Referat Raspunderea Vanzatorului Pentru Viciile Lucrului Vandut

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Raspunderea Vanzatorului Pentru Viciile Lucrului Vandut si de asemenea puteti face Download Referat Raspunderea vanzatorului pentru viciile lucrului vandut

Citeste fragmente din Referat Raspunderea Vanzatorului Pentru Viciile Lucrului Vandut

RASPUNDEREA VANZATORULUI PENTRU VICIILE LUCRULUI VANDUT Contractul de vanzare-cumparare este conventia prin care o persoana,numita vanzator,transmite altei persoane,numita comparator,dreptul sau de proprietate sau alte drepturi (reale sau de creanta) ,in schimbul unei sume de bani numita pret. Pot forma obiect al contractului de vanzare-cumparare si drepturile reale (dreptul de superficie),drepturile de creanta,drepturile din domeniul proprietatii intelectuale sau drepturile asupra unei universalitati care cuprind nu numai drepturi ci si datorii (vanzarea unei mosteniri). Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare drepturile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care au caracter strict personal(dreptul de uz,abitatie,de clientele) sau drepturile prevazute de lege sau contracte intuitu personae (dreptul la intretinere,de pensie,etc.) Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare sunt: a)sinalagmatic-bilateral:da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante –vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vandut sis a garanteze pe comparator,iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul.Se aplica insa regulile specifice:exceptia neexecutarii contractului,rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiei de catre una din parti,riscul contractului. b)cu titlu oneros:ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale,adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei – vanzatorul urmeaza sa primeasca pretul,iar cumparatorul sa primeasca bunul cumparat. c)comutativ: existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depind de un eveniment viitor si incert. d)consensual: vinderea este perfecta indata ce partile s-au invoit (art.1298 C.civ.) putand fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor (solo consensu) ,fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului. Prin exceptie de la principiul consensualismului in cazurile special prevazute de lege,vanzarea devine un contract solemn: -vanzarea terenurilor ,indiferent ca sunt situate intravilan sau extravilan; -vanzarea unui autovehicul . e) translativ de proprietate – prin efectul realizarii acordului de vointa si independent de predarea lucrului vandut si de plata pretului,se produce incheiera contractului si transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator. Conditiile pentru existenta principiului transmiterii imediate a dreptului de proprietate sunt urmatoarele: - vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut iar contractul perfect valabil incheiat; - sa fie vorba de lucruri determinate individual – certe ; - lucrul ce se vinde trebuie sa existe in momentul incheierii acestuia;bunul viitor poate fi vandut dar transferal dreptului de proprietate si al riscului va avea loc din momentul crearii sale – bun individual determinat sau dupa aparitia sau crearea lor,urmata de individualizare – bunuri de gen viitoare; - partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala pentru un moment ulterior incheierii contractului: - momentul ulterior al transferului dreptului de proprietate poate fi determinat printr-un termen suspensiv sau printr-o conditie suspensiva ,vanzatorul ramanand proprietar pana la realizarea conditiei care va produce efecte retroactive ,in cazul pieirii fortuite a lucrului,riscul va fi suportat de proprietarul sub conditie rezolutorie,adica de vanzator, - in cazul cumpararii dintr-o unitate comerciala cu autoservire, contractul se incheie in momentul in care a ales si a preluat marfa ,dar acesta devine proprietar numai in momentul in care plateste pretul, pana in acel moment fiind un simplu detentor al marfii,iar vanzatorul suporta riscurile in calitate de proprietar. Vanzarea-cumpararea fiind un contract sinalagmatic da nastere la doua obligatii reciproce- obligatia cumparatorului care are ca obiect pretul, in lipsa acestora sau neindeplinirea conditiilor legale,contractul nu poate fi considerat valabil incheiat. Bunul (lucrul) vandut este de regula un bun corporal,dar pot forma obiectul acestei obligatii si bunurile incorporale ,cum ar fi drepturile reale, drepturile de creanta ,drepturile intelectuale .Prin urmare ,poate fi vandut in afara dreptului de proprietate si dezmembramintele acestuia:dreptul de uzufruct, dreptul de uz,dreptul de abitatie,dreptul de superficie si dreptul de servitude.Acesta din urma drept nu poate fi vandut decat o data cu fondul dominant. Pentru a putea forma obiectul unui contract de vanzare-cumparare,bunul vandut trebuie sa intruneasca mai multe conditii,si anume:sa fie in comert,sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor,sa fie determinat dau determinabil,sa fie licit si posibil si sa fie proprietatea vanzatorului. Conditia ca lucrul sa fie in comert ,este prevazuta de art.963 C.civ,conform caruia: “numai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract” Dispozitiile art.1310 C.civ prevad in acelasi sens faptul ca “toate lucrurile care sunt in comert pot fi vandute ,afara numai daca vreo lege a oprit aceasta”. Prohibitia poate fi absoluta ,vizand bunurile care prin natura lor sau printr-o declaratie a legii sunt de uz sau de interes public (inalienabile )sau relative,referitoare la bunurile care,nefiind inalienabile ,pot fi vandute-cumparate,dar numai de catre anumite persoane sau numai in anumite conditii. Legea declara inalienabile: - res comunis –lucruri comune- bunuri care nu apartin nimanui si al caror uz e comun tuturor in conditiile si limitele stabilite de actele normative, (aerul,apa marii,razele soarelui,etc ) - bunurile proprietate publica - inalienabilitatea temporara este prevazuta de art.32 din Legea nr.18/1991- terenul atribuit pentru constituirea dreptului de proprietate,nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani,socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut transcrierea proprietatii,sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare –terenul este inalienabil si dupa moartea titularului - apartamentele care nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora si care pot fi cumparate de chiriasii titulari de contract de inchiriere ,nu pot fi instrainate timp de 10 ani de la data cumpararii,prin acte intre vii cu titlu oneros sau gratuit Derogarea relativa de la principiul liberei circulatii a bunurilor este prevazuta de lege in privinta bunurilor care constituie monopolul statului si care pot fi cumparate sau vandute ,in conditiile prevazute de lege,numai de persoane fizice sau juridice autorizate pe baza de licenta (tutun ,arme,stupefiante,arme ,munitii,materiale explozive). Un bun nu poate fi declarat inalienabil ,scos din circuitul civil prin vointa omului: - inalienabilitatea conventionala poate fi recunoscuta valabila numai daca se justifica printr-un interes serios si legitim (art.1310 C.civ.) - interesul determina caracterul temporar al inalienabilitatii - daca clauza de inalienabilitate nu intruneste conditiile cerute,clauza urmeaza sa fie considerate nula si proprietarul imobilului sau persoana interesata poate cere radierea interdictiei de instrainare - daca clauza este valabila si bunul este instrainat cu nerespectarea ei,se poate cere rezolutiunea instrainarii initiale (cu daune-interese) pentru neexecutare de obligatii (art.1021 C.civ. )sau repararea pejudiciului cauzat. Existenta actuala sau viitoare a bunului care formeaza obiectul contractului este o alta conditie de validitate a contractului de vanzare-cumparare .Deci bunul trebuie sa existe in momentul incheierii contractelor sau sa poata exista cu certitudine in viitor. Daca partile (sau cel putin cumparatorul )au avut in vedere un lucru existent ,dar acel lucru era pierit total ,in momentul incheierii contractului,vanzarea este nula absoluta –art.1311C.civ.- deoarece obligatia vanzatorului este lipsita de obiect.Daca lucrul exista in momentul incheierii contractului,dar era pierit in parte anterior,cumparatorul poate alege fie sa renunte la contract (rezolutiune) ,fie sa ceara executarea partii ramase din lucru cu o reducere proportionala din pret (art.1311 C.civ.). Riscul pieirii totale sau partiale este suportat de vanzator- res perit domino.In cazul in care contractul are un caracter aleatoriu,cumparatorul este constient de riscul pieirii totale sau patiale ,dar cumpara sperand ca sa nu fi intervenit –emtio spei. Vanzarea este valabila daca are ca obicet un lucru viitor (res future )care nu exista in momentul contractului,dar poate exista in viitor.Dintre bunurile viitoare ,numai mostenirile nedeschise nu pot forma obiectul unui contract (art.702,965 C civ.). Nerealizarea lucrului viitor nu afecteaza validitatea contractului,vanzatorul fiind obligat si la plata daunelor-interese pentru neexecutarea obligatiei asumate daca nu dovedeste o cauza straina exoneratoare de raspundere (art .1082 C.civ ) Cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul,chiar daca neexecutarea nu este imputabila vanzatorului,deoarece acesta suporta riscul riscul contractului in calitate de debitor al obligatiei imposibil de realizat. Bunul care formeaza obiectul vanzarii cumpararii trebuie sa fie licit si posibil ,este o alta conditie de validitate.In situatia in care obiectul nu este ilicit ,pentru ca provine ,de exemplu ,din contrabanda ,iar cumparatorul a cunoscut aceasta provenienta,in caz de confiscare nu poate cere restituirea pretului platit si confiscat. Art.948 C.civ.,enumera printre conditiile de validitate ale unei conventii existenta unui obiect determinat ,iar potrivit art.946 C.civ.,obligatia trebuie sa aiba drept obiect un lucru determinat ,cel putin in specia sa : “cantitatea obiectului poate fi incerta ,de este posibila determinarea sa “. In situatia in care vanzatorul nu este titularul dreptului de proprietate el nu poate transmite acest drept cumparatorului. Vanzarea lucrului altuia : - daca partile ,sau cel putin cumparatorul a fost in eroare,socotind ca lucrul vandut apartine vanzatorului,se admite ca vanzarea este anulabila pentru eroare (viciu de consimtamant)asupra calitatii esentiale a vanzatorului,care a fost socotit de cumparator proprietar al lucrului. - nulitatea relativa a contractului poate fi invocata pe cale de actiune (cand pretul nu s-a platit),dar numai de cumparator si succesorii lui,nu de vanzator (chiar de buna credinta)- eroarea trebuie sa cada asupra persoanei cu care s-a contractat –art.954 alin.2 C.civ. - anularea nu poate fi ceruta nici de cumparator sau de succesorii lui daca vanzatorul a devenit prproprietarul lucrului sau vanzarea este ratificata de adevaratul proprietar - obligatia de garantie pentru evictiune a vanzatorului lucrului altuia subzista daca cumparatorul a fost evins inainte de a cere anularea contractului - adevaratul proprietar nu are actiune in anularea contractului daca a fost vandut bunul sau,dar poate intenta actiune in revendicare daca bunul a ajuns in posesia cumparatorului,iar daca bunul se afla in posesia vanzatorului,isi va apara pe cale de exceptie dreptul de proprietate fata de cumparatorul care ar vrea sa intre in posesia lucrului - cumparatorul se poate apara intr-un proces de revendicare cu adevaratul proprietar ,invocand fie uzucapiune ,fie posesia de buna credinta a bunului mobil (art.1909 alin 1C civ.) Daca partile au incheiat contractul stiind ca bunul nu este proprietatea vanzatorului,ci a unei alte persoane: - vanzarea este o actiune speculative care are o cauza ilicita ,contractul fiind nul absolut in temeiul art.948 C civ - calificarea si sanctiunea nu se aplica in cadrul exercitarii actelor de comert - daca contractul a fost incheiat de vanzator in frauda dreptului proprietarului ,cu complicitatea cumparatorului,sanctiunea va fi nulitatea absoluta a contractului ,fraus omnia corrumpit - contractul va fi nul absolute ,daca bunul vandut face parte din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ- teritoriale,chiar daca cumparatorul a fost de buna credinta. Prin efectul unui contract se inteleg obligatiile pe care contractul le creeaza in sarcina partilor contractante. Art. 1312 C.civ. contine o regula speciala si derogatorie : vanzatorul care stabileste ,de regula ,conditiile contractului,trebuie sa explice clar obligatiile sale,iar daca intelesul actului ar fi indoielnic, clauzele neclare se interpreteaza in contra vanzatorului. Vanzatorul are doua obligatii : sa predea lucrul vandut cumparatorului si sa-l garanteze contra evictiunii si contra viciilor. Vanzatorul este supus la raspundere pentru viciile ascunse ale bunului vandut ,daca din cauza acelora lucrul nu este bun de intrebuintat ,destinatia sau intrebuintarea sa e atat de micsorata incat se poate presupune ca insusi cumparatorul nu l-ar fi cunoscut sau nu l-ar fi cumparat,sau n-ar fi dat pe dansul ceea ce a dat de i-ar fi cunoscut viciile. Vanzatorul raspunde de viciile ascunse a lucrului,daca din cauza lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau daca viciile micsoreaza intr-atat valoarea de intrebuintare incat cumparatorul ,in cunostinta de cauza ,nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus (art.1352 C.civ.). Deoarece viciile ascunse ale lucrului pot funda o actiune in rezolutiune a contractului si conduce la restituirea prestatiilor partilor,ele sunt numite si vicii redhibitorii. Raspunderea pentru viciile ascunse prezinta asemanari cu viciul erorii,dar nu se identifica cu acesta ,deoarece eroarea ,ca viciu de consimtamant ,poarta asupra substantei obiectului conventiei sau asupra identitatii co-contractantului si poate duce la anularea contractului ,in schimb,in cazul viciilor ascunse ,eroarea se refera la calitatea lucrului si nu poate cere anularea contractului. Raspunderea pentru vicii poate fi angajata numai daca sunt indeplinite cateva conditii: - viciul sa fie ascuns (art.1352) :daca cumparatorul nu l-a cunoscut si dupa o verificare normala dar atenta nici nu putea sa-l cunoasca ,nefiind comunicat de vanzator; - viciul sa fi existat in momentul incheierii contractului,chiar daca predarea lucrului se face ulterior,dar numai pana in momentul transmiterii dreptului de proprietate ; - viciul trebuie sa fie grav:din cauza lui,lucrul sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat dupa natura sa ori potrivit conventiei sau sa micsoreze intr-atat valoarea de intrebuintare ,incat cumparatorul ,in cunostinta de cauza ,n-ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus. Toate elementele care conditioneaza obligatia de garantie a vanzatorului pentru vicii ,trebuie sa fie dovedite de comparator. Raspunderea nu este conditionata de cunoasterea viciului de catre vanzator (art.1354 C.civ.),cid oar intinderea raspunderii difera dupa cum a avut sau nu cunostinta de existenta viciului (art.1356 ,1357 C civ ). Obligatia de garantie pentru vicii se aplica la orice vanzare,inclusiv antecontractul de vanzare-cumparare,indifferent ca lucrul vandut este un imobil sau un bun mobil,in stare noua sau uzata ,cu 2 exceptii: - nu exista obligatia de garantie in cazul vanzarii prin licitatie publica care se face prin intermediul justitiei (art.1360 c civ ); - in cazul vanzarii de drepturi succesorale,vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor,nu si de calitatea bunurilor din mostenire (art.1399 C civ) Daca raspunderea vanzatorului poate fi retinuta,cumparatorul are posibilitatea de a cere fie rezolutiunea vanzarii fie reducerea pretului (art 1355 C civ ).In ambele situatii cumparatorul poate solicita si daune interese ,inclusiv si beneficiul nerealizat ,dar numai daca vanzatorul a fost de rea credinta la incheierea contractului.Cumparatorul are dreptul de optiune intre actiunea avand ca obiect rezolutiunea contractului (actiune redhibitorie )si intre actiunea pentru reducerea pretului (actiunea estimatorie ). Actiunea redhibitorie prin care se cere rezolutiunea vanzarii ,este admisibila chiar daca natura viciului n-ar face lucrul absolute impropriu destinatiei sale normale,vanzatorul fiind obligat ca ,reprimand lucrul ,sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii suportate de comparator. Actiunea estimatorie ,de reducere a pretului,poate fi ceruta pentru reducerea proportionala a pretului cu reducerea valorii lucrului datorat viciului.Se poate cere si remedierea defectiunilor de catre sau in contul vanzatorului cand aceasta reparare este posibila sic and ea n-ar ocaziona cheltuieli disproportionate cu valoarea lucrului. Vanzatorul poate fi obligat sa plateasca daune-interese numai daca cumparatorul dovedeste ,cu orice mijloace de proba ca vanzatorul a fost de rea-credinta.Daca lucrul a pierit fortuit sau datorita culpei cumparatorului,vanzatorul nu raspunde pentru vicii. Dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis,se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni,in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie,cand termenul este cel general de prescriptie extinctive. Temenele incep sa curga de la data descoperirii viciilor insa cel tarziu la implinirea unui an de la predarea lucrului,in cazul constructiilor termenul fiind de 3 ani de la predarea constructiei.Termenul de un an ,respectiv 3 ani,sunt perioade limita in care viciile ascunse trebuie sa fie descoperite,nesusceptibile de intrerupere sau suspendare . Daca viciile nu au fost invocate pe cale de actiune sau de exceptie in cadrul termenului de prescriptie ,ele nu pot invocate pe cale de exceptie in cadrul termenului de prescriptie,ele nu pot fi invocate pe cale de exceptie in cadrul actiunii neprescrise (de 3 ani )intentata de vanzator pentru plata pretului. Modificarea conventionala a garantiei contra viciilor ascunse este posibila ,intrucat dispozitiile privind existenta ,conditiile ,efectele si intinderea obligatiilor de garantie au caracter supletiv si nu imperativ.Inlaturarea sau limitarea garantiei pentru vicii trebuie facuta printr-o clauza expresa. O astfel de clauza produce efecte numai pentru situatia in care vanzatorul a fost de buna credinta ,adica nu a cunoscut existenta viciilor respective (art.1354 C.civ.). Prin conventia lor ,partile contractante pot sa limiteze,sa inlature sau sa agraveze aceasta obligatie a vanzatorului printr-o clauza expresa. Clauzele de limitare sau de inlaturare a garantiei: - este valabila numai daca vanzatorul a fost de buna-credinta; - dovada cunoasterii viciilor de catre vanzator se face de comparator,cu orice mijloace de proba; clauzele pot fi variate – suprimarea totala a garantiei,posibilitatea intentarii actiunii estimatorii,asigurarea pieselor de schimb si a reparatiilor necesare ,sau scurtarea termenului de 1 an (de 3 ani )in care viciile ascunse pot fi descoperite; termenele de prescriptie (intre 6 luni si 3 ani ) nu pot fi modificate prin conventia partilor, o asemenea clauza fiind nula. Clauzele de agravare a raspunderii : nu comporta limitari; stipularea unei cause de agravare pentru orice vicii,in cadrul unui termen mai scurt decat cel prevazut pentru descoperirea viciilor ascunse ,nu atrage dupa sine ,la expirare incetarea garantiei pentru viciile ascunse,daca termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu trecuse; clauza de agravare nu poate fi transformata ,prin interpretare,in contrariul ei; pentru ca odata cu raspunderea pentru vicii sau de buna functionare in cadrul unui termen de garantie mai scurt de 1 an (3 ani ),sa inceteze si raspunderea de drept comun pentru vicii ascunse,trebuie sa fie stipulate o clauza expresa,care va fi de agravare a garantiei (si pentru vicii aparente sau calitati convenite )si de limitare a ei in timp (o perioada mai scurta pentru descoperirea viciilor ascunse ). UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA”-SIBIU FACULTATEA DE DREPT “SIMION BARNUTIU’’ SPECIALIZAREA:ADMINISTRATIE PUBLICA RASPUNDEREA VANZATORULUI PENTRU VICIILE LUCRULUI VANDUT REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTELOR-EFECT SPECIAL AL CONTRACTELOR SINALAGMATICE BIBLIOGRAFIE: CODUL CIVIL, cu modificarile aduse pana la data de 01noiembrie 2002 SUPORT DE CURS ,lect.univ.dr. CORINA POMOHACI TRATAT.CONTRACTE SPECIALE, -FRANCISC DEAK,-ed ACTAMI,1999,BUCURESTI BIBLIOGRAFIE: LIVIU POP-TRATAT.TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR,ed. LUMINA LEX, BUCURESTI 2001 Lect.univ.dr. CORINA POMOHACI,-suport de curs CODUL CIVIL,cu modificarile aduse pana la 01.11.2002 쥁`