Referat Protectia Consumatorului
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Protectia Consumatorului si de asemenea puteti face
Download Referat Protectia consumatoruluiCiteste fragmente din Referat Protectia Consumatorului
Sinteza şi analiza juridică
a Legii nr. 193/2000
privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi
ÅŸi consumatori
În Monitorul Oficial, Partea I nr. 560 din 10/11/2000 a fost publicată
Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate
între comercianţi şi consumatori, lege ce cuprinde 17 articole şi o
Anexă - Lista cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive.
Actul prevede în dispoziţiile generale că orice contract încheiat
între comercianti si consumatori pentru vânzarea de bunuri sau
prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără
echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de
specialitate. În caz de dubiu asupra interpretării unor clauze
contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.
Legea interzice comercianţilor să stipuleze clauze abuzive în
contractele încheiate cu consumatorii cuprinzând în Anexă o listă
exemplificativă a acestor clauze.
Art. 2 din Legea nr. 193/2000 publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 560 din 10/11/2000 defineşte la alineatul (1) noţiunea de
consumator - orice persoană fizică sau grupuri de persoane fizice,
reprezentate de asociaţii, precum şi orice persoană juridică care
achiziţionează şi utilizează sau consumă de la comercianţi produse
obţinute pe baza unui contract sau care beneficiază de serviciile
acestora -, iar la alineatul (2) noţiunea de comerciant - orice
persoană fizică sau juridică ce desfăşoară o activitate
comercială autorizată, potrivit legii.
Însă, in Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 25/01/2002 s-a
publicat Legea nr. 65/2002 pentru modificarea Legii nr. 193/2000 privind
clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi
consumatori. Legea de modificare a exclus, în primul rând, persoanele
juridice din categoria consumatorilor. Aceasta înseamnă că dacă o
societate comercială, în calitate de beneficiar, încheie cu o
persoană fizică autorizată un contract de prestări servicii,
persoana juridică nu beneficiază de protecţia legii nr. 193/2000 în
privinţa clauzelor abuzive eventual inserate în contract.
Referitor la calitatea de consumator a persoanei juridice, majoritatea
ţărilor occidentale includ în noţiunea de consumator şi persoana
juridică. Cred că, deşi prin legea nr. 193/2000 s-a urmărit
realizarea unui cadru juridic adecvat protecţiei consumatorului în
concordanţă cu reglementarile europene, în noţiunea de consumator nu
trebuie inclusă şi persoana juridică. Toate reglementarile
româneşti adoptate în scopul protecţiei consumatorului până la
intrarea în vigoare a Legii nr. 193/2000, definind consumatorul,
excludeau din sfera de aplicare a acestei notiuni persoana juridică.
Din moment ce la semnarea unui contract trebuie urmărit să nu existe
clauze care să ofere comerciantului posibilitatea de modificare
unilaterală a contractului fără un motiv specificat in contract, cred
că, cel putin din acest punct, intenţia legiuitorului a fost aceea de
a ocroti un consumator-persoană fizică, in raporturile cu un
comerciant- persoană fizică sau persoană juridică.
Dacă însă se va introduce persoana juridică in cadrul noţiunii de
consumator, legiuitorul va trebui să facă distinctie între acele
persoane juridice in al caror obiect de activitate intră activitatea
comercială şi persoane juridice fără scop patrimonial, acestea din
urmă putând avea calitatea de consumator, din punctul de vedere al
Legii nr. 193/2000.
Opiniez că în cazul persoanelor juridice care au calitatea de
comercianţi, nu poate fi pusă problema unor clauze abuzive. In
raporturile comerciale, cei care au calitatea de comercianţi sunt
prezumaţi a avea capacitatea de detectare a clauzelor abuzive, motiv
pentru care îsi pot lua singuri masuri de protecţie, chiar prin
negocierea contractelor. Spre pildă, intr-un contract, o clauză de
impreviziune ar putea avea, faţă de un consumator, caracter abuziv. Cu
totul alta este realitatea in raporturile dintre comercianti, mai ales
in raporturile internationale, unde o clauza de hardship este regula.
Pe de altă parte, este adevărat şi că o persoana juridică poate fi
victima unei clauze abuzive in condiţiile in care isi dovedeşte
calitatea de consumator ÅŸi nu de comerciant, de exemplu o persoana
juridică ce intră in raporturi juridice obişnuite, ca orice persoana
fizică (contracte tip cu agenti economici in domeniul telefoniei
mobile, distribuţie gaz, electricitate, apă etc, orice contract tip
care are ca scop final consumul şi nu constituie un fapt de comerţ).
În situaţia în care persoana juridică ar beneficia de prevederile
legii 193/2000, ar putea să apară situaţia nefericită în care
persoana juridică se poate prevala de aceste dispozitii care
protejează consumatorul, pentru a se pune la adăpost de un alt
comerciant concurent, lucru contrar atât Legii nr. 11/1991 privind
concurenţa neloială cât şi Legii concurentei nr. 21/1996.
Art. 3 al legii nr. 193/2000 stipula că intră sub incidenţa legii
contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, inclusiv
certificatele de garanţie, bonurile de comandă, facturile,
borderourile sau bonurile de livrare, biletele, tichetele care conţin
stipulări sau referiri la condiţii generale prestabilite.
Åži acest articol a fost modificat de legea 65/2002, astfel: Prevederile
prezentei legi se aplica si bonurilor de comanda sau bonurilor de
livrare, biletelor, tichetelor si altora asemenea care contin stipulari
sau referiri la conditii generale prestabilite.
 S-a introdus prin legea 65/2002 şi un alineat (2) al articolului 3
în care de prevede în mod expres că legea nr. 193/2000 nu se aplică
clauzele contractuale prevazute în temeiul altor acte normative în
vigoare. Cu alte cuvinte, dacă un contract este reglementat de o lege
specială, acesta iese complet de sub incidenţa legii nr. 193/2000.
Drepturile şi obligaţiile părţilor contractante sunt prevăzute in
capitolul II al legii.
O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct
cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate
consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard
sau conditiile generale de vânzare practicate de comercianti pe piata
produsului sau serviciului respectiv.
Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una
dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude
aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în
cazul în care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a
fost prestabilit unilateral de comerciant.
DæÂ¡â¡湵挠浯牥楣湡â´牰瑥湩敤挠â¡â¯汣畡慺猠慴摮牡