Referat Obiectul Material Al Infractiunii.DOC
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Obiectul Material Al Infractiunii.DOC si de asemenea puteti face
Download Referat Obiectul material al infractiunii.DOCCiteste fragmente din Referat Obiectul Material Al Infractiunii.DOC
REFERAT
Drept Penal
Tema: Obiectul material al infracţiunii
Prin obiectul infracţiunii, aşa cum s-a arătat mai sus, se înţelege
obiectul propriu-zis al acesteia, adică valorile şi relaţiile sociale
ameninţate sau vătămate efectiv prin săvîrşirea faptei şi
ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis
material al infracţiunii, prin care se înţelege entitatea materială
(un obiect ori un lucru din lumea reală, un animal, corpul persoanei
etc.) asupra că-reia se atentează, ameninţînd-o cu un pericol de
vătămare materială sau provocîndu-i efectiv o astfel de vătămare.
Distincţia e necesară, fiindcă, în timp ce obiectul nemijlocit
există la orice infracţiune, ca factor necesar al acesteia, obiectul
material nu există la orice infracţiune, ci numai la acelea la care
valoarea socială ocrotită constă sau se exprimă într-o entitate
materială. Astfel, ameninţarea sau vă-tămarea relaţiilor sociale
are loc prin intermediul acestei entităţi, care este obiectul
material al infracţiunii. Un astfel de obiect material există, de
exemplu, la infracţiunile contra proprietăţii, fiind format din bunul
asupra căruia se în-dreaptă activitatea infracţională (bunul furat,
distrus, delapidat, obţinut prin escrocherie etc.), la infracţiunile
contra vieţii şi sănătăţii, fiind format din corpul persoanei
asupra căreia se îndreaptă acţiunea de omor sau vătămare, la
infracţiunile contra siguranţei circulaţiei transportului feroviar,
fiind format din instalaţiile de cale ferată, mate-rialul rulant,
mărfurile şi persoanele transportate etc.
Aşadar, obiectul material al infracţiunii este un obiect a!
relaţiilor obiective asupra căruia atentează nemijlocit
făptuitorul. Obiectul material nu mai e o relaţie socială, ci
elementul ei constitutiv, premisă materială necesară a existenţei
şi dezvoltării relaţiilor sociale. Acţionând în mod criminal
asupra unui sau altui obiect material, infractorul atentează şi la
acele relaţii sociale, elementul cărora acest obiect material este.
Astfel, în caz de furt, bunul furat trece din posesiunea proprietarului
în cea a făptuitorului, în caz de diversiune sînt deteriorate
întreprinderi, încăperi etc.
Pentru multe infracţiuni obiectul material este un semn necesar şi
obligatoriu. Din această categorie fac parte toate modalităţile
delapidărilor, mituirea şi altele. Un şir de infracţiuni nu au
obiect material. Este imposibil a numi, de exemplu, obiectul material al
huliganismului, al abuzului de putere, al unor infracţiuni contra
statului, contra ordinii administrative sau militare. în caz de atentat
la persoană, trebuie să vorbim nu despre obiectul material al
in-fracţiunii, ci despre victima, faţă de care a fost săvîrşită
infracţiunea.
, pentru calificarea corectă a faptei, fiindcă prin intermediul său
putem cunoaşte valoarea şi relaţiile sociale care formează obiectul
infracţiunii, acesta avînd, după cum se ştie, o importanţă
hotărîtoare pentru existenţa infracţiunii. De asemenea, este de
remarcat că vătămarea se produce asupra obiectului material, iar
cerce-tarea ei permite să se stabilească gravitatea rezultatului şi a
prejudiciului cauzat. Obiectul material al infracţiunii nu trebuie
însă să fie confundat cu mijloacele (instrumente, obiecte, bani,
arme etc.) care au servit la săvîrşirea infracţiunii, nici cu
obiectele produse prin infracţiune sau dobîndite prin săvîrşirea
acesteia.
Trebuie să facem deosebire între obiectul material al infracţiunii
şi instrumentele şi mijloacele de săvîrşire a ei. Unul şi acelaşi
obiect în diferite componenţe de infracţiune poate juca rol de obiect
material sau de mijloc de săvîrşire a infracţiunii. De exemplu,
sustragerea de arme de foc (cu excepţia armei de vînătoare cu ţeava
netedă) constituie obiectul material al infracţiunii, prevăzută de
art. 2271 C.P. al R.M., însă la săvîrşirea unui omor premeditat cu
circumstanţe agravante această armă este mijloc de săvîrşire a
infracţiunii. Banii formează obiectul material al delapidări-lor
(art. 123), totodată şi un mijloc de săvîrşire a mituirii (art. 186
sau 188 C.P. al R.M.). Răpirea unui autovehicul (art. 182 C.P. al R.M.)
este obiectul material al infracţiunii, dar poate servi şi drept
mijloc de săvîrşirea furtului, prevăzut în art. 119, sau a
tîlhăriei, prevăzută în art. 121 C.P. al R.M.
Deosebirea principală dintre obiectul material, pe de o parte, şi
instrumentele, mijloacele săvîrşirii infracţiunii, pe de altă
parte, se poate face în legătură cu modul folosirii acestora în
procesul săvîrşirii infracţiunii. Dacă instrumentul sau unealta a
fost folosită ca un mijloc de acţiune asupra obiectului, el (ea)
devine instrument sau mijloc de săvîrşire a infracţiunii. Dacă
însă instrumentul sau unealta anumită joacă un rol «pasiv» şi
acţiunea este săvîrşită numai în legătură sau asupra acestuia,
apoi ea trebuie să fie considerată drept obiect material al
infracţiunii.
Instrumentele, uneltele şi mijloacele de săvîrşire a infracţiunii,
spre deosebire de obiectul ei material, în nici un caz n-au legătură
cu acele relaţii sociale împotriva cărora este îndreptat atentatul.
Obiectul infracţiunii se întoarce, de obicei, păgubaşului, dar
instrumentele şi mijloacele săvîrşirii infracţiunii pot fi
confiscate în folosul statului.
ì¥Â`