprezece), 13
(treisprezece), 14 (patrusprezece), 16 (sasesprezece), 18 (optsprezece),
22 (douazeci si doi), 24 (douazeci si patru), 32 (treizeci si doi), 50
(cincizeci) si 85 (optzeci si cinci) din legea pentru reforma agrara din
Transilvania, Banat, Crisana si Maramures din 30 Iulie 1921;
d) ARTICOLUL 2 (doi), 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci) punctul a alin.
I, ARTICOLUL 6 (sase), 7 (sapte), 9 (noua), 10 (zece), 12
(douasprezece), 13 (treisprezece), 29 (douazeci si noua), 31 (treizeci
si unu) si 55 (cincizeci si cinci) din legea pentru reforma agrara din
Bucovina din 30 Iulie 1921.
ARTICOLUL 132
In scop de a se satisface trebuintele normale de lemne de foc
si de constructie ale populatiei rurale din vechiul Regat, Basarabia si
Bucovina, Statul e dator ca din padurile sale din campie, deal sau munte
sa destine suprafetele necesare in acest scop.
In vechiul Regat si in Bucovina, acolo unde Statul nu ar avea
paduri, intr o raza de douazeci kilometri de centrul comunei, pentru
satisfacerea trebuintelor mai sus aratate, el prin derogare dela
ARTICOLUL 7 lit. c si ARTICOLUL 8 lit. a, b si c din legea pentru
reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea din 17 Iulie
1921 si dela ARTICOLUL 5, punctul a, alin. IV si dela ARTICOLUL 6 si 7
din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, va putea
expropria din padurile persoanelor juridice fie publice, fie private,
cari s ar afla in aceasta raza si numai in lipsa acestora, va expropria
proportional din padurile tuturor proprietarilor particulari, aflate in
aceasta raza, insa numai in limita acestor trebuinte si in toate
cazurile cu respectul unei suprafete intangibile de una suta hectare de
fiecare proprietate.
Nu sunt expropriabile, oricare ar fi proprietarul, padurile
replantate sau in curs de replantare.
Contractele de vanzare spre exploatare a padurilor
expropriabile cari vor fi in vigoare in momentul exproprierii, se vor
respecta. Padurile astfel expropriate raman in proprietatea Statului si
se vor administra si exploata de dansul spre a satisface potrivit legii
si in prima linie nevoile de mai sus.
Exproprierea acestor paduri se va face cu dreapta si prealabila
despagubire fixata de justitie.
Modul de expropriere va fi regulat prin lege speciala.
ARTICOLUL 133
Se ratifica decretele-legi: No. 3.902 din 29 Decemvrie 1918,
publicat in Monitorul Oficial No. 223 din 30 Decemvrie 1918, privitor la
acordarea drepturilor cetatenesti; No. 2.085 din 22 Mai 1919, publicat
in Monitorul Oficial No. 33 din 28 Mai 1919, si No. 3.464 din 12 August
1919, publicat in Monitorul Oficial No. 93 din 13 August 1919,
privitoare la incetatenirea evreilor cari locuiau in vechiul Regat.
Deasemenea se ratifica si toate decretele-legi de incetatenire
individuala, cari s au facut inaintea decretelor specificate mai sus.
Evreii, locuitori din vechiul Regat, cari nu si vor fi regulat
incetatenirea in termenul prevazut de decretul-lege No. 3.464 din 12
August 1919, vor putea face declaratiunile de incetatenire conform
decretului-lege No. 2.085 din 22 Mai 1919, in termen de trei luni dela
promulgarea acestei Constitutiuni.
ARTICOLUL 134
Pana la facerea unei legi de organizarea Consiliului legislativ
prevazut in aceasta Constitutiune, prezentarea proiectelor de legi
inaintea Corpurilor legiuitoare va continua sa se faca in conformitate
cu legile si regulamentele azi in vigoare.
ARTICOLUL 135
Pana la promulgarea legii speciale bazata pe principiile din
prezenta Constitutiune, legile relative la organizarea si judecarea
contenciosului administrativ raman in vigoare.
ARTICOLUL 136
O lege speciala va fixa lista civila a Intaiului Rege al
Romaniei intregite.
ARTICOLUL 137
Se vor revizui toate codicile si legile existente in diferitele
parti ale Statului roman spre a se pune in armonie cu Constitutiunea de
fata si asigura unitatea legislativa.
Pana atunci ele raman in vigoare.
Din ziua promulgarii Constitutiunii, sunt insa desfiintate
acele dispozitiuni din legi, decrete, regulamente si orice alte acte
contrarii celor inscrise in prezenta Constitutiune.
ARTICOLUL 138
Actualele Adunari nationale dupa promulgarea prezentei
Constitutiuni pot functiona pana la expirarea mandatului lor legal.
In acest timp ele vor trebui sa faca, pe baza principiilor din
aceasta Constitutiune, legea electorala.
Pana la facerea acestei legi, decretele-legi electorale raman in
vigoare.
NOTA:
A fost adopatata in 1923 si publicata in Monitorul Oficial nr 282 din 29
martie 1923.
Principalele modificari: Decretul-Regal nr. 2281 din 13 iulie 1946
privind exercitarea puterii legislative, publicat in Monitorul Oficial
nr. 161 din 15 iulie 1946.
Constitutia din 1923 a fost abrogata in mod expres de Constitutia din
1938.
ì¥Â@
