Referat Judecata
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Judecata si de asemenea puteti face
Download Referat JudecataCiteste fragmente din Referat Judecata
JUDECATA
1. Consideratii generale privind judecata
Verificarea legalitatii si temeiniciei invinuirii aduse inculpatului,
in vederea stabilirii raspunderii penale si a justei solutionari a
cauzei, revine instantei de judecata.
In art. 126 din Constitutia Romaniei se arata ca "justitia se
realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte
instante judecatoresti stabilite de lege".
Rezulta astfel ca singura autoritate cu atributii jurisdictionale care
prin hotararile pronuntate cu putere de lege, stabileste existenta sau
inexistenta infractiunii, a vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului
trimis in judecata in vederea tragerii la raspundere penala este
instanta judecatoreasca.
Conceptul de judecata este susceptibil de doua notiuni:
In sens restrans1 prin judecata se intelege operatia logica prin care
completul de judecata solutioneaza cauza cu care a fost investita.
In sens larg2 prin judecata se intelege un ansamblu de activitati
desfasurate, in principal, de instanta de judecata cu participarea
activa a procurorului cat si a partilor asistate de aparatori, avand ca
finalitate aflarea adevarului cu privire la fapta si la inculpatul cu
care instanta a fost sesizata.
In literatura de specialitate3, s-a spus ca judecata reprezinta faza
centrala si cea mai importanta a procesului penal.
In acest sens in cadrul sedintei de judecata, instanta verifica
intreaga activitate procesuala desfasurata cu toti ceilalti
participanti, atat inaintea judecarii cauzei cat si pe parcursul
judecarii ei4.
Aceasta activitate procesuala nu conduce intotdeauna la rezolvarea
conflictului de drept penal dedus judecatii, scopul putand fi
reprezentat de solutionarea unor raporturi procesuale secundare aflate
in legatura cu obiectivul principal, solutionarea cauzei (de exemplu
procedura arestarii preventive) ori fara a fi conexe acestuia (de
exemplu procedura reabilitarii)5.
Intr-o alta opinie, faza de judecata cuprinde activitatea procesuala si
proceduala desfasurata de instanta de judecata cu participarea activa a
procurorului si a partilor asistate de aparatori, avand ca obiect
aflarea adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost
sesizata si solutionarea legala si temeinica a cauzei, in raport de cele
constatate, prin condamnarea inculpatului vinovat la sanctiunea
prevazuta de legea penala sau prin achitarea sau incetarea procesului
penal, cand exista o cauza de excludere sau de inlaturare a raspunderii
penale6.
In sistemul nostru procesual controlul judecatoresc se realizeaza prin
promovarea cailor de atac, respectiv judecata in apel si in recurs.
2. Principiile specifice instantei de judecata
Potrivit art. 289 si art. 290, judecarea cauzei se face in fata
instantei constituite conform legii si se desfasoara in sedinta oral,
nemijlocit si in contradictoriu.
Din lecturarea acestor dispozitii se desprinde concluziile ca
principiile specifice cauzei de judecata sunt: publicitate, oralitate,
nemijlocirea si contradictorialitate.
Spre deosebire de trasaturile specifice urmaririi penale care poate fi
caracterizata ca nepublica si preponderent scrisa judecata este publica.
Caracterul judecatii de faza principala a procesului penal determinat
de aceste principii a influentat literatura de specialitate de a
considera publicitatea, oralitatea, contradictorialitatea si
nemijlocirea sedintei de judecata ca principii fundamentale ale
procesului penal raportand totul la partea speciala7.
a. Publicitatea fata de judecata
Conform art. 290 alin. (1) sedinta de judecata este publica.
Aceasta dispozitie o regasim in art. 127 din Constitutia Romaniei, care
prevede ca sedintele de judecata sunt publice inafara de cauzele
prevazute de lege si in art. 11 din Legea nr. 304/2004 priviind
organizarea judiciara.
Potrivit acestui principiu orice persoana care nu are calitate
procesuala intr-o pricina are accesul liber in sala de judecata.
Cu toate acestea minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de
judecata (alin. (2) al art. 290).
Daca judecarea in sedinta publica, ar putea aduce atingere unor
interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane,
instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din oficiu, poate
declara sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a
judecarii cauzei (alin. (3) al art. 290).
Declararea sedintei secrete se face in sedinta publica, dupa ascultarea
partilor prezente si a procurorului cand participa la judecata.
Pe timpul cat sedinta este secreta in sala de judecata nu sunt admisi
decat partile, reprezentantii acestora, aparatorii si celelalte persoane
chemate de instanta in interesul cauzei.
Dispozitiile relative la publicitatea sedintei de judecata sunt
prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 197 alin. (2) ).
b. Oralitatea
Acest principiu semnifica faptul ca intreaga activitate procesuala
desfasurata in fata instantei de judecata asigura respectarea celorlalte
doua principii specifice fazei de judecata, puiblicitatea si
contradictorialitatea.
Cu toate ca marea majoritate a activitatilor se desfasoara oral, ele
sunt redate si in scris si chiar inregistrate cu mijloace tehnice
specifice.
Acest principiu asigura totodata realizarea publicitatii sedintei de
judecata intrucat persoanle aflate in sala de sedinta pot lua la
cunostinta in mod direct de probele existente la dosar, ca urmare a
exprimarii orale.
Dispozitiile art. 289 se regasesc si in alte texte ca de exemplu:
strigarea cauzei si apelul celor citati (art. 297), ascultarea
inculpatului (art. 323), ascultarea coinculpatilor (art. 324),
ascultarea martorului, expertului sau interpretului (art. 327), ultimul
cuvant al inculpatului (art. 341 alin. (1)), pronuntarea hotararii (art.
310 alin. (1).
Incalcarea acestor dispozitii este sanctionata cu nulitatea relativa
sau absoluta a hotararii pronuntate.
c. Nemijlocirea
Potrivit acestui principiu specific fazei de judecata, nemijlocirea a
fost definita drept obligatia instantei de a indeplini in mod direct
toate actele procesuale si proceduale care dau continutul sedintei8.
Nemijlocirea presupune ca judecatorii din compunerea completului de
judecata sa cunoasca direct probele ori sa readministreze toate probele
care au fost stranse pe parcursul desfasurarii urmaririi penale, sa
administreze noi probe, cu exceptia cazurilor in care numai este
posibila acest lucru.
Cercetarea judecatoreasca presupune verificarea probelor administrate
in cursul urmaririi penale, readministrarea de noi probe astfel incat
judecatorul sa isi formeze convingerea deplina in fundamentarea solutiei
pe care o va lua, asupra vinovatiei ori nevinovatiei inculpatului.
Nemijlocirea presupune stabilitatea completului de judecata pe tot
parcursul solutionarii cauzei (art. 292 alin. (2)).
Schimbarea completului de judecata, poate avea loc doar pana la
inceperea dezbaterilor. Dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare
intervenita in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a
dezbaterilor sub sanctiunea nulitatii absolute a hotararii.
Daca la termenul cand au avut loc dezbaterile s-a acordat un nou
termen, iar la acest ultim termen instanta, desi in alta compunere decat
cea de la termenul precedent, nu a reluat de la inceput dezbaterile, ea
a incalcat dispozitiile art. 292 alin (2) si (3) si a pronuntat o
hotarare casabila9.
d. Contradictorialitatea
Asezarea judecatii pe principiul contradictorialitatii implica
egalitatea de "arme" intre invinuire si aparare, intre sustinerea
pretentiilor civile si combaterea lor, in sensul ca se actioneaza cu
aceleasi mijloace procesuale: participarea la judecata, cu dreptul de a
face cereri, a ridica exceptii, a pune concluzii, a exercita caile de
atac, pe care instanta de judecata le poate admite sau respinge si a
adopta propria solutie, constitue aspecte ale contradictorialitatii10.
Contradictorialitatea implica prezenta partilor la desfasurarea
cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor.
Acest principiu presupune ca probele administrate in faza de urmarire
penala si in faza de judecata sa fie supuse discutiei partilor din
proces.
Principiul contradictorialitatii se manifesta atat in etapa cercetarii
judecatoresti prin punerea in discutie a partilor, a probelor
administrate cat si in etapa dezbaterilor, realizandu-se astfel
distinctia intre acuzare si aparare.
3. Reglementari generale privind judecata
Titlul II al Codului de procedura penala cuprinde reguli comune conform
carora se desfasoara activitatea de judecata, indiferent de gradul
jurisdictional adica in prima instanta, in apel ori in recurs.
Pentru asigurarea celeritatii solutionarii in mod legal si temeinic a
cauzelor deduse judecatii, in oricare din aceste etape instantele de
judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii
adevarului si a realizarii rolului educativ al judecatii (art. 287 alin.
(1).
a. rolul activ al instantelor de judecata
Referitor la rolul activ al organelor judiciare pe care l-am regasit si
in dispozitiile art. 4, instanta are obligatia de administra probe si
din oficiu nu numai la propunerea partilor sau a procurorului, de a
dispune unele masuri si de a informa participantii la proces cu privire
la drepturile si obligatiile pe care le au.
De asemenea, instanta de judecata trebuie sa manifeste un rol activ cu
privire la existenta faptei, la stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei
inculpatului, la tragerea la raspundere penala a inculpatului, la
stabilirea prejudiciului, la angajarea raspunderii civile si la orice
alte aspecte care tin de solutionarea legala si temeinica a cauzei.
Pentru a servi drept temei pentru pronuntarea unei hotarari
judecatoresti, probele stranse in cursul urmaririi penale trebuie
verificate in cursul cercetarii judecatoresti in mod nemijlocit, oral si
contradictoriu, in sedinta publica conform art. 289 si art. 290.
Numai dupa verificarea acestor probe, inclusiv cu privire la
legalitatea obtinerii lor, cu respectarea principiilor oralitatii,
contradictorialitatii si publicitatii si dupa administrarea din oficiu
sau la cererea partilor a oricaror alte probe necesare aflarii
adevarului, instanta poate retine, motivat, care dintre probe exprima
adevarul si, pe aceasta baza, sa pronunte solutia ca unicul rezultat
impus de probe11.
b. Locul unde se desfasoara judecata
Asa cum rezulta din art. 288, judecata se desfasoara la sediul
instantei.
Pentru motive temeinice instanta poate dispune ca judecata sa se
desfasoare si in alt loc.
4. Reglementari generale priviind pregatirea sedintei de judecata
a. fixarea termenului de judecata
Potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004, priviind organizarea
judiciara, repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod
aleatoriu in sistem informatizat.
Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui
complet decat in conditiile prevazute de lege.
Aceasta activitate presupune ca, in cauzele in care sunt inculpati
arestati preventiv judecata se face de urgenta si cu precadere (art.
293).
Judecata se face cu precadere si atunci cand unii dintre inculpati sunt
detinuti in alta cauza, in cazul infractiunilor flagrante ori a celor de
coruptie.
b. desemnarea si compunerea completului de judecata
Potrivit art. 52 (1) din Legea 304/2004 priviind organizarea judiciara,
colegiile de conducere ale instantelor judecatoresti stabilesc
compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind
asigurarea continuitatii completului.
Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza
criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a
instantelor judecatoresti.
Completul de judecata este prezidat prin rotatie, de unul dintre
membrii acestuia.
Cauzele date potrivit legii, in competenta de prima instanta a
judecatoriei, tribunalului si Curtii de apel se judeca intr-un complet
format dintr-un judecator, apelurile se judeca in complet format din 2
judecatori iar recursurile in complet format din trei judecatori cu
exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
Infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, precum si orice alte
cauze derivate din cele prevazute in aceasta lege se judeca in prima
instanta, la judecatorii, tribunale si cutiile de apel, de complete
formate dintr-un singur judecator11.
In cazul infractiunilor de coruptie savarsite de alte persoane decat
cele mentionate in Legea nr. 78/2000, completele de judecata se
constitue potrivit dispozitiilor cu caracter general cuprinse in art. 57
din Legea nr. 304/2004, modificata si completata prin Legea nr.
247/200512.
In cazul completului format din doi judecatori, daca acestia nu ajung
la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se
judeca dinou in complet de divergenta, in conditiile legii.
Completul de divergenta se constitue prin includerea, in completul de
judecata, a presedintelui sau a vice-presedintelui instantei, a
presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de
permanenta.
Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in complet format din trei
judecatori, in complet de 9 judecatori si in Sectiile Unite in complet
format din cel putin trei sferturi din numarul judecatorilor in functie.
c. citarea partilor si a altor persoane
Potrivit art. 291 alin. 1, judecata poate avea loc numai daca partile
sunt legal citate si procedura este indeplinita.
Neprezentarea partilor, legal citate, nu impiedica solutionarea cauzei.
Daca instanta considera ca este necesara prezenta uneia din partile
lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia, amanand, in acest
scop, judecata.
Daca partea a fost prezenta la un termen, ea nu va mai fi citata pentru
termenele ulterioare chiar daca ar lipsi la vreunul dintri aceste
termene.
Cand judecata se amana, martorii, expertii si interpretii iau in
cunostiinta noual termen de judecata.
Cand judecata ramane in continuare, partile si celelalte persoane care
participa la proces nu se mai citeaza.
Militarii si detinutii sunt citati la fiecare termen.
In cazul in care instanta, in urma deliberarii, repune cauza pe rol in
vederea reluarii cercetarii judecatoresti (art. 344 alin. (1)), va
dispune citarea partilor.
De asemenea, partea va fi citata si atunci cand i se agraveaza situatia
in proces.
d. asigurarea apararii
In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este
obligatorie, judecatorul cauzei, odata cu fixarea termenului de
judecata, ia masuri pentru desemnarea aparatorului (art. 294 alin.
(1))13.
Cand organul judiciar apreciaza ca din anumite motive partea vatamata,
partea civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face
singura apararea, dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor
pentru desemnarea unui aparator.14
Cand inculpatul se afla in stare de detinere, judecatorul cauzei va lua
masuri ca acesta sa-si poate exercita dreptul de a lua la cunostinta de
actele si lucrarile din dosar in tot cursul judecatii si de a lua
contact cu aparatorul sau15.
5. Alte masuri pregatitoare
Presedintele completului de judecata are obligatia de a lua masurile
necesare pentru ca, la termenul fixat, cauza sa nu fie amanata.
Tot presedintele completului se va ingriji ca lista cauzelor fixate
pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu
24 de ore inaintea termenului de judecata (art. 295 alin. (2)).
La intocmirea listei se va tine seama de data inregistrarii cauzelor la
instanta, dandu-se intaietate cauzelor in care sunt detinuti si celor cu
privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta.
1 V. Dongoroz, S. Kahane, A. George, C. Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica
Stanoiu, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman.
Partea generala, vol. II, Editura Academiei, Bucuresti 1976, p. 119
2 I. Neagu, Drept procesual penal. Tratat, Editura Global Lex,
Bucuresti, 2002, p. 589
3 S. Kahane, Drept procesual penal, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1963, p. 244
4 N. Volonciu, Tratat de procedura penala. Partea speciala, vol II,
Editura Paidea, Bucuresti, 1993, p. 138
5 M. Apetrei, Drept procesual penal. Partea speciala, vol II, Editura
Oscar Print, Bucuresti, 1999, p. 243
6 G. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2007, p. 628
7 Gr. Theodoru, Principiile fundamentale ale dreptului procesual penal
8 I. Neagu, Drept procesual penal. Tratat, Editura Global Lex,
Bucuresti, 2002, p. 595
9 C. A. Bucuresti, S. a-II-a pen., decizia nr. 911/1997, CPJP 1997, p.
67 - 68
10 G. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, Editura Hamangiu,
Bucuresti 2007, p. 643
11 I.C.C.J. s. pen., decizia 5567/28.10.2004, nepublicata
11 Deciza nr. V din 26.09.2005 pronuntata de Sectiile Unite ale Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, publicata in M. Of. nr. 123 din 9.02.2006
12 Art. 57 din Legea 304/2004 a devenit art. 54 in urma republicarii
legii (M. of. 827 din 13.09.2005
13 Alin. (1) al art. 294 a fost modificat prin art. I pct. 146 din Legea
nr. 356/2006
14 Alin. (3) al art. 173 a fost modificat prin art. I pct. 101 din Legea
nr. 356/2006
15 Alin (3) al art. 294 a fost modificat prin art. I pct. 146 din Legea
nr. 356/2006
ì¥Â`