Referat Vechimea In Munca

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Vechimea In Munca si de asemenea puteti face Download Referat Vechimea in munca

Citeste fragmente din Referat Vechimea In Munca

Capitolul I . Introducere Vechimea in munca in sensul de stagiu general in activitate constituie un izvor de importante drepturi pentru fiecare persoana incadrata in munca. Dreptul la pensie e principala forma a asigurari materiale in caz de validitate, batranete sau pierderea sustinatorului. Acest drept este conditionat in primul rand de vechimea in munca. Durata concediului de odihna, se stabileste, de asemenea, proportional cu vechimea in munca, fiind 15 zile lucratoare pentru cei care au o vechime in munca de pana la 5 ani, pentru 26 zile lucratoare este necesara o vechime in munca de peste 20 de ani. în care o persoană a muncit se consideră vechime în muncă. O atare definiţie ne dă o simplă informaţie cantitativă: câţi ani a muncit o persoană de-a lungul vieţii sale. La ce ne foloseşte o astfel de informaţie? În primul rând, la stabilirea perioadei de timp în care angajaţii au dreptul de a solicita plata drepturilor care li se cuvin conform contractelor individuale de muncă. În al doilea rând, la determinarea sporului de vechime - în acele sisteme de salarizare care încă îl mai aplică. În al treilea rând, la derularea diferitelor proceduri administrative legate, spre exemplu, de dovedirea experienţei într-o anumită meserie/profesie/specialitate. Atunci însă când vorbim despre drepturi de asigurări sociale, semnificaţia uzuală a "vechimii în muncă" este deformată. Mai exact, "vechimea în muncă" dispare, lăsând locul "stagiului de cotizare". Noţiunea de "stagiu de cotizare" are o conotaţie preponderent financiară, sugerând o perioadă de timp în care s-a plătit ceva în scopul obţinerii a altceva. Concret, reprezintă perioadele de timp în care o persoană a cotizat (a plătit o sumă de bani) pentru a putea beneficia de anumite drepturi de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii, etc.). La baza vechimi in munca sta activitatea desfasurata in cadrul unor raporturi juridice de munca, adica in baza unui contract de munca, indiferent de natura lui ( pe durata nedeterminata sau determinata), de modul de retribuire sau de unitatea in care se presteaza munca ( intrepinderi sau organizati economice ale statului, organe centrale sau locale, la persoane juridice din sectorul particular sau la o persoana fizica). Activitatea desfasurata in baza unui contract civil nu da dreptul insa decat la remunerarea pentru munca prestata. Timpul lucrat astfel nu se considera vechime in munca. Vechimea in munca are relevanta in mai multe privinte si in mod nuantat, nu are un caracter unic si general. Munca prestata în temeiul unui contract individual de munca îi confera salariatului vechime în munca.Contractul individual de munca se încheie în baza consimtamântului partilor, în forma scrisa, în limba româna. Obligatia de încheiere a contractului individual de munca în forma scrisa revine angajatorului. De asemenea, perioada de primire a ajutorului de somaj constituie vechime in munca si in aceeasi unitate. Durata acordarii ajutorului de somaj sau de integrare profesionala este de 270 zile calendaristice. Capitolul II. Conditile constituirii vechimii in munca. Legea stabileste concret conditiile in care trebuie sa se desfasoare activitatea pentru a constitui vechime in munca. Lucratorilor retribuiti pe baza de cota procentuala li se considera vechime in munca timpul lucrat ca atare daca indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: desfasoara o activitate cu caracter permanent, la care este justificata folosirea de personal incadrat cu contract de munca pe durata nedeterminata. Sunt supusi programului de lucru prevazut pentru personalul retribuit pe baza de retributie tarifara din activitati similare sau indeplinesc sarcini de desfacere, de achiziti, incasari sau prestati in cuantum egal cu cel stabilit pentru personalul retribuit pe baza de retributie tarifara din activitati similare. Sunt supusi in tot timpul lucrului normelor stabilite prin regulamentul de ordine interioara cu privire la organizarea si disciplina muncii in unitatea in care sunt incadrati. Indeplinirea cumulativa a acetor trei conditii trebuie mentionate expres in adeverintele elibrate de unitatiile in care au prestat munca, numai pe aceasta baza perioada respectiva putand fi luata in considerare ca vechime in munca. Activitatea de paznic obstesc nu poate fi considerata vechime in munca daca nu sunt indeplinite toate cele trei conditii de mai sus.: existenta unui contract de munca , nivelul retributiei, plata contributiei de asigurari sociale si a impozitului de retributie . Dovada vechimii in munca in calitate de paznic obstesc se face cu adeverinte eliberate de biroul executiv al consiliului popular comunal respectiv: in cuprinsul carora trebuie sa se faca mentiunea clara si completa asupra indepliniri celor trei conditii. Persoanelor ce presteaza munca la domiciliu li se recunoaste ca vechime in munca timpul lucrat ca atare, cu toate drepturile care decurg din aceasta, daca activitatea a fost prestata pe baza unui contract de munca si daca realizeaza un volum de productie egal cu cel stabilit pentru personalul care isi desfasoara activitatea la sediul unitatii. In acest sens, normele precizeaza ca se considera ca implinite sarcinile minime care decurg din contractul de munca in ceea ce priveste vechimea in munca, luandu-se in calcul lunile lucrate numai daca in acele perioade volumul de productie realizat a fost de cel putin 70% din volumul de productie stabilit. Vechimea in munca in lunile in care realizarile au fost mai mici , dar nu mai putin de jumatate din volumul de productie stabilit, se calculeaza proportional cu acele realizari raportare la volumul de productie corespunzator unei norme intregi. Perioada de proba constituie vechime în munca.Pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute în legislatia muncii, în contractul colectiv de munca aplicabil, în regulamentul intern, precum si în contractul individual de munca. Toate cele de mai sus rezulta din art. 31 si 32 din Codul Muncii. Capitolul III. Vechimea in munca si concediul de odihna. Vechimea in munca luata in considerare la determinarea duratei concediului de odihna este aceea pe care salariatii o implinesc in cursul anului calendaristic pentru care li se acorda concediul.           In cazul salariatilor incadrati in munca in timpul anului, durata concediului de odihna se va stabili proportional cu perioada lucrata de la incadrare la sfarsitul anului calendaristic respectiv, in raport cu vechimea in munca:          < tinerii in varsta de pana la 18 ani au dreptul la un concediu de odihna de 24 de zile lucratoare. In acest caz se ia in considerare varsta pe care acestia au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv;          < salariatii care sunt incadrati in posturi cu fractiuni de norma, de 4 sau 6 ore pe zi, au dreptul la concediu de odihna cu durata integrala, corespunzator vechimii in munca;          < durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract de munca cu timp partial se acorda in aceleasi conditii ca si salariatilor cu contracte de munca cu durata intreaga. Contractele de munca cu timp partial sunt acele contracte in baza carora salariatii nu pot avea o norma de lucru mai mica de doua ore pe zi. Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Aceasta perioada variaza in functie de: domeniul de activitate in care-si desfasoara activitatea; vechimea in munca a fiecarui salariat; varsta tipul contractului de munca in vigoare pentru respectivul salariat.      De exemplu: salariatii din administratia publica au dreptul la un concediu de odihna platit de 21 de zile pentru o vechime de pana la 10 ani si de 25 de zile pentru o vechime de peste 10 ani; salariatii din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la un concediu de odihna platit de 18 zile lucratoare pentru o vechime de pana la 5 ani, 21 de zile lucratoare pentru o vechime intre 5 si 15 ani si de 25 de zile lucratoare pentru o vechime de peste 15 ani; salariatii din cercetare - incadrati in unitati bugetare - au dreptul la un concediu de odihna de 24 de zile lucratoare pentru o vechime in munca de pana la 5 ani, 26 de zile lucratoare pentru salariatii cu o vechime in munca intre 5 si 15 ani si 28 de zile lucratoare pentru o vechime in munca de peste 15 ani.. Capitolul IV. Stabilirea vechimii in munca pana la data de 31.12.2003 Vechimea in munca stabilita pâna la data de 31 decembrie 2003 se probeaza cu carnetul de munca. În cazul in care o persoana nu poseda carnet de munca, vechimea in munca se reconstituie la cerere de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. Pâna la data prevazuta angajatorii sau, dupa caz, inspectoratele teritoriale de munca care detin carnetele de munca ale salariatilor vor elibera, in mod esalonat, carnetele respective titularilor, pe baza de proces-verbal individual de predare-primire. In aceste sens trebuie mentionata urmatoarea lege: Legea nr. 541 din 18 decembrie 2003 pentru modificarea unor dispozitii ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 913 din 19/12/2003 Parlamentul României adopta prezenta lege. Articol unic. - Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, se modifica dupa cum urmeaza: 1. Articolul 296 va avea urmatorul cuprins: "Art. 296. - (1) Vechimea în munca stabilita pâna la data de 31 decembrie 2006 se probeaza cu carnetul de munca. (2) Dupa data abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, vechimea în munca stabilita pâna la data de 31 decembrie 2006 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogarii Decretului nr. 92/1976, cu modificarile ulterioare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor acestui act normativ. (3) Angajatorii care pastreaza si completeaza carnetele de munca le vor elibera titularilor în mod esalonat, pâna la data de 30 iunie 2007, pe baza de proces-verbal individual de predare-primire. (4) Inspectoratele teritoriale de munca care detin carnetele de munca ale salariatilor le vor elibera pâna la data prevazuta la alin. (3), în conditiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei." 2. Alineatul (3) al articolului 298 va avea urmatorul cuprins: "(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2007 se abroga dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificarile ulterioare." Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata. Capitolul V. Vechimea in munca a persoanelor handicapate. Constituie vechime in munca, in afara celei dobindite de persoanele handicapate in temeiul unui contract de munca, si activitatea desfasurata de aceste persoane in baza altor raporturi recunoscute de lege ca asimilate celor de munca, precum si activitatea depusa potrivit unei autorizatii proprii, cu conditia achitarii contributiei de asigurari sociale prevazute de lege. La cererea persoanelor handicapate, ziua de munca a acestora poate fi redusa cu 1-2 ore, cu diminuarea corespunzatoare a salariului, fara a afecta vechimea in munca. î T ␃༃₄布₄愃̤摧㓋ù ̤̀☊଀͆愀̤摧଄ç ␃༃梄币梄愁̤摧ἰ- nu pot cumula pensia cu salariul pe timpul cit se reincadreaza, pina la implinirea virstelor de 60 ani barbatii si 55 ani femeile. Persoanele handicapate care prezinta invaliditati preexistente la data incadrarii in munca pot fi pensionate de invaliditate, la cerere, daca dovedesc o vechime in munca, in raport cu virsta, prevazuta la art. 38^1 din Legea nr. 3/1977, modificata. Ajutorul special pentru persoane handicapate da dreptul, in cazul decesului titularului, la stabilirea unui ajutor special de urmasi, daca acestia indeplinesc conditiile prevazute de legislatia de pensii, si se va plati din Fondul de risc si de accident. Capitolul VI. Perioada de muncă din timpul detenţiei nu este considerată vechime. . În aceste condiţii detenţia nu poate fi asimilată vechimii în muncă şi luată în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.Pentru pensionare sînt avute în vedere şi luate în calcul numai perioadele menţionate în cartea de muncă. Pot fi recompensaţi pensionarii care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă, dar niciodată detenţia nu a fost considerată vechime în muncă. PAGE PAGE 1 쥁@