Referat Regimurile Politice

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Regimurile Politice si de asemenea puteti face Download Referat Regimurile politice

Citeste fragmente din Referat Regimurile Politice

REGIMURILE POLITICE Definitie. Regimul Politic reprezintă modul în care este exercitată puterea aşa cum rezultă din practica instituţională dominantă – determină tipul de regim politic al acelui stat. Fome de regimuri politice. regimul prezidenţial (S.U.A.) regimul prlamentar (Marea Britanie) regimul semiprezidenţial- mixt ( Franţa,Austria,Portugalia) regimul de adunare regimul marxist. I REGIMUL PREZIDENŢIAL (S.U.A.) Caracteristici. atât parlamentul cât şi preşdintele sunt aleşi de către popor , de aici rezultă faptul că preşedintele nu poate să dizolve parlamentul iar parlamentul nu poate demite preşedintele ( cu o singură excepţie care se referă la punerea sub acuzare a preşedintelui). executivul este monocefal fiind reprezentat doar de preşedinte. Nu există un guvern propriu-zis. Miniştrii sunt numiţi şi revocaţi în mod arbitral de preşedinte. Ei răspund doar în faţa preşedintelui. Principalele organe sunt: preşedintele Congresul care este format din Camera reprezentanţilor şi Senat. Miniştri – secretari de stat Curtea Supremă de Justiţie. PREŞEDINTELE S.U.A. – ales pe o durată de 4 ani iar alegerea lui se face în două etape . Prima etapă – cetaţenii desemnează un numar de electori A doua etapă – electorii vor desemna o persoană propusă de partidele politice pentru a candida la funţia de preşedinte. Atributiile preşedintelui SUA. atribuţiile preşedintelui SUA într-un regim prezidenţial sunt foarte mari. Atribuţii legislative – nu are drept de iniţiativă legislativă, nu poate iniţia proiecte de legi dar poate influienţa prin „mesaje”. parlamentul . preşedintele încheie tratate internaţionale ce trebuie ratificate ulterior de senat. Preşedintele promulgă legile adoptate de parlament- congres. Poate să ridice un veto , iar în urma acestuia legea sa fie retrimisă pentru a fi rediscutată de parlament. Preşedintele este comandantul suprem al forţelor armate, are foartea mari atribuţii în domeniul politicului extern şi în domeniul apărării. Preşedintele exercită în principal atribuţii executive, în acest sens numeşte si revocă secretarii de stat ( sunt l3 secretari de stat, pentru fiecare domeniu). Preşedintele numeşte pe înalţii secretari cfederali cu confirmarea senatului. Preşedintele numeşte judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie cu confirmarea senatului. Preşedintele exercită ( atentie de completat) generală asupra administraţiei publice. Fixează principalele orientări politice externe şi interne. Preşedintele are şi atribuţii tradiţionale ale oricărui şef de stat – primeţte şi acreditează reprezentanţii diplomatici, conferă decoraţii. Titluri de onoare, graţiază individual. Parlamentul SUA – Congres – este bicameral fiind format din : Camera reprezentanţilor şi Senat. Camera reprezentanţilor este formată din deputaţi aleţi pe o durată de 2 ani, sunt reprezentanţii ai întregii naţiuni . Senatul este format din câte 2 reprezentanţi din fiecare stat membru şi sunt aleşi pe o durată de 6 ani. Senatul se înoieşte o dată la 2 ani. Reprezintă interesele statelor federale. Funcţiile Congresului SUA – exercită funcţie legislativă care se concretizează prin: - iniţiativă legislativă şi adoptarea legilor. funcţie executivă – adoptă proiectul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat care sunt întocmite de către executiv. adoptă bugetul necesar pentru desfaşurarea activităţii preşedintelui. Senatul ratifică tratatele internaţionale încheiate de preşedinte şi confirmă numirea judecătorilor de la C.S.J. – numiri făcute de preşedinte. Secretarii de stat ( l3 secretari) sunt numiţi şi revocaţi în mod arbitral de preşedinte, ei răspund numai individual în faţa şefului de stat. O data cu alegerea preşedintelui se alege şi vicepreşedintele. Curtea Supremă de justitie este formată din 9 judecători numiţi pe viaţă de preşedinte şi confirmaţi de Senat. Competenţele C.S.J. este o instanţă de apel şi recurs împotriva hotărârilot pronunţate de instanţele inferioare, este o instanţă federală. Realizează controlul de constituţionalitate al legilor (care a fost realizat pentru prima dată în SUA in anul 1803 datorită litigiului Marbury versus Madison fiind constituit şi în alte state). Hotarârile pronunţate de CSJ au valoare de lege , de unde rezultă că instsnţa supremă este un organ creator de drept. Mijloce de control juridice si politice- control realizat mai întâi de preşedinte asupra parlamentului. Mijloace juridice dreptul preşedintelui de a trimite „mesaje” parlamentului prin care îl influienţează. dreptul de veto pe care îl ridică preşedintele când refuză să promulge o lege. Mijloace politice mass-media începând de la ziare, reviste,radio, televiziune şi amicii politici ai preşedintelui din Parlament care pot influienţa legislaţia. Modalitaţi de control al Parlamentului asupra preşedintelui Mijloace juridice senatul trebuie sa ratifice tratatele încheiate de şeful de stat senatul confirmă toate numirile făcute de preşedinte, a înalţilor funcţionari federali să confirme numirile judecătorilor de la C.S.J făcute de către preşedinte. Mijloce politice – mass-media, mijloace ce pot fi folisite de parlament. Modalitaţi de control a C.S.J.realizează controlul constituţionalităţii legilor adoptate de parlament, de asemenea de către printr-o hotarâre judecătorească dată de către Instanţa Supremă se poate anula o lege adoptatî de parlament In SUA, atazi toate instanţele de judecată pot realiza controlul de constituţionalitate al legilor. II REGIMUL PARLAMENTAR Trasături. răspunderea politică şi solidară a guvernului în faţa parlamentului. Există un executiv bicefal, reprezentat de guvern şi de şeful de stat. Singurul organ ales de popor este parlamentul. Şeful de stat are atribuţii reduse, competenţe tradiţionale oricărui şef de stat: încheie tratate internaţionale, conferă decoraţii, titluri, primeşte şi acrediteată reprezentanţii diplomatici, promulgă legile adoptate de parlament. Şeful de stat poate fi atât monarhul cât şi preşedintele, în funcţie de forma de guvernamânt. Preşedintele are atribuţii limitate fiind numit pe o anumită perioadă de către palament.(Ex-Germania,Italia,Israel). Monarhii cu regim parlamentar- Marea Britanie, Spania,Danemarca,Suedia). Întru-un asemenea regim există Curţi sau Tribunale constituţionale care pe lingă alte atribuţii , efectuiază controlul de constituţionalitate a legi. Instanţa judecătorească exercită competenţe judiciare. Ex.Marea Britanie – raspunderea politică şi solidară a guvernului în faţa Parlamentului. Această instituţie a apărut pentru prima dată în urma unui proces îndelungat în M.B. La început minştrii nu se distingeau de Consiliul Privat al regelui, nefiind un organ autonom. Miniştrii răspundeau individual şi penal (de completat). În a nul 1714 când la conducerea regatului vine George I de Hanovra, care nu cunoştea limba engşeză şi care refuza să participe la lucrarileregatului, cabinetul capătă o existenţă autonomă. O dată cu demisia primului ministru North – l782 vor demisiona toţi miniştrii, din acest moment vor avea o raspundere individuală şi penală în faţa parlemntului. Parlamentul din Marea Britanie – este bicameral format din: Camera Comunelor – numai aceasta se constituia prin alegerea deputaţilor în mod direct de cetaţeni printr-un vot univeral direct, egal, secret şi liber exprimat. Camera Lorzilor Deputaţii sunt aleşi pe o durată de 5 ani şi vârsta minimă de 21 ani. Competenţele Camerei Comunelor exercită competenţă legislativă are drept de iniţiativă legilativă. Adoptă proiecte sau propuneri de legi Are competenţe executive şi în acest sens aprobă proiectul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat precum şi proiecte iniţiate de către guvern. Ratifică tratate internaţionale încheiate de şeful de stat şi are importantă funcţie de control care se poate exercita prin întrebări şi interpelări adresate către parlamentari, miniştrilor, Adoptarea unei moţiuni de cenzură care pune în discuţie răspunderea politică şi solidară a guvernului în faţa parlamentului. Angajarea răspunderii fuvernului în faţa parlamentului, cu privire la un proiect de lege, la o declaraţie de politică generală sau un program de guvernare. Camera Lorzilor ete constituită din 1 200 lorzi, împărţiţi în mai multe categorii : lorzi numiţi pe viaţă de către regină –„pairi” lorzi ereditari lorzi judiciari (înalţi magistraţi) lorzi ecleziastici (înalţi prelaţi ai bisericii) Primul Parlament a fost constituit în M.B. în anul 1295 şi era unicameral iar în anul 1330 devine bicameral. Camera Lorzilor este o instituţie simbol care are o competenţă extrem de redusă. Principalele competenţe. - b „ Œ - ^ ` ‚ „ Œ Esupremă de apel şi recurs împotriva hotarârilor date de instanţele inferioare are puţine atribuţii legilative, poate să iniţieze propuneri de legi, poate să ridice un drept de veto cu ărivire la o lege adoptată de Camera Comunelor, veto care va suspenda legea respectivă timp de un an. Este o cameră de refleţie cu privire la proiectele sau propunerile de legi adoptate de Casmera Comunelor. Monarhia – regele este o altă instituţie simbol, tradiţională a M.B. Regele în trecut, dispunea de prerogative foarte largi, în toate domeniile, în domeniul legilativ , regele putea să refuze promulgarea legii adoptate de parlament ( ceea ce nu s-a mai întâmplat de 500 de ani). în domeniul legilativ, regele convoară parlamentul în sesiune, prin aşa numitul „Discurs al Tronului” la care parlamentul raspunde cu un „mesaj”. Regele poate dizolva parlamentul Promulgă şi sancţionează legile Încheie tratate internaţionale, conferă decoraţii, titluri de onoare, grade, primeşte şi acreditează diplomaţi Regele exercită atribuţii executive alături de guvern. Guvernul – are o structură complicată fiind alcătuit din trei formaţiuni: Consiliul privat al regelui Ministerul Cabinetul cu rolul cel mai important şi are atribuţii financiare şi se întruneşte în totalitate numai la căsătoria sau moartea regelui. Ministry – este format din 100 persoane , are 4 categorii de persoane care o compun: miniştri cu portofoliu miniştri fără portofoliu secretari de stat pe lângă miniştri cu protofoliu secretari de stat pe lângă fără portofoliu. Cabinetul – o formaţiune restrînsă cu cele mai mari atribuţii executive, condusă de primul-ministru care este întotdeauna liderul partidului majoritar din Camara Comunelor. ( În statele cu regim politic parlamentar dar fără monarhie, şeful de stat alege primul-ministru, de regulă liderul partidului majorita). Atribuţiile primului-ministru stabileşte orientările principale în cadrul politicii interne şi externe ale ţării. Este şeful armatei şi şeful diplomaţiei. Poate dizolva Camera Comunelor. Atribuţiile cabinetului exercită conducerea generală a administraţiei publice întomeşte proiectul bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale de stat răspunde politic şi solidar în faţa parlamentului. Curtea Supremă de Justiţie este instanţa supremă în cadrul ierarhiei instanţelor judecătoreşti ca şi în celelalte state unde există sistemul de drept anglo-saxon. Hotarârile instanţei supreme au valoare de lege , fiind astfel creatoare de legi. In M.B. nu există un control al constituţionalitaţii legilor deoarece în acest stat nu există o constiuţie scrisă ci o constituţie semicutumiară formate din uzanţe, reguli de (de completat) şi o serie de acte normative cu valoare constituţional Magna Carta Liberatum – 1215 Petiţia drepturilor-1628 Habeas Corpus- 1679 Bill of Rights-1689 Actul de succesiune la tron 1702 Actele parlamentului –1911-1949 prin care se micşorează foarte mult competenţele Camerii Lorzilor. III REGIMUL SMI-PREZIDENŢIAL SAU MIXT Trăsături angajarea răspunderii guvernului în faţa parlamentului alegerea de către popor a parlamentului şi a şefului de stat şeful de stat are atribuţii relativ largi dar întotdeauna mai reduse ca cele a unui preşedinte în regim prezidenţial are atribuţii foarte largi in domeniul politicii externe şi în domeniul apărării Preşedintele nu are drept de iniţiativă lefilativă, însă are dreptul de a refuza promulgarea legilor în acest sens având două modalitaţi de acţiune: retrimiterea legii spre rediscutare la parlament si sesizarea Curţii sau Trib.constituţional în vederea realizării controlului de constituţionalitate al legilor.Preţedintele poate numi pe primul-ministru şi îl poate revoca şi la propunerea acestuia, îi poate numi pe ceilalţi membrii ai guvernului (ex.Franţa). Guvernul- exercită în principal atribuţii executive alături de şefii de stat.Primul-ministru este desemnat de către şeful de stat şi el trebuie să aibă susţinerea majorităţii din parlament. Parlamentul – poate fi bicameral sau unicameral. Este unicameral in Filanda (unde parlamentul se numeşte Camera Reprezentanţilor – 4 ani) şi în Portugalia (parlamentul – Adunarea Republicii Portugeze – 4 ani). Ex.bicamerale sunt: Franţa – constituit din Adunarea Naţională (5 ani) ales de popor şi Senat (9 ani)- colectivitîţi administrative. Austria : Consiliul Naţional (Camera Populară – ales pe o durată de 4 ani) şi Consiliul Federal. Iranda : Parlamentul bicameral - Camera reprezentanţilor pe o anumită durată ( 4 ani) si Senat. Cele mai importante competenţe exercită funcţie legilativă importantă funcţie de control şi anume un control foarte eficient asupra guvernului prin întrebări, interpelări , adoptarea unie moţiuni de cenzură sau prin angajarea răspunderii guvernului în faţa parlamentului. Parlamentul poate pune sub acuzare pe şeful de stat. Există Curţi şi Tribunale ce realizează controlul de constituţionalitate a legii Şi anume: Curte Constituţionale în Austria, Consiliul Constituţional în Franţa,Tribunal Constituţional în Portugalia. Aceste Curti sau Tribunale au pe lângă control de constituţionalitate a legii şi alte atribuţii. IV REGIMUL DE ADUNARE Trăsături generale inegalitatea dintre autorităţile care exercită puterea în cadrul statului în acest sens adunarea (parlamentul) exercită ceme mai largi competenţe în comparaţie cu celelalte autorităţi. Executivul este format din miniştrii numiţi şi revocaşi de către adunare Atribuţiile legislativului pot merge până la anularea deciziilor executivului Adunarea numeşte pe membrii instanţei judecătoreşti supreme Potrivit constituţiei actuale a Elveţiei avem un asfel de regim dar nu în practică.Constituţia Elveţiei din 1874 revizuită în 2001 prevede că Adunarea Fdederală (parlamentul) este organul suprem al confederaţiei. Adunarea este un parlament bicameral constituit din Consiliul Naţional şi Consiliul Statelor. Consiliul Naţional este Camera Populară în mod direct de cetăţeni şi reprezintă interesele acestora, deputaţii sunt aleşi pe 4 ani. Consiliul Statelor reprezintă interesele structurilor federate – cantoane şi semicantoane existând câte 2 reprezentanţi din canton şi un reprezentant din semicanton. Există 46 mebrii fiind desemnaţi o dată la 4 ani. Atribuţii sau competenţe legilative, adoptă legi executive (ratificarea tratatelor încheiate de către preşedintele federaţiei) adoptarea constituţiilor cantonale şi a convenţiilor cantonale şi a convenţiilor dintre cantone aprobarea bugetului de stat luarea măsurilor pe plan extern pentru menţinerea egalităţii şi libertăţii statului atribuţii de control ale parlamentului Elveţian asupra executivului prin faptul cămembrii acestuia sunt numiţi şi revocaţi discreţional de către parlament există şi un contorl al parlamentului asupra justiţiei, numind membrii Trib.Federal şi ai Curţii Administrative Federale. Guvernul- Consiliul Federal este format din membrii aleşi pe o durată de 4 ani.La conducerea acestuia este ales unul din membrii acestuia pe o durată de un an şi se formează respecând limbile oficiale, şi religiile existente precum şi coloratura partidelor politice din Parlament. Tribunalul Federal în cadrul ierarhiei instanţelor judecătoreşti este o instituţie de apel şi recurs împotriva hotarârilor date de instanţele inferioare judecă litigiile care apar între cantoane soluţionarea litigiilor privind constituşionalitatea legior cantonale. Curtea Adiministrativă federală soluţionează contestaţiile administrative în domeniul federa membrii acestor două instituţii sunt numiţi de parlament. V REGIMUL MAXIST ARE LA BAZĂ DOUĂ STRUCTURI substructura societăţii baza economică. Se caracterizează prin existenţa a 4 categorii de organe ce realizează 4 categorii de activităţi. Organe ale puterii de stat – exercită funcţii administrative (M.A.N) de Consiliile Locale la nivel regional exercită activităţi legislative. Organe administrative- realizează activitate executivă (consiliul de miniţtri) Organe ale puterii judecătoreşti(instanţele judecătoreşti) Organe de înfăptuire a legalităţii reprezentată de Procuratură. Acest regim politic avea la baza mai multe principii: rolul conducător al Partidului Comunist suveranitatea poporului exercitarea puterii de popor şi de către popor existenţa unui partid unic existenţa unui organ de vîrf căruia i se subordonau toate celelalte organe de stat numit în Romania – M.A.N., în URSS-Sovietul Suprem existenţa unor organe care aveauu un dublu rol de stat şi de partid favorizarea ţărănimii şi muncitorimii. 쥁@