Referat Drepturile Si Libertatile Social-economice Si Culturale.rtf

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Drepturile Si Libertatile Social-economice Si Culturale.rtf si de asemenea puteti face Download Referat Drepturile si libertatile social-economice si culturale.rtf

Citeste fragmente din Referat Drepturile Si Libertatile Social-economice Si Culturale.rtf

Drepturile si libertatile social-economice si culturale 1)Dreptul la invatatura Este o parte a dreptului la educatie,la care orice om are vocatie,precum si mijlocul principal de formare si perfectionare a fortei de munca. Dreptul la invatatura este un drept complex prin continutul sau,prin semnificatiile sale juridice si prin numarul mare de subiecte de drept implicate in realizarea sa. Este o indatorire,fapt ce explica obligativitatea unor forme de invatamat (primar,general etc). Dreptul la invatatura ,ca drept fundamental trebuie astfel organizat incat sa asigure sanse juridice egale oamenilor,ceea ce implica folosirea cu prioritate a criteriului competenta profesionala si interzicerea discriminarilor sau privilegiilor. In mod firesc Constitutia prin art.32 stabileste formele organizatorice prin care se realizeaza dreptul la invatatura si anume:invatamantul general obligatoriu,invatamantul liceal,invatamantul profesional,inavatamantul superior. Unele dispozitii constitutionale privesc institutiile de invatamant si anume institutiile de invatamant de stat si particulare. Toate institutiile de invatamant ,stabileste Constitutia, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii cat priveste institutiile de invatamant superior ,Constitutia le garanteaza autonomia universitara. In afara obligatiilor ce rezulta din reglementarile care stabilesc asigurarea dreptului la invatatura,in mod distinct se garanteaza gratuitatea invatamantului de stat,in conditiile legii.Este fara indoiala ca invatamantul obligatoriu trebuie sa fie gratuit si am spune fara deosebire de realizarea sa in forme statale sau particulare,conform prevederile art.13 din Pactul international relativ la drepturile economice,sociale si culturale. O mare componenta a dreptului la educatie si invatamant este invatamantul religios in scolile de stat care este organizat si garantat prin lege. Organizarea si desfasurarea invatamantului trebuie sa se realizeze in limba oficiala a statului si anume limba romana. Constitutia ia insa in considerare ca in Romania exista si cetateni romani de alta nationalitate care potrivit art.6,au dreptul de a-si pastra exprimarea identitatii lor etnice,culturale,lingvistice si religioase,Constitutia garantand dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata in limba lor materna si dreptul de a fi instruite in aceasta limba. 2)Dreptul la ocrotirea sanatatii Este un drept fundamental cetatenesc receptat in Constitutia Romaniei indeosebi din Pactul international relativ la drepturile economice,sociale si culturale.Acest Pact in art.9 normalizeaza dreptul persoanei la securitatea sociala,aici intrand si asigurarile sociale,iar art.12 normalizeaza dreptul persoanei de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mentala. Realizarea acestui drept implica obligatiile si eforturile statului pentru:scaderea mortalitatii noilor nascuti si a mortalitatii infantile ,precum si dezvoltarea sanatoasa a copilului;imbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului inconjurator si a igienei industriale;profilaxie si tratamentul maladiilor epidermice ,endemice,profesionale si a altora,precum si lupta impotriva maladiilor;crearea de conditii care sa asigure servicii medicale si un ajutor medical in caz de boala. Ocrotirea sanatatii continand obligatii pentru autoritatile publice,este firesc ca prin Constitutie sa se impuna autoritatii legislative misiunea de a reglemanta principalele domenii si aspecte precum:asistenta medicala,asigurarile sociale,alte masuri de protectie a sanatatii,fizice si mentale.Tot legea urmeaza sa reglementeze controlul exercitarii profesiilor medicale si activitatii paramedicale. 3)Dreptul la munca si la protectia sociala a muncii Este un drept social economic de traditie,cu un continut juridic complex si este reglementat prin Constitutie la art.41. Dreptul la munca nu poate fi ingradit,reglementarea constitutionala pune in valoare conceptul stiintific de drept atat pentru om cat si pentru societate. Dreptul la munca este dreptul fiintei umane de a trai procurandu-si resursele necesare vietii prin munca sa. Este un drept inerent fiintei umane ,natural si imprescriptibil. Protectia sociala a muncii este de asemenea un domeniu complex si de majora importanta.Este aici corelatia stransa dintre dreptul la munca si asistenta sociala a muncii.Dreptul la protectia sociala pe care-l au salariatii,include aspecte clar formulate in textul constitutional si care vor forma legilor in acest domeniu. Durata zilei de lucru isi gaseste si ca reglementare ,sub trei exprimari:durata normala,in medie,cel mult 8 ore.Aceasta durata este firescul vietii umane este normala pentru ca permite ca celelate 16 ore din 24 posibile sa fie folosite pentru odihna,recreere,alte ocupatii casnice,culturale,stiintifice,potrivit dorintelor si pretentiilor fiecaruia. O asemenea repartizare a orelor unei zile raspunde cerintelor,vietii,sanatatii si chiar eficientei muncii.Limita de 8 ore,este limita peste care un salariat nu poate fi obligat sa munceasca. Dispozitiile constitutionale privitoare la durata normala a zilei de munca recepteaza practic obligatiile ce rezulta din art.7 din Pactul international relativ la drepturile economice,sociale si culturale si anume de a se crea conditii de munca juste si favorabile prin care repaosul,timpul liber,limitarea rezonabila a duratei muncii,concedii periodice platite,renumeratia zilelor de sarbatoare. Egalitatea salarizarii femeilor si barbatilor,pentru munca egala,exprima in domeniul muncii,egalitatea in drepturi a femeilor cu barbatii proclamata prin art.4 si 16 din Constitutie. In art.40,se garanteaza atat dreptul la negocieri colective in domeniul muncii cat si caracterul obligatoriu al conventilor colective de munca. Pactul international relativ la drepturile civile si politice,in contextul libertatilor individuale,arata ca nimeni nu va putea fi tinut in sclavie,in servitute si nu va putea fi constrans sa indeplineasca o munca fortata sau obligatorie(serviciul cu caracter militar din motive religioase). 4)Dreptul la greva Este prin natura sa atat un drept social-economic,cat si un drept social-politic,deseori incadrarea sa in una din categoriile de drepturi ridicand pentru cercetarea stiintifica interesante probleme. Fiind un mijloc de obtinere de catre salariati a unor drepturi,sau ameliorarea conditiilor de munca,de salarizare si de viata,dreptul la greva,fie a fost reglementat prin constitutii fie a fost pur si simplu uitat,aceasta echivaland cu necunoasterea sau chiar cu interzicerea sa.Constitutia reglementeaza dreptul la greva in art.43 Cat priveste scopul grevei,el este apararea intereselor profesionale,economice si sociale.Grevele care-si propun si afirma asemenea asemenea interese.In general sunt considerate ilicite grevele cu caracter politic. Cat priveste Constitutia ,ea prevede obligatia legii de a stabili garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate. 5)Dreptul de proprietate Este un drept fundamental care este garantat fiecariu cetatean de a dobandi o proprietate,de a folosi si de a dispune liber in legatura cu proprietatea sa si de a putea transmite dreptul sau altuia. Constitutia Romaniei in art.44 garanteaza dreptul de proprietate precum si creantele asupra statului,ocrotind in mod egal proprietatea privata,indiferent de proprietar si ca numai cetatenii romani pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Garantand dreptul de proprietate Constitutia contine reglementari privitoare la expropiere si la folosirea solului unei proprietati imobiliare de catre autoritatile publice.Expropierea este trecerea silita in proprietatea statului a terenurilor si a constructiilor.Constitutia stabileste doua conditii cumulative pentru ca o expropiere sa fie efectuata si anume:existenta unei cauze de utilitate publica ea insasi definita prin lege si plata unei prealabile si drepte despagubiri. Cat priveste despagubirile atat pentru expropiere cat si pentru daunele in situatiile de la art.44(4)ele se stabilesc de comun acord cu proprietarul,sau in caz de divergenta prin justitie. Prevederile constitutionale dau dreptului de proprietate un continut complex,de drept si obligatie.Asa trebuie explicate prevederile art.44(6)in sensul carora dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati,precum si la respectarea celorlalate sarcini,potrivit legii sau obiceiului,revin proprietarului. 6)Dreptul la mostenire Dreptul la proprietatate presupune si dreptul la mostenire,drept in temeiul caruia o persoana poate dobandi pe cale succesorala,in conditiile legii,orice bun.Acest drept este reglementat prin art.46 din Constitutie care stabileste ca ,,Dreptul la mostenire este garantat . 7)Dreptul la un nivel de trai decent Art.47 din Constitutie consacra un drept fundamental cetatenesc receptat mai tarziu in catalogul drepturilor si libertatilor umane.Prin continutul sau,dreptul la un nivel de trai decent,include dreptul cetateanului la conditii rezonabile de viata care sa-i asigure,lui si familiei,un trai civilizat,decent.El cuprinde dreptul la conditii rezonabile de existenta si la ameliorarea lor continua;dreptul la hrana,imbracaminte si locuinta satisfacatoare. De aceea Constitutia obliga statul la luarea masurilor de dezvoltare economica si de protectie sociala corespunzatoare.Complexitatea acestui drept,dificultatile pe care statul le intampina,fac efortul acestuia sa nu fie suficient,ceea ce implica rolul cooperarii internationale ,pentru a pune fiintele umane la adapost de foame si de mizerie.In acest sens,Pactul international relativ la drepturile economice,sociale si culturale,considera ca statele vor trebui sa adopte,individual si prin cooperare internationala masuri si programe pentru:imbunatatirea metodelor de productie,de conservare si de distribuire a produselor alimentare prin deplina utilizare a cunostintelor tehnice si stiintifice,prin difuzarea principiilor de educatie in ce priveste alimentatia si prin dezvoltarea sau reforma regimurilor agrare ,in asa fel incat sa asigure cat mai bine punerea in valoare si utilizarea resurselor naturale ;pentru a asigura o repartitie echitabila a resurselor alimentare mondiale in raport cu nevoile ,tinand seama de problemele care se pun atat tarilor importatoare ,cat si tarilor exploatatoare de produse alimentare. Art.47(2)din Constitutie normalizeaza anumite domenii in care cetatenii au dreptul la pensie,la concediu de maternitate platit,la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat,la ajutor de somaj,si la alte forme de asigurari sociale publice sau private,prevazute de lege. 8)Dreptul la casatorie Un drept fundamental al fiintei umane este de a se casatori si de a-si intemeia o familie.Asa cum arata chiar Pactul international relativ al drepturilor economice,sociale si culturale(art.10)familia este elementul natural si fundamental al societatii. Art.48 al Constitutiei exprima aceasta realitate prin garantarea libertatii casatoriei liber consimtite.Dreptul la casatorie revine barbatului si femeii incepand de la varsta nubila. Familia trebuie sa se intemeieze pe egalitatea femeii si barbatului. Egalitatea sotilor este de fapt o reconfirmare si la nivelul familiei a marelui principiu constitutional privind egalitatea in drepturi a cetatenilor fara deosebire de sex.Se consacra obligatia constitutionala a parintilor de a asigura cresterea,educatia si instruirea copiilor pentru cei rezultati in timpul casatoriei si cei rezultati din afara casatoriei ,care sunt egali in fata legii cu cei din casatorie. Casatoria este supusa,sub aspect juridic unor reguli privind incheierea,desfacerea si declararea nulitatii,reguli ce nu au caracter constitutional si de aceea se face trimitere la lege.Constitutia stabileste o singura regula si anume cea privind succesiunea celebrarii casatoriei civile si a casatoriei religioase. 9)Dreptul copiilor si tinerilor la protectie si asistenta Art.49 din Constitutie,prin continutul sau contureaza un drept fundamental cetatenesc care poate fi intitulat dreptul copiilor si tinerilor la protectie si asistenta. In aceasta categorie pot fi mentionate:dreptul la invatatura,dreptul la munca,dreptul la casatorie si la intemeierea unei familii. Art.47,da contur unui drept sinteza care valorifica realitatea in sensul careia copii si tinerii constituie marele potential uman,de azi ,de maine al societati,ca ei sunt continuitatea si viitorul in perspectiva umana. Acest potential uman are dreptul la o protectie si asistenta aparte.Acestui drept ii corespunde obligatia statului de a asigura copiilor si tinerilor conditiile necesare dezvoltarii armonioase a aptitudinilor lor fizice si intelectuale. O regula internationala in sensul careia varsta minima de angajare intr-o functie salarizata sau intr-o munca nu trebuie sa fie inferioara varstei pana la care scolarizarea este obligatorie,si nici intr-un caz sub 15 ani. In acest sens se stabileste obligativitatea statului de a acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav sau handicapat. In al doilea rand textul constitutional interzice exploatarea minorilor si referitor la Pactul international privitor la drepturile economice,sociale si culturale art.10 alin.3,potrivit carora copii si tinerii trebuie protejati impotriva exploatarii economice si sociale. Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica,sociala,economica,culturala si sportiva a tarii. 10)Dreptul persoanelor handicapate la o protectie speciala Este un drept fundamental aparte prevazut in Constitutie la art.50 ce priveste o categorie de oameni care fiind defavorizati de soarta care trebuie sprijiniti spre a se bucura de conditia umana. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor,de prevenire si de tratament a handicapului,in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii,respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.