Referat Societatile De Investitii

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Societatile De Investitii si de asemenea puteti face Download Referat societatile de investitii

Citeste fragmente din Referat Societatile De Investitii

Societăţile de investiţii au luat o amploare deosebită prin faptul că satisfac cererile micului investitor de a asigura un venit optim capitalului sau economiilor sale disponibile . Micul investitor a fost din totdeauna victima variaţiilor cursurilor bursiere , fiind neavizat şi incompetent în a aprecia prognoza dezvoltării economice şi a pieţei . Societăţile de investiţii dispunând de personal specializat , analişti şi economişti cu experienţă , sunt în măsură să desfăşoare a selecţie eficientă a hârtiilor de valoare şi să asigure astfel venituri optime . Asemenea societăţi există în toate ţările dezvoltate . O expresie tipică a existenţei lor o găsim sub forma Societăţii de Investiţii cu Capital Variabil (SICAV) , care funcţionează în Franţa . Aceste societăţi sunt considerate ca deschise întrucât posibilitatea de participare este liberă pentru toţi prin achiziţia de acţiuni la ghişeele societăţii la preţ de emisie . Pe de altă parte , deţinătorii de acţiuni pot renunţa la ele prin returnarea la ghişeele societăţii la preţul de răscumpărare . Aşa se face că , de la zi la zi , numărul acţiunilor se modifică , şi implicit , capitalul este diferit , deci este variabil , de unde şi denumirea specifică a acestei societăţi . Acţiunile SICAV nu sunt cotate la bursă . Cursul acestora se determină zilnic având în vedere activul net (respectiv suma hârtiilor de valoare deţinute ponderate cu cursul fiecăreia) şi numărul de acţiuni SICAV existente . Cursul unei acţiuni SICAV se determină după formula : în care nrA nrB - numărul hârtiilor de valoare … deţinute de tipul A , B , … , Z nrZ şi cA cB - cursul hârtiilor de valoare deţinute … de tipul A , B , … , Z cZ Cursul acţiunilor SICAV reprezintă şi preţul de răscumpărare plătit acţionarilor care se retrag din SICAV în ziua respectivă . Preţul de emisie al acţiunilor SICAV se stabileşte prin adăugarea la cursul SICAV a unui supliment de 4,75 % reprezentând cheltuielile de emisie şi partea ce se constituie ca fond indivizibil . Deci : Societăţile de investiţie cu capital variabil , numeroase în fiecare ţară , pot să se specializeze în câteva tipuri de plasament . Astfel , unele SICAV urmând rezultate immediate , se vor orienta spre achiziţia de hârtii de valoare de un randament ridicat pentru a asigura obţinerea unor venituri cât mai ridicate din dobânzi sau dividente care se distribuie în totalitatea membrilor la sfârşitul exerciţiului (trimestru , semestru , etc.) . Alte societăţi se orientează spre achiziţia de acţiuni ale intreprinderilor noi , în dezvoltare , urmând un câştig de capital . Prin creşterea în câţiva ani a valorii la bursă a acestor acţiuni , vor creşte şi dimensiunile cursului acţiunii SICAV şi astfel preţul de răscumpărare a acestuia , cuvenit deţinătorului se va majora . În sfârşit , alte SICAV se orientează către hârtii de valoare emise în valută sau mai recent în ECU , urmând astfel stabilitatea investiţiilor efectuate şi obţinerea de câştiguri din diferenţele eventuale ce decurg din evoluţia discrepantă a cursurilor valutare între ţara respectivă şi alte ţări sau media ţărilor europene exprimate în ECU . Aşa cum s-a subliniat , activitatea SICAV se bazează pe menţinerea plasamentelor pe timp îndelungat , pentru că numai deţinerea acţiunilor sau obligaţiunilor timp de un exerciţiu (trimestru , semestru sau an) permite încasarea venitului respectiv (dobânzi sau dividende) . Bineînţeles că SICAV-urile sunt libere să-şi modifice plasamentele , să vândă unele , să cumpere altele , în aplicarea politicii proprii de optimizare a plasamentelor . În conformaţia generală a plasamentelor , SICAV-ul trebiue să respecte anumite proporţii minime stabilite prin lege în scopul asigurării lichidităţii , protejării sau pentru a evita deturnarea scopului funcţional . j rderi mari din diferenţe de curs pentru societate . De asemenea , bonurile de tezaur sunt imediat vandabile , deci au lichiditate imediată . Remarcăm cu această ocazie că se statuează prin lege obligativitatea acestui plasament şi prin aceasta se crează debuşee garantate pentru obligaţiile sau bonurile de tezaur ce reprezintă datoria publică , canalizându-se astfel în acest sens , o bună parte din plasamentele de capital din economie . Pentru restul plasamentelor , legea urmăreşte o dispersare a participanţilor în scopul de a evita pierderile importante pentru investitorii angajaţi în SICAV (atunci când vreo intreprindere a cărei acţiuni sunt deţinute de către SICAV ar da faliment sau ar avea timp îndelungat rezultate nefavorabile) . Astfel , se prevede ca SICAV să nu angajeze mai mult de 10 % din titlurile emise de o singură intreprindere. Aceste prevederi au şi o altă utilitate . Ele acţionează pentru păstrarea propriei funcţionalităţi a SICAV şi împiedică transformarea ei într-o societate holding de control asupra pachetului de acţiuni majoritar şi prin acesta de influenţare a conducerii activităţii intreprinderii respective . Un asemenea procedeu ar însemna de fapt folosirea de către un grup din conducerea SICAV a capitalului comun aparţinând numeroşilor membri ai societăţii , în scopuri personale , fapt care nu intră în atribuţiile SICAV şi care , prin rezultate , nu se pot răsfrânge asupra tuturor membrilor . Se poate spune , în concluzie , că aceste reglementări de amănunt dau mecanismului SICAV o funcţionalitate concentrată asupra atribuţiilor statutare şi contribuie în atragerea în continuare a micilor sau marilor deţinători de capital disponibil , pe calea unei asemenea valorificări . Fondurile comune de plasament sunt instituţii care acţionează , de asemenea în domeniul deţinerii de hârtii de valoare şi obţinerii de venituri din acestea . În fondurile comune de plasament se reunesc deopotrivă , trăsăturile fondului comun de creanţe şi ale SICAV . Astfel , fondurile comune de plasament preiau de la fondurile comune de creanţe următoarele caracteristici : fondurile reprezintă o formă de coproprietate asupra deţinerii unei valori mobiliare ; efectiv fondurile sunt încredinţate unui depozitar (societate financiară) sub supravegherea unui girant , care trebuie să fie şi el interesat în rezultatele fondului deţinând parte din acesta); în scopul asigurării obiectului plasamentului ce implică mobilizarea capitalului pe un timp dat , retragerea , respectiv răscumpărarea părţilor , este interzisă un număr de ani (de la 3 la 10 ani) . De la SICAV fondul comun de plasament preia prescripţiile privind regulile de plasament care trebuie să acţioneze şi aici pentru protejarea asociaţilor . De precizat că , suplimentar , se acceptă angajarea acestui fond şi în hârtii de valoare necotate la bancă , deci aferente unor socităţi de importanţă mai redusă , sau recent înfiinţate , în dezvoltare . Asemenea deţineri mai pot fi reduse (20%) în formă “clasică” a fondului comun sau mai ample (40%) în formă de “risc” , declarată ca atare . În sfârşit , cluburile de investiţii au drept scop iniţierea în tehnica bursieră şi atragerea de economii , cu regularitate , în vederea fructificării , pe baza achiziţiei de valori mobiliare . Pornind de la aportul iniţia relativ modest , membrii cluburilor se obligă a cotiza lunar în vederea dezvoltării activităţii de acest gen a micului colectiv format ca atare (maxim 20 de mambri) . Un element comun tuturor acestor forme de atragere la fructificarea capitalului , prin achiziţia de valori mobiliare , este transparenţa finală . Veniturile obţinute de aceste forme de plasament nu sunt supuse impozitării la sursă . Persoanele beneficiare le include însă în veniturile lor , dar aici , în cadrul sistemului de impozitare , aceste segmente de venit sunt de regulă favorizate . 쥁`