Referat Suport Curs Fiscalitate

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Suport Curs Fiscalitate si de asemenea puteti face Download Referat suport curs fiscalitate

Citeste fragmente din Referat Suport Curs Fiscalitate

SITEMUL FISCAL: TRASATURI SI FUNCTII Denumirea de “fisc” provine din limba latina , unde “fiscus” insemna cos sau paner. Termenul de fiscalitate este definit de La Rousse ca un sistem de percepere a impozitelor , ansamblul de legi care se refera la acesta si mijloacele care conduc la el.Sistemul fiscal reprezinta un ansamblu de cerinte si principii referitoare la dimensionarea asezarea si perceperea impozitelor precum si la obiectivele social-economice urmarite de politica fiscala. Sistemul fiscal cuprinde trei componente independente: 1.Legislatia fiscala care reglementeaza si instituie impozite si taxe considerate componente de baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de creanta al statului asupra contribuabilului 2.Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice si metodelor prin care se realizeaza actiunea de urmarire si percepere a impozitelor si taxelor 3.Aparatele fiscale cuprind organele specializate care pun in miscare mecanismul fiscal in scopul realizarii obiectivului final , adica urmarirea si perceperea veniturilor bugetare Impozitele reprezinta forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperii cheltuielilor sale. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului . Este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale cat si de platitor .In legea prin care se instituie un impozit se precizeaza persoanele in sarcina carora cade plata impozitului materia supusa impunerii , marirea relativa a impozitelor , termenele de plata , sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice sau juridice care nu-si onoreaza obligatiile fiscale Taxele reprezinta platile efectuate de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile efectuate de institutiile publice . Elementele comune specifice veniturilor bugetare sunt: a)denumirea veniturilor bugetare b)subiectul sau platitorul este reprezentat de persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata unei taxe sau unui impozit c)destinatarul impozitului este persoana fizica sau juridica ce suporta efectiv impozitul d)obiectul impunerii il reprezinta materia supusa adica elementul concret care sta la baza calcului impozitului. e)sursa impozitului sau baza de calcul arata din ce anume se plateste impozitul si reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul venitului bugetar f)unitatea de impunere reprezinta unitatea de masura utilizata pentru exprimarea dimensiunilor obiectului impozabil g)cota impozitului reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere .Impozitul poate fi stabilit intr-o suma fixa sau in cote procentuale h)asieta reprezinta totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil pentru identificarea obiectului impozabil si determinarea impozitului datorat i)incasarea reprezinta realizarea efectiva a acestuia .Metode de incasare a veniturilor bugetare metoda platii directe – utilizate pentru veniturile provenite de la persoane juridice metoda retinerii si varsarii – folosita in cazul veniturilor impozabile realizate de persoane fizice metoda aplicarii de timbre fiscale j)termenul de plata adica data pana la care impozitul trebuie achitat statului .Neachitarea impozitului pana la data stabilita atrage dupa sine obligatia contribuabilului la plata majorarilor de intarziere k)inlesnirile,drepturile si obligatiile debitorilor .Inlesnirile prevazute de lege sunt stabilite sub forma de reduceri sau scutiri si au in vedere anumite situatii de exceptie in functie de politica fiscala sau sociala .Debitorii au dreptul sa ceara si sa li se admita aplicarea corecta a normelor legale sau acordarea inlesnirilor legale.Pentru platile efectuate in plus sau fara o baza legala au dreptul sa accepte compensatiile cu obligatiile viitoare sau sa ceara restituirea lor l)raspunderea platitorului reprezinta aplicarea formelor raspunderii juridice in cazul abaterilor, sanctiunile pravazute sunt majorarile de intarziere si amenzile .Platitorii sunt obligati sa puna la dispozitia organelor financiare toate informatiile cerute in vederea evaluarii corecte a bazei de calcul , declararea obiectului si materiei impozabile, plata in cuantumul si la termenele prevazute. Pe langa obiectivul principal al activitatii fiscale, acela de a constituii resursele banesti necesare activitatii puterii de stat centrale si locale, din legile de impozite si taxe se pot desprinde si alte obiective, care pot fii grupate astfel: a) incurajarea anumitor activitati necesare pe plan social printr-un regim fiscal mai atragator si descurajarea activitatilor daunatoare climatului social sau starii de sanatate, educatie etc. Impozitele , taxele si alte venituri ale statului impreuna cu resuresele si normativele de cheltuieli pentru institutiile publice se aproba prin lege. Minsterul Finantelor avand ca atributie principala asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare. b) protectia sociala a unor categorii defavorizate ale populatiei prin scutiri de impozite: 1. scutiri de impozitul pe salarii privind: sumele primite de salariati pentru munca prestata in perioada preavizului de concediere. ajutoarele ce se acorda din fondul de asigurare sociala si asistenta sociala, in conditiile legii. pensiile de orice fel. sumele cuvenite urmasilor eroilor martiri ai revolutiei si altor categorii incadrate in Legea nr. 42/1990 2. scutiri la impozitul agricol pentru: invalizi si vaduve de razboi reduceri de 50 % a impozitului agricol pentru: persoane handicapate asimilabile cu gradele I si II de invaliditate. persoane fizice in varsta de peste 65 de ani, care isi lucreaza singure pamantul. 4. scutirea de taxe asupra mijloacelor de transport a autoturismelor, motocicletelor si tricicletelor si tricicluri cu motor care apartin invalizilor si sunt adaptate invaliditatii acestora. 5. reducerea cu 50 % a taxelor pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale si monumentelor istorice, de arhitectura si arheologie de catre elevi , studenti si militari in termen. FUNCTIILE SI ROLUL FISCALITATII a) In cadrul finantelor publice, fiscalitatea contribuie la constituirea fondurilor publice de resurse banesti. La formarea acestor fonduri isi aduc contributia: regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat societatile comerciale cu capital privat sau mixt organizatiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ institutiile publice si populatia persoanele juridice si fizice rezidente in strainatate Activitatea de constituire a resurselor financiare imbraca diferite forme intre care citam: Impozite care reprezinta contributii obligatorii fara un echivalent direct si imediat pentru platitori. Taxele , adica plati care constituie, in principal, contravaloarea unui serviciu prestat. Varsaminte din profitul regiilor autonome Amenzi pentru fapte contraventionale sau penale Penalitati sau majorari pentru neindeplinirea la termen a unor obligatiuni Varsaminte din veniturile institutiilor publice Fondurile publice de resurse banesti sund distribuite integral prin bugetul public national pentru invatamant, sanatate, cultura, asigurari sociale si protectie sociala, aparare nationala, ordine publica, actiuni economice si alte actiuni. b) Fiscalitatea contribuie la reditribuirea veniturilor intre menbrii societatii, determinand atenuarea unor inegalitati cu privire la venituri intre cetateni. Un exemplu in acest sens il ofera Legea impozitului pe salarii, potrivit careaia veniturile din salarii, de la locul principal de munca de pana la 800000 lei sunt scutite de impozit, in timp ce salariile lunare care depasesc suma de 5.000.000lei se impoziteaza cu 45 % Prin stabilirea unor termene de plata a impozitelor si taxelor, precum si a unor amenzi, penalizari sau majorari de intarziere, fiscalitatea contribuie la educarea civica a cetatenilor si dezvoltarea responsabilitatii acestora pentru realizarea obligatiilor obstesti. Rolul de control al activitatii fiscale pentru combaterea faptelor ilicite, concurentei neloiale, evaziunii fiscale. Organele fiscale si organele specializate cum sunt garda financiara , inspectoratele pentru protectia consumatorului etc, constata si intreprind masuri pentru combaterea activitatii comerciale ilicite cuprinse in legea nr 42/1991. Controlul fiscal este reglementat prin O.G. nr. 70 publicata in M.O. nr.227 din 30 august 1997 LEGATURILE FISCALITATII CU ALTE DISCIPLINE Legaturile fiscalitatii cu finantele publice Fiind o componeneta a finantelor publice, activitatea fiscala se intregreaza in relatiile sociale de natura economica care privesc repartitia produsului intern brut ce formeaza cadrul relatiilor financiare. Finantele cuprind relatiile economice care apar in procesul constiturii si repartizarii fondurilor de resurse banesti publice. Este evident ca activitatea fiscala isi inscrie preocuparile in sfera de constituire a resurselor financiare publice si nu ramane neinfluentata de procesul repartizarii fondurilor bugetare pe sectoare si activitati. Legaturile fiscalitatii cu contabilitatea Sistemul contabil al agentilor economici si planul de conturi general cara a fost adoptat cu data de 1 ianuarie 1994 a creat posibilitatea de a se urmarii stabilirea si achitarea obligatiilor fiscale pe fiecare categorie de impozit sau taxa. Prin urmare in prezent , nu sunt necesare evidente paralele cu contabilitatea pentru stabilirea relatiilor cu bugetul de statului sau bugetele locale, fiind necesare doar suporturile de informatii si documentele justificative care se inregistreaza in conturile sintetice si analitice. De aici rezulta necesitatea unei temeinice pregatiri a contabililor pentru stapanirea pana la detaliu a legilor si normelor fiscale tot asa cum aparatul fiscal trebuie sa-si insuseasca formele de inregistrare contabila, continutul si functiunea conturilor care influenteaza decontarile cu bugetul public national. Alte discipline care vin in ajutorul fiscalitatii: Cunostintele de tehnologie in diferite ramuri ale economiei Studiul marfurilor (merciologia) Dreptul comercial Dreptul civil Dreptul penal CLASIFICARI ALE IMPOZITELOR SI TAXELOR EVAZIUNEA FISCALA Clasificarea impozitelor si taxelor dupa natura lor: Cateva elemente ale impozitelor Subiectul impozitului , este reprezentat de persoana fizica sau juridica obligata, prin lege la plata. Obiectul impunerii, il reprezinta materia care se supune impunerii Sursa impozitului , indica daca acesta se plateste din venit sau din avere Unitatea de impunere, serveste ca baza pentru determinarea impozitului care se calculeaza in cazul impozitului pe venit la unitatea monetara, metrul patrat la impozitul pe cladiri, hectarul la impozitul funciar. Cota impozitului reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere, cota poate fii stabilita intr-o suma fixa pe unitatea de impunere sau procentual Asieta, reprezinta totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale privind fiecare subiect impozabil pentru indentificarea obiectului impozabil si determinarea impozitului datorat. Termenul de plata este data pana la care trebuie achitat Majorarea este suma care se achita de contribuabil pentru depasirea termenului de plata. Principala grupare a impozitelor dupa trasaturile de fond si forma cuprinde: impozitele directe si impozitele indirecte. Impozitele directe se stabilesc in sarcina unor persoane fizice sau juridice in baza cotelor de impozit prevazute de lege, aplicate la obiectul impunerii si se incaseaza dirext de la platitor, care este inscris nominal in evidenta fiscala (ex. Impozitul pe profit, impozitul pe salarii. ) Dupa obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in : impozite pe venit, impozite pe avere, imopozite pe cheltuieli. In functie de frecventa cu care se ralizeaza impozitele, acestea se categorisesc in : impozite permanente (ordinare) si impozite incidentale (extraordinare) Taxele reprezinta plati care se fac de persoane fizice sau juridice pentru serviciile efectuate de institutiile publice. Dupa natura lor taxele se pot grupa in: Taxe judecatoresti, care se achita la instantele de judecata pentru actiunile introduse pentru judecare de catre persoanele fizice sau juridice Taxele notariale care se platesc pentru eliberearwea, legalizarea sau autentificarea de acte sau copii. Taxe consulare care se incaseaza de catre consulate pentru eliberarea certificatelor de origine, acordarea de vize etc. Taxe xe se incaseaza de catre organe ale administratiei de stat privind eliberari de autorizatii, rezolvari de contestatii, cereri, etc. Dupa modul cum se realizeaza , impozitele si taxele se impart in: impozite si taxe care se de termina si se varsa la buget de catre unitatile platitoare, organele fiscale avand obligatii de supraveghere si control. In aceasta categorie se inxlud: impozitul pe profit , impozitul pe salarii, T.V.A. , impozitul pe veniturile din lucrarile de litere, arta si stiinta, impozitul pe spectacole, varsaminte din profitul net al regiilor autonome etc. Impozite si taxe care se determina de catre organele fiscale, luandu-se ca baza de calcul, declaratiile platitorilor. Aici se include: Impozitul pe veniturile liber profesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice independente si asociatii familiale Impozitul pe veniturile realizate din inchirieri si subinchirieri de cladiri si camere mobilate Taxe asupra milloacelor de transport Impozitul pe cladiri si terenuri Taxe pentru flolosirea terenurilor proprietate de stat. Impuneri care se fac periodic prin inventarierea materiei impozabile pe baz prevederilor legii. In aceasta categorie se include: Impozitul pe veniturile agricole ale populatiei Impozitul pe cladirile situate in mediul rural Venituri ale bugetului care se stabilesc si se incaseaza de la caz la caz si atunci cand sunt intrunite conditiile prevazute de lege. Aici se include. Amenzi, imputatii si despagubiri trimise organelor financiare pentru urmarire. Taxe pe timbru care se achita atunci cand se solicita servicii la instante judecatoresti, notariate,primarii etc. Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama Tace pentru examinarea conducatorilor de autovehicule etc Privite dupa modul cum se stabilesc si se urmaresc, impozitele si taxele se impart in : Impozite si taxe cu debit care se stabilesc anticipat realizarii veniturilor. Aici intra de regula impozitele ordinare care se incaseaza annual, precum si unele venituri care se incaseaza accidental (cum sunt amenzile, taxe de timbru pentru succesiuni) Debitele se inregistreaza in rolul fiscal al contribuabilului. Impozite si taxe fara debit, care se determina in momentul incasarii. Aici se include de regula taxele se timbru care se achita anterior prestarii serviciului. CLASIFICAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR DUPA DESTINATIA LOR Bugetul public national in Romania este structurat pe urmatoarele componente: Bugetul de stat Bugetul asigurarilor sociale de stat Bugetele locale compuse din bugetul Consiliului Judeatea, bugetele municipiilor, bugetele oraselor si bugetele comunelor Bugetele fondurilor speciale. EVAZIUNEA FISCALA Prin legea nr. 84/1994 s-a definit evaziunea fiscala ca fiind “ sustragearea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juricice romane sau straine” In vederea prevenirii evaziunii fiscale, s-au introdus prin lege mai multe obligatii intre care enumeram: pentru efectuarea unor activitati permanente sau temporare, care genereaza venituri, este necesara obtinerea unei autorizatii sau a unui alt temei prevazut de lege: subiectii de impozite ( denumiti “contribuabili”) au obligatia ca in termen de 5 zile de la inregistrare sa declare la organul fiscal, pe a carui raza teritoriala isi au sediul, datele privind raspandirea geografica a subunitatilor constituite in sucursale, filiale, puncte de lucru , depozite, magazine si alte locuri in care se produc venituri: declararea locurilor de desfasurare a activitatii subunitatilor se face si la organul fiscal teritorial unde acesta functioneaza. Sa declare organelor fiscale bancile si conturile bancare in lei si in valuta indiferent daca acestea au fost dechise in tara sau in strainatate. Schimbarile care intervin pe parcursul anului se comunica organelor fiscale teritoriale in termen de 15 zile de la producerea lor. Evidentierea de catre contribuabili a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate prin inscrierea acestora in registre si alte documente prevazute de lege. Declarearea veniturilor , bunurilor mobile si imobile proprietate sau detinute cu orice titlu legal, precum si alte valori care genereaza obligatii fiscale; in lipsa unui text de lege care sa prevada obligatia depunerii declaratiei de impunere contribuabilii raspund de calcularea corecta a impozitului si a taxelor pe care le varsa la buget in conditiile si termenele prevazute de lege. Respectarea obligatiilor fiscale ale contribuabililor sunt supuse controlului organelor financiar-fiscale din Ministerul Finantelor si unitatilor teritoriale ale acestuia. In acelasi timp s-a stabilit prin lege ca toti contribuabilii au obligatia sa fermita efectuarea controlului si sa puna la dispozitia organelor de control documintele contabile , evidentele si elemenetele materiale si valorice solicitate pentru control. Alaturi de administratori si patroni, cea mai mare responsabilitate pentru prevenirea evaziunii fiscale o au contabilii, care rebuie sa asigure: cunoasterea legilor fiscale prin studiul sistematic al publicatiilor si lucrarilor cu caracter financiar-fiscal, avandu-se in vedere principiul de drept ca nimeni nu poate invoca in apararea sa necunoasterea legii; evaluarea preventiva a impactului fiscal al deciziilor privind realizarea obiectului de activitate, excuzandu-se, de la bun inceput, retabilitatea unei activitati pe seama incalcarii regimului fiscal. Infractiuni si pedepse prevazute de legea nr. 87/1994 refuzul de a prezenta la control documentele justivicative si actele de evidenta contabila pe baza carora se stabilesc obligatiile fata de sta se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu ameda de la 200 000 lei la 1 000 000 lei. Intocmirea incompleta sau necorespunzatoare a documentelor primare sau evidenta contabila , ori acceptarea unor astfel de documente cu scopul de a impiedica verificarile financiar-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda de la 1 000 000 lei la 10 000 000 le. Neinregistrarea unor activitati in vederea sustragerii de la obligatiile fiscale in intregime sau in parte , prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului impozitarii sau efectuarea oricaror operatiuni in acest scop se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Inregistrarea in intregime sau in parte in contabilitate a unor venituri sau cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, daca prin aceasta s-a produs neplata sau diminuarea impozitului, taxei sau contribuitei, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi, sau cu amenda de la 1 000 000 la 10 000 000 lei. Organizarea sau conducerea de evidente contabile duble de catre conducatorii unitatii sau alte persoane cu atributii financiar-contabile precum si alterarea memoriilor aparatelor de taxat, marcaj sau a altor memorii de stocare a datelor, in scopul diminuarii veniturilor supuse impozitelor si taxelor, se pedepseste cu inchisoare de la 2-7 ani si interzicerea unor drepturi, cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza distrugerea actelor contabile, a altor documente ori a memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor. Tentativa la infractiunile de la punctele 3 si 5 se pedepseste. declararea fictiva cu privire la sediul societatii comerciale sau schimbarea acestuia fara indeplinirea obligatiilor prevazute de lege, cu scopul de a se sustrage controlului fiscal , se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Contraventii si sanctiuni Pentru fapte cu un grad de periculozitate mai redus, legea prevede sanctiuni contraventionale. In aceasta categorie se include: nedeclararea , in termenele prevazute de lege , de catre contribuabili a veniturilor si bunurilor supuse impozitelor si taxelor neintocmirea , conform legii si la termen, a documentelor primare si contabile privind realizarea veniturilor erori in calcularea impozitelor si taxelor avand drept consecinta diminuarea valorii creantei fiscale a statului neprezentarea la control a documentelor justificative si contabile privind indeplinirea obligatiilor fiscale neprezentarea la cererea organelor de control a bunurilor materiale supuse impozitelor si taxelor precum stabilirea corectei intocmiri a declaratiei de impunere neretinerea si nevarsarea la timp, potrivit legii, a impozitelor, taxelor si contributiilor care se realizeaza prin stopaj la sursa. Contraventiile mentionate in lege se sanctioneaza cu amenzi intre 100 000 lei si 2 000 000 lei fara ca pentru plata amenzii in 48 de ore de la constatare sa se reduca la jumatate din minimum prevazut. Impozite si taxe directe Principala gruparea a impozitelor in functie de subiectii care iau parte la raporul juridic fiscal, cuprinde impartirea obligatiilor in cele doua mari categorii, impozitele directe si impozitele indirecte. In cadrul impozitelor directe avem: Impozitul pe profit Perceput ca rezultat concret al unei activitati lucrative, profitul este definit ca diferenta intre veniturile incasate de o entitate economica intr-o anumita perioada, si cheltuielile care au contribuit la realizarea veniturilor. Baza juridica de data recenta pe care se sprijina impozitarea profitului este formata din OG 70/31.08.1994 completata si modificata prin legea 73/13.03.1997, prin OG 83/23.12.1997 si prin OG 40/30.01.1998, OU din 29.12.99. In categoria platitorilor de impozit pe profit sunt cuprinse persoanele juridice romane si straine care desfasoara activitati permanente in Romania, cat si persoanelor fizice straine asociate cu parteneri romani, pentru toate veniturile realizate de acestea pe teritoriul Romaniei . Reglementarile in vigoare prevad ca sunt exceptate de la plata impozitului pe profit, trezoreria statului, institutiile publice, organizatiile de nevazatori, asociatiile si fundatiile daca utilizeaza cel putin 80% din venituri pentru activitatea autorizata, cooperativele protejate. Cota generala de impozitare este de 25% din profit, cu urmatoarele diferentieri: 25 plus 25% cota aditionala pentru veniturile obtinute de societatile comerciale sau cele organizate in participatiune, in domeniul jocurilor de noroc, barurilor si cluburilor de noapte proportional cu ponderea acestor activitati in totalul veniturilor 25 plus 6,2% cota aditionala pentru veniturile realizate de persoanele juridice straine intr-un sediu permanent din Romania 80% pentru venitul net al Bancii Nationale 10% pentru majorarea capitalului efectuata prin incorporarea rezervelor si a profiturilor. Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din vanzarea bunurilor mobile, a serviciilor prestate si lucrarilor executate,din vanzara bunurilor imobile, inclusiv din castiguri din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile deductibile. Din aceasta formulare rezulta ca impozitarea profitului este de fapt un calcul extracontabil, in care atat veniturile, cat si cheltuielile evidentiate in contabilitate primesc anumite corectii legale obtinandu-se in final profitul impozabil. La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor. La grupa cheltuielilor este foarte important de retinut care sunt categoriile de costuri stabilite de lege ca necontribuind la realizarea veniturilor. Deci vom spune ca sunt nedeductibile fiscal urmatoarele cheltuieli: impozitul pe profit si impozitul pe venitul realizat si platit in strainatate amenzile,confiscarile,majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane, autoritatile straine sau in cadrul contractelor incheiate cu persoane nerezidente in Romania. cheltuielile de protocol peste limita de 1% din profitul brut (fara a se lua in considerare cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului) rezervele legale constituite sau majorarea acestora cat si provizioanele create peste limita legala (cu exceptia celor create de banci in limita a 2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva, a rezervelor tehnice ale societatilor de asigurare si reasigurare) lipsurile din gestiune, neimputabile, valoarea gratuitatilor inclusiv TVA, sau alte avantaje in natura acordate salariatilor cheltuielile cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutile publice. cheltuielile de asigurare pentru obiecte care nu figureaza in activ inclusiv asigurarile de viata ale personalului angajat. reduceri de pret, remize sau alte avantaje acordate clientilor peste nivelul prevazut in contract cheltuielile facute in favoarea asociatilor sau actionarilor cheltuielile cu perisabilitatile peste limitele admise prin normele legale contributiile unitatilor cooperatiste la uniunile de resort peste nivelul legal aprobat sumele angajate in favoarea partenerului contractual peste cele cuprinse in contractul de asociere in participatiune cheltuielile de conducere si administrare a firmei in cota de peste 3% din veniturile realizate in Romania a unei persoane fizice sau juridice straine cheltuielile inregistrate pe baza unor documente justificative ce nu indeplinesc conditiile cerute de Legea contabilitatii nr. 82/1991 cheltuielile societatilor sau asociatiilor agricole inregistrate peste nivelul obligatiilor fata de asociati, prevazute in contract Din enumerarea de mai sus conchidem ca raman deductibile, deci aferente veniturilor, numai cheltuielile efective cu materiile prime, materialele, obiectele de inventar, energia, combustibilii, amortizarile, salariile si alte drepturi salariale, cat si contributiile aferente acestora, costurile de conducere si administrare si orice alte cheltuieli legate direct de exploatarea patrimoniului. Daca la inchiderea exercitiului, dupa scaderea cheltuielilor din venituri rezulta pierdere, recuperarea acesteia urmeaza sa fie facuta din profitul urmatorilor 5 ani. Impozitul pe profit Incepand cu data de 1 ianuarie 1998, plata acestei obligatii este trimestriala, prin varsamant fact pana in ziua de 25 ale lunii urmatoare trimestrului. Fac excetie Banca Nationala si societatile bancare care efectueaza platile lunar, pana la 25 ale lunii urmatoare. Declaratia de impunere privind calculul impozitului pe profit datorat, se depune de contribuabili la organul fiscal pana la termenul de plata a acestei contributii. Controlul modului de stabilire a obligatiilor rezultate din orice operatiuni privind impozitele datorate, revine organului fiscal din subordinea directiei generale a finantelor publice. In exercitarea atributiunilor, inspectoratul fiscal are dreptul de a intra in orice incinta de afaceri, fara instiintare prealabila, in timpul orelor de program si in unele situatii si in afara acestora. Accesul in locuinta contribuabilului este conditionat de acceptul acestuia sau de existenta unei hotarari judecatoresti. Inpectorul verifica toate documentele de evidenta cat si sinceritatea declaratiilor de impunere, iar in anumite imprejurari stabileste in locul contribuabilului, impozitul datorat, daca acesta nu o face, aplicand totodata sanctiunile prevazute de O.G. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare. Contestarea obligatiilor fiscale stabilite prin acte de control ale organelor Ministerului Finanatelor se solutioneaza prin procedurile speciale prevazute in Legea 105/24.06.1997. contribuabilii au astfel dreptul sa ceara solutii legale la modul de stabilire a impozitelor pe calea obiectiunilor, contestatiilor si plangerilor pana la Ministerul Finantelor si in cazul raspunsurilor negative sa se adreseze cu actiune in contencios, la Curtea de Apel si Curtea Suprema de justitie. Toate datele privind obligatiile fiscale intra in regimul strict de confidentialitate pentru toti functionarii publici care le detin, cu exceptia cazurilor cand ele sunt cerute de alte organe fiscale din tara sau strainatete, de autoritatile asigurarilor sociale sau de organele de justitie. Alte persoane in afara celor enumerate, pot fi informate cu datw si relatii numai cu acordul contribuabilului. Prevederi ce trebuiesc retinute Scutirile la impozitul pe profit, date in baza Legii 12/1991 si ale Legii 35/1991 privind regimul investitiilor straine sunt valabile in continuare pana la expirarea termenului aprobat si numai daca entitatile beneficiare realizeaza venituri intr-o perioda egala cu perioada de scutire. Agentii economici care nu au inceput activitatea sau nu au realizat investitii legate de inceperea activitatii pana la data de 31.12.1998 pierd drept de scutire. Dupa cum s-a mai accentuat, pierderile nete din anii precedenti ai perioadei de scutire, pot fi recuperate din profitul anilor urmatori, iar normele cu privire la deductibilitatea fiscala nu pot fi aprobate decat prin Hotarare de Guvern. Solutionarea plangerilor cu privire la impozite si sanctiuni fiscale Procedura de solutionare a plangerilor impotriva impozitelor, taxelor si contributiilor la fondurile speciale, cat si a amenzilor si penalitatilor de orice fel aplicate de organele fiscale cuprinde doua cai de solutionare – una administrativa si cealalta judiciara. Dupa cum s-a aratat, prin Legea 105/24.06.1997 pentru solutionarea obiectiunilor, contestatiilor si plangerilor asupra sumelor constatate si aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanatelor – s-s institutionalizat modul de abordare a acestei probleme cu larga implicatie in raporturile contencioase dintre organele fiscale si contribuabili. Accesul neingradit la caile de atac dau dreptul persoanelor juridice nemultumite de actul de impunere de a se adresa in trepte, la anumite termene de la luarea la cunostinta (5 –15 zile) mai intai catre unitatea fiscala teritoriala, apoi catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat si, in final, catre Ministerul Finantelor. Toate organele mentionate sunt obligate ca la demersurile contribuabililor nemultumiti de sarcinile fiscale sa se pronunte prin solutii eleborate sub forma de hotarari, dispozitii si decizii. Contestatiile se timbreaza cu taxa de 2% aplicata la suma in litigiu, iar plangerile adresate Ministerului Finantelor cu 1% din acestea. Cale ade atac in justitie este deschisa numai pentru cauzele fiscale care au parcurs toate etapele solutionrii administrative, actiunea in prima instanta fiind de competenta sectiei de contencios administrativ a Curtii de Apel – cu exceptia amenzilor care – in prima instanta intra in competenta judecatoriei. Desigur, hotararile luate in aceasta procedura juridica pot fi atacate cu recurs pana la Curtea Suprema de Justitie. Impozitul pe venitul din salarii si impozitul pe dividente Prin salarii sau remuneratie, se intelege un venit direct, realizat din munca de persoanele care se afla din punct de vedere juridic in subordinea unui patron. Salariul – ca pret al muncii – este un element de cost care intra in componenta preturilor tuturor bunurilor economice sau, cu alte cuvinte, in valoarea totala a oricarui rezultat. Marimea salariului este fixata prin norme legale sau prin negociere, castigul realizat urmand sa asigure, in conditii normale, reproducerea fortei de munca. Venituri sub forma de salarii si alte drepturi supuse impozitarii In conformitate cu prevederile Legii 32/1991 – republicata si modificata in M.O. 185/12.08.1996 si completata recent prin O.G. 6/27.01.1998 salariile sunt considerate sumele platite in bani si in natura catre salariatii angajati ai persoanelor fizice sau juridice care au sediul in Romania, precum si castigurile primite din strainatate de persoanele care-si desfasoara activitatea in Romania (cu exceptia misiunilor diplomatice). Veniturile sub forma de salarii si alte drepturi primite in cursul unei luni – supuse impozitarii sunt: salariile, sporurile, indemnizatiile, recompensele si premiile de orice fel sumele reprezentand concediile medicale si concediile de odihna orice castiguri in bani si in natura, primite ca plata a muncii de la unitatile la care sunt angajati indexarile si compensarile salariale aferente cresterii preturilor sumele platite din cota de participare la profitul net O particularitate o reprezinta premiile anuale acordate salariatilor din institutiile publice, stimulentele din fondul de participare la profit, concediile de odihna neefectuate si plata cu ora peste norma didactica la personalul din invatamant care se impoziteaza separat, necumulat cu celelate drepturi acordate in luna in care are loc plata acestora. Categorii de venituri neimpozabile Drepturile ce se incaseaza de salariati in anumite situatii si care nu se cuprind in venit lunar impozabil: indemnizatii de transferare in inters de serviciu preavizul de concediere si indemnizatiile salariatilor disponibilizati ajutoarele sociale platite din bugetul asigurarilor sociale de stat cu exceptia concediilor medicale si de maternitate pensiile, alocatiile pentru copii si sumele pentru plasament familial masa gratuita si alimentele antidot – sub forma alimentatiei de protectie castigurile in natura acordate salariatilor de regiile autonome si institutiile publice finantate de la bugetul de stat cotele retinute pentru pensia suplimentara si pentru ajutorul de somaj din castigul salarial suma de 250.000 lei – scazuta din castigul lunar, numai pentru salariatii de la locul permanent de munca. Persoane scutite de plata impozitului pe salari Aceste persoane sunt: corespondentii de presa straini, elevii, studentii si doctoranzii pentru burse, veteranii, vaduvele de razboi, si vaduvele necasatorite ale veteranilor de razboi, urmasii eroilor martiri si detinatorii titlului de Luptator pentru victoria revolutiei, militati in termen, elevii si studentii militari, invalizii de gr. I si II si persoanele handicapate, acestia din urma pe baza de certificate emise de orgnele competente. Mai sunt scutite, de asemenea, persoanele fizice straine care dau consultanta in Romania in cadrul acordurilor de asistenta gratuita, cat si donatorii de sange pentru sumele primite in schimbul acestor prestatii. Calcularea impozitului pe venitul din salarii Acest impozit se calculeaza lunar pe fiecare loc de munca, asupra totalitatii veniturilor realizate in luna expirata, de catre fiecare salariat, prin utilizarea unor cote progresive situate intre 18 si 40% aplicate asupra a patru transe de venit cuprinse intre 0 lei si peste 7.952.000lei. Impozitul pe venitul din salarii se calculeaza asupra diferentei dintre venitul brut din salarii realizat intr-o luna la functia de baza si urmatoarele sume reprezentind: 1.Contributii obligatorii retinute formate din: a)contributiile la asigurarile sociale 11,67% din venitul brut b)ajutorul de somaj 1% din salariul tarifar de incadrare plus indemnizatia de conducere c)contributia la asigurariel sociale de sanatate 7% din venitul brut 2.Cheltuieli profesionale – 15% din deducerea personala de baza (pentru semestrul al II-lea 2001deducerea fiind de 1.273.000lei) 3.Deducerea personala de baza 4.Deduceri personale suplimentare calculate in functie de persoanele aflate in intretinere asupra deducerii personale de baza : a)0,6 pentru sot /sotie aflata in intretinere b)0,35 pentru fiecare din primii 2 copii minori aflati in intretinere c)0,2pentru fiecare din urmatorii copii aflati in intretinere d)0,2pentru fiecare alt membru de familie aflat in intretinere (rude pana la gradul IV) e)1 pentru invalizi de gradul I si persoane cu handicap grav f)0,5 pentru invalizi gr.II si persoane cu handicap accentuat Suma deducerilor personale nu poate depasi 2,5 x deducerea personala de baza si se acorda in limita venitului realizat Pentru persoanele angajate cu conventie civila impozitul se calculeaza asupra diferentei dintre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate Baza de calcul a impozitului se calculeaza prin rotunjire in sensul ca fractiunile sub 500lei inclusiv se neglijeaza iar ce depaseste 500lei se majoreaza la 1000lei Pentru castigurile in valuta, impozitul ce trebuie achitat se obtine prin aplicarea cotelor din calculator, la venitul lunar, tranformat in lei, pe baza cursului oficial de schimb. Mai trebuie retinut ca impozitul pe salarii se calculeaza de angajatori si se retine si se varsa la bugetul de stat odata cu ridicarea sumelor pentru plata chenzinei a doua. Impozitul pe salarii neretinut in cotele legale sau cel retinut in plus se poate urmari sau poate fi pretins pe o perioada de trei ani in urma de la data constatarii acestor fapte. Modul de calculare si varsare a impozitului pe salarii pana la data cand se dispune controlul ulterior al organelor fiscale, este urmarit de stat prin declaratia semestriala pe care entitatile platitoare de salarii sunt obligate sa o depuna la organul fiscal teritorial de care apartin. Alte prevederi Controlul privind calcularea, retinerea si varsarea impozitului pe salarii este exercitat de organele teritoriale ale Ministerului Finanatelor, care pentru intarzierea varsamintelor peste termenul legal, aplica majorarea de 0.25% asupra sumei datorate bugetului de stat, iar pentru alte abateri in legatura cu acest impozit aplica amenzi contraventionale intre 200 mii si 2 milioane lei. Orice litigiu intre salariat si angajator cu privire la modul de stabilire a impozitului pe salarii se solutioneaza pe cale administrativa, pe baza de plangere, adresata mai intai conducerii unitatii, apoi Directiei Generale a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat si, in ultima instanta, Ministerului Finantelor a carui solutie este definitiva. O problema ce apare din ce in ce mai mult in actualitate este modul de impunere a veniturilor realizate pe teritoriul Romaniei de catre persoanele fizice nerezidente. Conform precizarilor facute in literatura de specialitate, prin rezident se integele o persoana care are domiciliul stabil in Romania sau care este prezenta in Romania o perioada intreaga sau fractionata care depaseste 183 de zile dintr-un an calendaristic. Toate celelalte persoane care nu se incadreaza in definitia de mai sus se considera nerezidente. Intre tara noastra si un numar important de state (cca 40) sunt incheiate acorduri guvernamentale pentru evitarea dublei impuneri in care sunt tratate modalitatile si locul unde se declara venitul cat si organul fiscal al unuia dintre cele doua state, care incaseaza impozitul pe venitul realizat de o persoana nerezidenta provenita din celalalt stat. Astfel, organele teritoriale din tara noastra au obligatia de a lua in evidenta persoanele nerezidente care desfasoara activitati in Romania si de a stabili obligatiile fiscale ale acestora in lei, prin transformarea valutei la cursul zilei. In situatia in care o persoana nerezidenta este prezenta in Romania o perioada mai mica de 183 zile, impozitul pe salarii este datorat in tara rezidenta. Spre exemplu, reprezentantul executiv al firmei mixte CMC din municipiu X – cetatean american, datoreaza pentru castigul lunar incasat in Romania, impozitul pe salarii in lei, pe care il va plati la bugetul municipiului X, deoare contractul sau de munca cu firma mixta are durata mai mare de 183 zile pe an. Dovada eliberata de autoritatea municipala cuprinzand impozitul pe salarii platit in Romania va fi prezentata de persoana nerezidenta organelor fiscale din SUA pentru evitarea dublei impuneri. Modul de impozitare a dividentelor Prin dividend se intelege, de regula, partea din profitul net ce se imparte actionarilor in raport cu numarul de actiuni posedate. Plata dividendelor are loc dupa incheierea bilantului annual si dupa aprobarea contului de profit si pierdere de catre adunarea generala a actionarilor. Legea 46/1992 si M.O 419/31.08.99, Sectiunea aIVa precizeaza ca actionarii sau asociatii persoane fizice sau juridice care realizeaza venituri sub forma de dividende datoreaza impozitul in cota de 5%. Obligatia calcularii, retinerii si varsarii acestui impozit revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor, care nu poate insa depasi data de 31 decembrie a anului respectiv La societatile cu capital integral sau majoritar de stat, dividendele ce urmeaza a fi impozitate se calculeaza prin deducerea din profitul ramas dupa plata impozitului pe profit, a fondului de participare a salariatilor la profit, in cota de pana la 5%, precum si a sumelor pentru constituirea resurselor proprii de finantare, in proportie de de pana la 50%. Reamintim in incheire ca o problema retinuta din activitatea practica a organelor fiscale este cea a “avansurilor” din dividende inregistrate in cursul anului pe numele patronului. Asemenea operatiuni, in opinia noastra, sunt nelegale, stiut fiind ca dreptul de plata a dividendelor se naste numai dupa aprobarea bilantului annual, iar cheltuielile de exploatare ale firmei nu pot fi afectate, in cursul anului cu astfel de plati. Impozitul pe venituri realizate de persoanele fizice Asezarea imozitului pe veniturile persoanlor fizice pe principiile economiei de piata – marcheaza inceputul reformei legislative in acest domeniu care urmareste in final introducerea impozitului pe venitul global, actiune legata la randul ei de procesul de asociere a Romaniei la Comunitatea Europeana. Esenta acestei reforme consta in colectarea intr-o singura baza impozabila a tuturor categoriilor de venituri pe care le poate realiza o persoana fizica. Se au in vedere surse ca beneficii comerciale, venituri agricole, dividende si dobanzi, castiguri de capital si alte venituri. Un prim pas in aceasta directie a fost deja facut intrucat reglementarea impunerii veniturilor realizate de persoanele fizice prin O.G. 85/29.12.1997 a intrat in vigoare incepand cu data de 1.01.1998, premergand viitoarea lege pe venitul global. Procesul de reforma fiscala demarat, a dus la abrogarea sistemelor de impunere bazate pe Decretul 153/1954 si a actelor normative puverizate pe diverse categorii de venit, aparute in anii 1970-1980 si mai recent. In noul regim de impozitare au fost cuprinse persoanele fizice romane singure sau in asociere pentru veniturile realizate pe teriotriul tarii, la care se adauga persoanele fizice straine care realizeaza venituri in Romania printr-o unitate fixa sau intr-o perioada mai mare de 183 zile dintr-un an calendaristic vizat. Baza de impozitare in recenta legiferare este formata din sursele de venituri cumulate intr-o singura reglementare si ea se compune din: veniturile din activitatile asociatiilor familiale si din practicarea profesiilor libere desfasurate in temeiul autorizatiilor obtinute venituri din inchiriere, subinchiriere si valorificarea dreptului de uzufruct si abitatie drepturile de autor si veniturile realizate din valorificarea acestora prin mostenire venituri din arenda venituri din diverse asocieri de persoane fizice, altele decat cele prevazute de legea impozitului pe profit venituri din activitati agricole – inclusiv ale asociatiilor agricole fara personalitate juridica venituri din activitati artistice, distractive sau sportive desfasurate in mod independent premiile si orice castiguri de peste 5.000.000 lei – cu exceptia celor supuse impozitului pe salarii dobanzile drepturile cuvenite inventatorilor si inovatorilor alte venituri realizate in mod permanent sau intamplator Concomitent cu precizarea surselor impozabile, legiuitorul a formulat si categoriile de venituri care nu se impoziteaza si anume: dobanzile inasate, aferente titlurilor de stat sau depozitelor la vedere din conturile la banci ajutoare, donatii, mostenir sau sponsorizari veniturile din vanzarea obiectelor si produselor de cult despagubirile din contractele de asigurare de bunuri si persoane pensiile, ajutoarele si alocatiile de stat pentru copii, platite in sistemul asigurarilor sociale bursele elevilor, studentilor, docoranzilor pensiile de intretinere premiile loteriei nationale veniturile veteranilor de razboi si cele ale vaduvelor de veterani necasatorite, din practicarea de meserii, inchiriei, exclusiv veniturile din comert veniturile din turismul rural – realizate intr-o perioada de 10 ani veniturile din vanzarea de bunuri mobile si imobile, cu exceptia celor din activitati autorizate sau in regim de consignatie venituri din tranzactionarea valorilor mobiliare venituri din vanzarea in stare naturala a produselor agricole obtinute din productie proprie si a celor din flora spontan veniturile din meserii (exceptand comertul) obtinute de persoanele in varsta de epste 70 ani barbatii si 65 ani femeile, invalizii de gradul I si persoanele handicapate Impozitarea venitului realizat din activitati desfasurate pe baza de libera initiativa Libera initiativa si profesiile libere, la care ne vom referi mai jos, au fost definite prin acte normative distincte, in functie de natura initiativei sau felul profesie. Astefl organizarea activitatii in cadrul liberei initiative, a fost reglementata prin Decretul Lege 54/1990, cea a notarilor publici prin Legea 36/16.05.1995, expertii contabili si contabilii autorizati prin O.G. 65/30.08.1994, medicii in cabinete de libera practica prin Legea 74/14.07.1995, cea a profesie de advocat prin Legea 51/9.07.1995, meseriile de toate categoriile prin Decretul 153/1954, veniturile din inchiriei prin Decretul 394/1973 etc. Pana la 1 ianuarie 1998 impunerea veniturilor din aceste activitati se realiza pe baza unor reglementari distincte, fie si daca se au in vedere doar doua dintre ele, respectiv Decretul 153/1954 privind impozitul pe veniturile populatiei si O.G. 44/1.09.1995 privind imbunatatirea impunerii activitatilor producatoare de venit din exercitarea unei profesii libere si din lucrari literare, de arta si stiintifice. O.G. 85/29.12.1997 care unifica sistemul de impozitare a tuturor veniturilor utilizeaza doua tehnici de calcul, una vizand impunerea venitului annual declarat de contribuabil si cealalta impunerea venitului lunar realizat de persoanele fizice in afara locului de munca. Sistemul de impunere annual cuprinde veniturile din profesiile libere, cele din practicarea meseriilor autorizate, veniturile din lucrari artistice, plastice, literare, stiintifice si veniturile din inchirieri, pe cand sistemul de impunere lunar inglobeaza toate celelalte venituri ale persoanelor fizice, dobanzi, servicii prestate, lucrari executate etc Astfel – cu referire la prima categorie, venitul annual (ramas dupa scaderea cheltuielilor) se impoziteaza cu cote variind intre 15% pentru sume pana la 3.000.000 lei si 35% pentru venitul ce depaseste 12.000.000 lei. In baza de impozitare se cuprind venituri in bani si in natura realizate intr-un an din activitatea autorizata, din vanzarea de bunuri si din dobanzile primite din care se scad cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor. Cheltuielile care nu sunt admise la deducere prin acesta tehnica de calcul sunt: impozitul pe venit datorat amenzile si penalitatile platite autoritatilor sumele sau marfurile confiscate sponsorizarile peste limita din Legea 32/1994 cheltuielile de protocol peste limita de 1% din veniturile incasate cheltuielile de delegare, detasare peste limita de 10% din veniturile incasate. In acest plafon intra si cheltuielile de transport cu masina personala, cheltuielile de intretinere, si telefon daca activitatea se desfasoara in locuinta proprie cheltuieli pentru investitii si dotari peste limita de 50% din venitul annual cheltuieli pentru salarii, contributii de asigurari sociale, cotizatii profesionale, daca nu se face dovada platii lor. La notarii publici se admite deducerea din veniturile incasate, in plus a unei cote de 5% pentru activitatea depusa la taxele de timbru. In ce priveste normele anuale de venit pentru meseriasii cu ateliere proprii, consiliile judetene, la propunerea organelor fiscale, stabilesc cuantumul acestora pe baza de hotarare. Normele vor fi reduse cu 25, 40 sau 50% pentru persoanele care depasesc varsta de 60 ani barbatii si 55 ani femeile, cat si pentru invalizii de gradul II. Comerciantii si meseriasii ambulanti si carausii cu mijloace hipo platesc un impozit forfetar trimestrial de 400.000 – cu posibilitatea consiliilor locale de a le majora sau diminua, pe fiecare localitate cu o cota pana la 50%. Cu un sistem specific de impozitare este prevazuta si activitatea de transport persoane in microbuze si autobuze. Declaratia de impunere pentru anul precedent trebuie depusa la organul fiscal teritorial de contribuabilii care desfasoara activitati pe baza liberei initiative, pana la 31 ianuarie a anului urmator, iar miscarile privind inceperea de noi activitati cat si incetarea unora dintre ele se declara la fisc, la termenele si in conditiile prevazute la articolul 13-15 din ordonanta – sub sanctiunile prevazute de art.16 din acelasi act normativ, in caz de nerespectare. Impunerea veniturilor din drepturi de autor, inclusiv drepturile conexe, din cesionarea, inchirierea si din valorificarea unor astfel de drepturi dobandite prin mostenire Sistemul de impozitare annual al acestor categorii de venituri presupune scaderea din venitul brut realizat a unor cote forfetare de cheltuieli, diferentiate pe profesiile care stau la baza acestor venituri. Cu exceptia incasarilor din lucrarile de arta monumentala – din care poate fi scazut intregul volum de cheltuieli efective – la celelalte sunt admise numai o parte din aceste cheltuieli, in procente, astfel: 50% - in cazul operelor de arta plastica, arhitectura si fotografie 40% - pentru operele muzicale 30% - pentru operele stiintifice si prestatiile artistice 20% - in cazul operelor literare 15% - pentru drepturile conexe dreptului de autor Calcularea impozitului si varsarea lui se face de platitorii de venit prin cumulare anuala a veniturilor – atat in cazul titularilor cat si al mostenitorilor. Data varsarii impozitului este cea incidenta cu data platii drepturilor de autor. Impozitarea veniturilor din inchirieri, subinchirieri, uzufruct, uz sau abitatie Tehnica de calcul a impozitului aferent acestei surse nu difera fata de principiul general. Astefl, din venitul annual se scad cheltuielile privind impozitul pe cladiri, primele de asigurare si impozitul pe teren aferente spatiului inchiriat. La inchirieri de camere mobilate, in plus se mai scade o cota de cheltuieli de 20%. La suma ramasa dupa aceste deduceri si care in fapt este venitul impozabil se aplica o cota de Impozitare de 15%. Contractul de inchiriere trebuie inregistrat la organul fiscal in termen de 5 zile de la perfectarea lui, data la care de depune si declaratia anuala de impunere care ramane valabila daca nu intervin modificari. Impozitarea altor venituri Asa cum s-a amintit, din categoria veniturilor ce se impoziteaza lunar fac parte sumele provenite din dobanzi, serviciile prestate si lucrarile executate de persoanele fizice catre agenti economici, institutii publice si orice alte entitati. Aici intra si sumele primite de artisti, sportivi si alte categorii – in afara unui contract de munca – cu exceptia premiilor. Platitorii unor astfel de venituri sunt obligati sa calculeze si sa verse impozitul, prin stopajul la sursa, folosind cotele de 10% pentru venituri de pana la 500.000 lei si de 40% pentru cele care depasesc 3.500.000 lei lunar. Legiuitorul a impus cateva exceptii de la regula de mai sus – stabilind unele venituri ce se impun cu cote speciale si anume: 5% - in cazul dobanzilor platite de banci la depozitele persoanelor fizice 15% - in cazul celor care vand bunuri in regim de consignatie 20% - in cazul drepturilor banesti cuvenite pentru inventii si inovatii Impozitele calculate prin retinere la sursa, asupra acestor categorii de venituri, nu sunt aplicabile persoanelor autorizate care poseda codul de inregistrare fiscala si care emit documente de incasare a venitului respectiv, intrucat acestor persoane li se va aplica impozitarea anuala, prevazuta pentru liber profesionisti. Impozitele determinate prin modalitatile descrise mai sus, necalculate si nevarsate bugetelor de care apartin – se suporta de platitorii veniturilor si ele reprezinta cheltuieli nedeductibile. Contribuabilii, persoane fizice care realizeaza venituri din premii si orice fel de castiguri peste plafonul de 5.000.000 lei sunt obligati la plata unui impozit de 10% la suma ce depaseste plafonul enuntat. Sumele datorate de persoanele fizice autorizate, sunt venituri ale bugetelor locale cu exceptia impozitului pe venit datorat de advocati si de notari publici -–care constituie surse ale bugetului de stat. Controlul, constatarea, stabilirea, urmarirea si incasarea sumelor datorate bugetelor locale se efectueaza de organele de specialitate ale consiliilor locale. Impozitul pe venitul agricol Prin Legea 34/1994 privind impozitul agricol, publicata in M.O. 140/1994, modificata prin Legea 114/1995 cat si prin H.G. 507/1994, publicata in M.O. 262/1994 s-au stabilit metodologia de calcul, formularistica de asezare si reguli de urmarire pentru acest impozit. Potrivit legii, asociatiile agricole, persoanele juridice cu excepti celor supuse impozitului pe profit si a institutiilor publice, precum si unitatile de cult detinatoare de terenuri agricole datoreaza impozitul pe venitul agricol obtinut de pe terenurile situate in municipii, orase si comune. Anexa la lege contine toate elementele necesare stabilirii venitului annual si impozitului aferent, respecti normele valorice de venit pe hectar, zonele de fertilitate, zonele de favorabilitate si categoriile de folosinta a terenurilor. Cota de impunere In baza datelor de evidenta funciara furnizate de primarii, inspectorii fiscali stabilesc impunerea pe contribuabili si pe localitatile unde acestia poseda terenurile agricole. Legea clasifica terenurile pe categorii de folosinte, in 5 zone de fertilitate si alte 5 zone de favorabilitate, fiecare cu o anumita norma de venit, exprimata in mii lei pe hectar. Din inmultirea cifrei ce reprezinta norma de venit pe hectar cu suprafetele de teren detinute de contribuabili se obtine venitul annual, la care se aplica cota de impozit de 10% pe anii 1994, 1995 si 1996 se de 15% incepand cu anul 1997, obtinandu-se impozitul de plata. Punerea in aplicare a acestor prevederi s-a amanat pana in anul 2000. Impozitul este stabilit pe numele persoanelor fizice detinatoare a terenurilor sau in cazul asociatiei agricole constituite potrivit legii, pe numele asociatiei, persoana juridica. De la impunerea pe baza normelor de venit se excepteaza veniturile obtinute din cultivarea si vanzarea de flori, de legume si zarzavaturi in solarii si sere, cat si cele din cultivarea si vanzarea de arbusti, plante decorative, ciuperci, pueti si butasi de vita de vie pentru care impunerea se face la venitul real, adica la venitul brut realizat minus cheltuielile legate de realizarea venitului. Termenele de plata Impozitul pe venitul agricol se plateste in proportiile si la termenele urmatoare: 50% pana la 1 septembrie inclusiv 50% pana la 15 noiembrie inclusiv in baza instiintarii de plata trimisa de organul fiscal pana la data de 15 aprilie a anului de impunere. Intarzierea platii celor doua rate scadente adauga la debit si majorarile de 0,12% pentru fiecare zi de depasire care se incaseaza odata cu debitul restant. Impozitele necalculate la timp pot fi pretinse pe 3 ani anteriori celui in care s-a facut constatarea, iar cele platite fara a fi datorate pot fi cerute de cel indreptatit in acelasi termen. Cand recolta a fost calamitata, legiuitorul a stabilit ca venitul agricol se reduce proportional cu pierderile de recolta datorate acestei cauze, pe baza constatarilor la fata locului din partea organelor fiscale, a celor agricole de specialitate si ale administratiei locale intrunite in comisie, reducerea fiscala operand o singura data pe an, incepand cu 15 noiembrie. Impozitul pe venitul agricol constituie venit al bugetelor locale, fiind cea mai importanta sursa de finantare a cheltuielilor apartinand primariilor din mediul rural. Facem precizarea ca pentru perioada de la 1.01.1997 pana la 31.12.1999 aplicarea legii privind impozitul agricol a fost suspendata – contribuabilii cu acest gen de obligatii fiscale urmand sa fie repusi in evidenta incepand cu anul 2000. Impozitul pe cladiri Veniturile cu acest titlu ca si cele agricole fac parte din cele mai constante surse ale bugetelor locale, cu deosebirea ca primele sunt preponderente in orase si alte localitati mai dezvoltate din punct de vedere edilitar. Impozitul pe cladiri este datorat de persoanele fizice, persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile agricole, avand in vedere domiciliul sau sediul contribuabilului sau localitatea unde se afla bunurile impozabile. In impozitare sunt cuprinse si cladirile unitatilor economice, organizate ca activitati cu scop lucrativ de catre organizatiile politice si obstesti, de institutiile publice, de fundatiile si unitatile de cult, precum si de reprezentantele persoanelor juridice straine ce functioneaza pe teritoriul Romaniei. Nu sunt supuse impozitului cladirile institutiilor publice daca nu adapostesc activitati economice, monumentele de arhitectura si arheologie, muzeele si casele memoriale, precum si cladirile ce constituie locasuri de cult, apartinand cultelor recunoscute de lege. Impozitul pe cladiri se stabileste annual, pe baza de declaratie, utilizandu-se formularul tipizat, depus in cursul lunii ianuarie, de proprietarul sau detinatorul imobilului, la unitatea fiscala teritoriala in raza careia se afla constructia. Pentru cladirile statului, inclusiv cele de locuit, date in folosinta sau in administratia unor contribuabili, obligatia de a intocmi declaratia anuala si de a plati impozitul datorat la scadentele prevazute de lege revine detinatorului. Calculul impozitului Prin cladiri intelegem constructiile propriu-zise, dependintele si constructiile anexe aflate la aceeasi adresa, indiferent daca au avut sau nu autorizatie de construire, pentru impozitare fiind suficienta dovada detinerii cladirii. Actul de impunere al cladirii nu inlocuieste titlul de proprietate pe care detinatorul trebuie sa-l posede. Valoarea cladirilor asupra careia se calculeaza impozitul este pentru contribuabilii persoane juridice, cea din evidenta contabila, iar pentru persoanele fizice cea detreminata de inspectorul fiscal care, pentru stabilirea valori de impunere va face inmultirea suprafetei construite in metri patrati cu normele valorice pe unitate de suprafata, cuprinse in anexa 1 la Legea 27/1994 privind impozite si taxe locale. Pentru determinarea impozitului annual de plata se folosesc doua valori procentuale, respectiv 1% sau 1,5%, aplicata asupra unor valori rezultate din utilizarea unor preturi pe mp de suprafata construita. Agentii economici si, in general, persoanele juridice, in vederea stabilirii impozitului pe cladiri, indiferent daca acestea sunt in functie sau nu, vor aplica intotdeauna cota de 1,5% asupra valorii cladirii, pe cand persoanele fizice vor plati pentru constructiile lor, impozitul calculat cu cota de 1%. Aceesi cota de 1% este folosita si de unitati care administreaza fondul locativ de stat pentru locuintele inchiriate cu aceasta destinatie persoanelor fizice. Impunerea curge cu data de intai a lunii urmatoare in care o constructie a fost dobandita prin cumparare sau ca investitie proprie, acelasi principiu actionand si in cazul cladirilor demolate sau instrainate la scaderea lor din evidentele fiscale. Facem precizarea ca orice modificare intervenita in situatia juridica a cladirilor, care schimba in vreun fel cuantumul impozitului, trebuie comunicata in scris unitatii fiscale teritoriale in termen de 30 zile de la data cand aceasta situatie s-a produs. Plata impozitului pe cladiri Impozitul pe cladiri are patru termene de plata in anul fiscal, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, transele neachitate suportand o majorare de 0,25% pentru fiecare zi de intarziere, calculata din ziua imediat urmatoare termenului la care impozitul a devenit exigibil. Acelasi regim de plata cu majorari vor avea si impozitele stabilite pe doi ani anteriori de inspectorii fiscali, ca urmare a controalelor pentru cladirile nedeclarate de detinatori sau cele care, in declaratie, figureaza cu date nesincere. Impozitul pe terenuri Din punct de vedere al impozitarii, terenurile se grupeaza in doua categorii: terenuri ocupate de cladiri si alte constructii terenuri proprietate de stat, folosite in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura Desi au la baza acte normative distincte, respectiv impozitul pe terenuri ocupate de cladiri si alte constructii, reglementat de Legea 27/1994 si taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, stabilita de Legea 69/1993, ambele obligatii vizeaza venituri ce se varsa la bugetele locale. Impozitul pe terenuri ocupate de cladiri si alte constructii Sunt obligati la plata impozitului pe terenuri toti contribuabilii persoane fizice si persoane juridice care detin suprafete de teren ocupate de constructii situate in municipii, orase si comune. Impozitul se stabileste annual, diferentiat pe localitati si in cadrul acestora pe zone, sumele fixe ce se aplica in calcul variind intre 15 si 120 lei pe mp. Sarcina de a stabili zonele de impozitare in cadrul localitatii revine consiliilor locale prin hotarari proprii. Proprietarii de terenuri pe care se afla cladiri sau alte constructii (santiere, instalatii de foraj, birouri, depozite, garaje, baracamente, drumuri de acces, locuinte, bazine, teatre de vara, sali de sport, stadioane etc) sunt obligati sa depuna declaratii de impunere pana la data de 1 octombrie pana anul viitor sau in termen de 30 de zile de la data dobandirii terenului in cursul anului – in vederea stabilirii de catre organul fiscal a impozitului datorat. Bugetul local in contul caruia se varsa impozitul pe cladiri este cel al municipiului, orasului sau comunei pe raza caruia se afla situat terenul. De aici decurge si obligatia ca persoanele care poseda terenuri in mai multe localitati sa depuna declaratia de impunere si sa-si deschida rolul fiscal, la atatea administratii locale cate loturi dispersate ocupate de constructii are in proprietate. Plata impozitului stabilit annual, impartit in patru transe se face pana la 15 ale ultimei luni din trimestr, cu exceptia ultimei transe care trebuie achitata pana la 15 noiembrie. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat Aceasta obligatie fiscala este datorata numai de contribuabilii care detin in administrare terenuri ale statului, utilizate in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura si care nu au intrat inca in posesia certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Pana la obtinerea titlului, acesti contribuabili, posesori ai unui drept de folosinta asupra terenurilor administrate de ei, trebuie sa plateasca o anumita taxa. Taxa datorata in principal de regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, la care se mai adauga si un numar mai redus de alte persoane juridice este annual calculata in lei/mp, diferentiata pe patru categorii de localitati si in cadrul localitatilor pe zone. Legea 69/1993 imparte localitatile urbane in patru categorii, in functie de gradul de dezvoltare economica a acestora, definind capitala in categoria I-a, resedintele de judet in categoria a II-a,, iar orasele din cadrul judetului in categoriile a II-a si a IV-a. Fiecare consiliu minicipal sau orasenesc, la randul sau, stabileste, prin hotarare, mpartirea orasului in patru zone distincte, in functie de pozitia terenului fata de centru, act care va sta la baza impunerii. De asemenea, localitatile rurale au fost grupate in cinci zone de fertilitate, taxe