Referat Incidenta Principiilor Fundamentale

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Incidenta Principiilor Fundamentale si de asemenea puteti face Download Referat Incidenta principiilor fundamentale

Citeste fragmente din Referat Incidenta Principiilor Fundamentale

Incidenta principiilor fundamentale ale procesului penal in activitatea de administrate a probelor A) Prezumtia de nevinovatie Potrivit art. 52 C.proc.pen., orice persoana este considerate nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penaia definitiva. Aceasta dispozitie legalS consacra legislativ prezumtia de nevinovatie319, ca o garantie pentru cetajenii nevinovati fmpotriva erorilor judiciare. Prezumtia de nevinovatie a fost proclamata de Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului din 1789 (revolutia franceza) si preluata de legislatia SUA, prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de ONU la 10 decembrie 1948 si Pactul International cu privire la drepturiie civile si politice din 1964, ratificat321 si de tara noastra în 1974. Potrivit formularii din aceste acte, ,,orice persoana acuzata de un delict este prezumata nevinovata pana cand vinovatia sa va fi dovedita în mod legal, în cursul unui proces public, în cadrul caruia i s-au asigurat toate garantiile necesare apararii sale". Constitute Romaniei stabileste In art. 23 pet. 8 ca, pana la ramanerea definitive a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata. Prezumtia de nevinovatie era consacrata - pana la introducerea modificarilor dispozitiilor C.proc.pen, din iulie 2003 - indirect, prin art. 66 alin. 1 C.proc.pen., potrivit caruia, invinuitui sau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa. Acest articol a fost modificat, Tnsa reguia pe care o instituie a ramas aceeasi: învinuitui sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obiigat sa-si dovedeasca nevinovatia". în cazul în care organele judiciare aduc probe de vinovatie, învinuitui sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie, Probele de vinovatie trebuie însa sa fie certe, pentru a rasturna prezumtia de nevinovatie. în caz contrar, daca exista o îndoiala asupra vinovatiei, aceasta va profita inculpatului, conform principiului ,,in dubio pro reo". Aceasta regula va opera doar atunci cand organele judiciare au încercat toate mijioacele de a se ajunge la o certitudine fie cu privire la vinovatie, fie la nevinovatie, prin înlaturarea indoielii. In acest sens, trebuie sa se dispuna in toate cauzela, completarea cercetarilor, pana cand instanta va putea constata, cu certitudine, din probeie administrate, vinovatia sau nevinovatia inculpatului. La pronuntarea unei condamnari, instanta nu se poate bizui pe probabilitate, ci pe convingerea ca probeie retinute reflecta adevarul " B) Principiul respectarii demnitatii umane Pentru asigurarea unui cadru legal în activitatea de adrninistrare a probelor, iegiuitorul a prevazut in art. 68 C.proc.pen., ca ,,este oprit a se inlrebuinta vioiente, amenintari ori alte mijioace de constrangere, precum si promisiuni sau îndemnuri, în scopui de a obtine probe". Totodata, este oprit a determina o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe. Aceste practici vor fi supuse unei noi sanctiuni procesuale, intervenita prin recenta completare a textului art, 84 C.pr.pen., intrata tn vigoare ia 1 ianuarie 2004, potrivit careia, mijioacele de proba obtinute in mod ilegal nu pot fi folosite în procesu! penal. Din economia textului rezulta, în mod clar, ca asemenea mijioace de proba vor fi invalidate si excluse din categoria probelor care pot forma obiectul convingerii instantei de judecata. Evident ca asemenea practici pot face si obiectul tragerii ia raspundere penala (pentru infractiunea de cercetare abuziva sau tortura). In literatura de specialitate, s-a discutal si despre alte modalitati care ar putea aduce atingere unor drepturi ale persoanei de a face deciaratii dupa vointa sa; dreptul la discretie cu privire la secretul vietii intime, al corespondentei, a! convorbirilor teiefonice - curn sunt mijioacele tehnice si stiintifice de informare.Ultimele modificari al C.proc.pen. contin regiementari exprese în privinta interceptarilor îi Tnregistrarilor audio sau video, care trebuie sa se efectueze cu autorizarea motivata a instantei, la cererea procuroruiui în cazurile si in conditiile prevazute de lege. De asernenea, si celelalte reguii de baza ale procesului penal (legalitatea, aflarea adevarului, rolul activ al organelor judiciare, dreptul de aparare) se regasesc in reglementarea activitatii de probatiune. Astfel, in conformitate cu aceste principii, in activitatea de administrare a probelor vor putea fi folosite doar mijloace de proba limitativ prevazute de art. 64 C.proc.pen., in scopul obtinerii unor probe conforme cu realitatea; organele judiciare au obligatia de a dispune, din oficiu, administrarea probelor necesare pentru aflarea adevarului cu privire la toate împrejurartle cauzei, chiar daca învinuitul sau inculpatul si partile nu si-au exercitat dreptul de a prezenta mijloace de proba, de a propune probe si de a cere administrarea ior. Unii autori au mentionat sj un alt principiu, cu respectarea caruia trebuie sa se desfasoare activitatea de probatiune: loialitatea (corectitudinea) în obtinerea probelor si în interpretarea (aprecierea) lor. In deplin acord cu acest principiu ai loialitatii, în activitatea de obtinere si administrare a probelor, vom reveni si îl vom trata într-o sectiune ulterioara din acest capital. 쥁`