Referat Functiile Dreptului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Functiile Dreptului si de asemenea puteti face Download Referat functiile dreptului

Citeste fragmente din Referat Functiile Dreptului

Planul referatului: 1. Caracteristica generală a funcţiilor dreptului; 2. Funcţia de instituţionalizare juridică a organizării social-politice; 3. Funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii; 4. Funcţia de conducere a societăţii; 5. Funcţia normativă; 6. Funcţia informativă; 7. Funcţia educativă. Bibliografie. Termenul ,, funcţie „ vine de la latinescul ,, fonctio” care în traducere înseamnă ,,muncă”, ,, deprindere”, ,, îndeplinire”. La acest termen în ultimul timp se apelează tot mai frecvent, deoarece este imposibil a caracteriza vre-un fenomen social la justa lui valoare, dacă nu vom înţelege cum fenomenul respectiv activează, funcţionează. Problema funcţiilor dreptului este o problemă relativ nouă. Ani în şir problemei nu i-a fost acordată atenţia respectivă, considerîndu-se că dreptului îi revin aceleaşi funcţii ca şi statului. O asemenea interpretare însă nu s-a încununat cu succes. Deşi statul şi dreptul sunt indisolubil legate între ele, aceasta încă nu înseamnă că ceea ce-i caracteristic statului în mod automat poate fi atribuit dreptului şi invers. Fiecărei din ele îi sunt specifice anumite caracteristici şi trăsături. Dreptul are ca scop disciplinizarea societăţii umane. Acest scop este slujit de o serie de funcţii. Acestea sunt definite în literatura de specialitate drept ,, direcţii(orientări) funamentale ale acţiunii mecanismului juridic la îndeplinirea cărora participă întregul sistem al dreptului ( ramurile, instituţiile, normele dreptului), precum şi instanţele social abilitate cu atribuţii în domeniul realizării dreptului” ( N. Popa, Teoria Generală a Dreptului). Funcţia dreptului este categoria ce serveşte la determinarea rolului activ şi multilateral al dreptului în viaţa şi activitatea societăţii, din punct de vedere al destinaţiei dreptului. În opinia profesorului italian V. Ferrari, dreptul realizează: funcţia de reglementare socială; funcţia de tratare a conflictelor declarate; funcţia de legitimare a puterii.( Craiovean I. Tratat de teoria dreptului) Un alt autor consideră că funcţia primară a sistemului juridic este funcţia integrativă, drptul avînd rolul de a ,, calma” elementele potenţiale de conflict şi de a ,, unge „, mecanismul social în condiţiile în care sistemul de norme pentru care există adeziune este unitar şi coerent, punîndu-se problema legitimării sistemului de norme, interpretării normelor dreptului, sancţiunilor şi jurisdicţiei. Într-o altă opinie , sistemul juridic poate fi considerat ca un mecanism integrativ care contribuie la coordonarea sociatăţii, fapt ce se realizează prin intrări provenind din alt sisteme ale sociatăţii şi care sunt recepţionate de sistemul juridic, şi prin iesirile sistemului juridic catrealte subsisteme ale societăţii. W. Evan distinge: a) o funcţie pasivă de control social direct, adică de codificare a obiceiurilor, regulilor morale şi cutumelor existente într-o societate; b) o funcţie activă de instrument de modificare a comportamentelor şi valorilor existente într-o societate. Cu privire la cel de-al doilea tip de funcţie, evan arată că dreptil poate genera două procese corelative: procesul de institutionalizare, adică de intarire a unei norme prin inzestrarea ei cu mijloace necesare pentru aplicarea sa şi procesul de interiorizare a modelului de comportament , adica de asimilare a valorii sau a valorilor implicate in aceste norme, aspect cu privire la care s-a remarcat ca dreptul exercita o functie care poate fi calificata ca functie educativa. Analiza punctului de vedere exprimat de L. Friedman in aceasta materie subliniaza faptul ca in aceasta opinie se releva interactiunea dintre sistemul juridic si contextul social care este conditionata si dirijata de cultura juridica, dreptul nefiind insa o entitate independenta si autonoma ci este sensibil la presiuni externa, reflectind dorintele si puterea fortelor sociale care primeaza. Functiile sitemului juridic dupa L. Friedman fiind: atenuarea conflictelor; solutionarea controverselor; controlul social; ingineria sociala; shimbarea comportamentelor. De asemenea este important de mentionat distinctia unui autor celebru , intre functia represiva a dreptului prin care se consacra libertatea si ordinea prin intermediul sanctiunilor juridice şi functia stimulativa prin care se conditioneaza comportamentul uman, avind in vedere nivelul complex al sanctiunii juridice, nu numai punitiv ci si pozitiv , stimulativ. În conceptia profesorului N. Popa, dreptul indeplineste: functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice; functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale sociatetii; functia de conducere a societatii; functia normativa. La cele expuse anterior mai adaugam si functia educativa si informativa pentru a evidentia functiile dreptului in toata complexitatea sa, ca sistem juridic. Funcţia de instituţionalizare juridică a organizării social-politice; se manifesta prin faptul ca dreptul , prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilor publice ale staului, atributiile lor, coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri de stat: puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Aceasct functie rezida deci in faptul ca dreptul asigura cadrul de functionare a intragului sitem de organizare sociala, aceasta se efectueaza prin intemediul Legii Fundamentale dintr-un stat si anume Constitutia si legile organice. Constitutia Republicii Moldova in capitolul IV rglementeaza organizarea si functionare Parlamentului pe care-l declara organ reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului, ulterior consacra statutul deputatilor,procesul de legiferare. Capitolul V este destinat dispozitiilor cu privire la Presedintele Republicii Moldova, alegerea , mandatul si atributiile acestuia, ulterior capitolul VI se expune asupra constituirii si functiilor Guvernului Rebublicii Moldova , in Capitolul VII se reglementeaza raporturile acestuia cu Parlamentul,iar capitolul IX este dedicat Autoritatii Judecatoresti. Cu toate ca sunt determinate clar atributiile ce revin fiecarei autoritati publice si find consacrat legal principiul separarii puterilor in stat aceasta se intelege nu din aspactul izolarii ci din cel al unei colaborari eficiente. Funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii Ocrotind si garantind ordinea constitutionala , proprietatea, statutul si rolul individului , dreptul apare ca un factor implicat in procesul dezvoltarii sociale. Fiind un instrument al controlului social, dreptul previne dezorganizarea, asigura coeziunea interioara a colectivitatilor prin programarea si tipizarea unor conduite socialmente utile. La fel dreptul este important si prin faptul ca defineste cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante. Deci putem conchide ca statul prin intermediul dreptului apara colectivitatea umana, precum sip e fiecare memnru al colectivitatii, asigura buna functionare a colectivitatii, neadmitind conflictele in societate. Un exemplu elocvent de aparare a valorilor sociale am putea da referindurile la obiectul apararii dreptului penal, care in articolul 2 mentioneaza: ,, Legea penala apara impotriva infractiunilor, persoana, drepturile si liberatatile acesteia,瀠潲牰敩慴整ⱡ洠摥畩湩潣橮牵瑡牯‬牯湩畤 物慥挠湯瑳瑩瑵潩慮慬‬畳敶慲楮慴整ⱡ椠摮灥湥敤瑮 ⁡楳椠瑮条楲慴整⁡整楲潴楲污⁡⁡敒異汢捩楩䴠汯潤 慶‬慰散⁡楳猠捥牵瑩瑡慥漠敭楮楲Ⱪ瀠敲畣楳椠瑮 敲条⁡牯楤敮搠⁥牤灥⹴ඔ h± h± ” ␃ሃ桤ā愀̤摧䥇@᠀Funcţia de conducere a societăţii Dreptul este cel mai important instrument de realizare a conducerii sociale, a scopurilor social-politice pe care societatea si le propune.Reglementind cu ajutorul normelor juridice cele mai importante domenii de activitate sociala, in drept isi gasesc expresie scopurile pe care societatea si le propune la acea sau alta etapa, problemele cu care ea se confrunta. Actul normative juridic este un act de conducere sociala. În forma ei cea mai generala, legea este forma universala de exprimare a dezideratelor sociale majore. Îmbratisind domeniul organizarii sociale, dreptul se circumscrie domeniului de practica sociala din doua considerente si anume: mobilurile care pun in miscare activitatea legiuitoruluisunt esentialmente legate de nevoile reale ale societatii, de practica raporturilor inter-umane ca efect al aplicarii normei de drept se produce o modificare a realitatii sociale prin aceea ca dreptul ofera o forma specifica de manifestare a raporturilor sociale- forma raporturilor juridice Dreptul reprezentind deci, o tentetiva de regularizare a raporturilor inter si intra sociale. Funcţia normativă Este o functie de sinteza, in sensul ca priveste si aspecte importante ale celorlalte functii, aceasta derivind din nevoia subordonarii actiunilor individuale fata de conduita tip prescrisa de normele juridice. Mai mult , normativitatea juridica este o parte componenta a normativitatii sociale si in consecinta, atit individual cit si statul , organelle sale, persoanele juridice isi desfasoara activitatea conform prescriptiilor normative ale dreptului. Stabilind prin normele juridice modalitatea de comportare statul in acelasi timp verifica in ce masura acest compartiment prescris se realizeaza in practica. Alaturi de alte forme de reglementare normative, dreptul , prin ansamblul normelor si institutiilor sale , este un factor de programare a libertatii de actiune a omului. Funcţia informativă Reflectind realitatea, in normele juridice se acumuleaza cunostinte despre viata multilaterala a societatii si despre problemele stringente ale ei. Dreptul raspunzind imerativitatii de a corespunde realitatii orinduirii sociale, concentreaza in sine schimbarile ce au loc in societate. Generalizind normele juridice in vigoare putem face concluzii pentru a aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura politica a societati, caracterul relatiilor economice, nivelul de democratizare al societatii etc,. Deci din continutul prescriptiilor normative ale dreptului la un anumit moment se poate culege o informatie ampla despre societatea respectiva la acea sau alta etapa de dezvoltare. Funcţia educativă Adoptind norme juridice , statul asigura cadrul organizatoric necesar activitatii spirituale si pune la dispozitia oamenilor o serie de mijloace culturale si spirituale prin intermediul carora sa se realizezeze educatia populatiei. Deoareca maturizarea personalitatii, formarea pozitiei aciva de viata sint inseparabile de asimilarea profunda a legilor de catre fiecare cetatean , in mod deosebit de tineri. Cresterea nivelului de cultura juridica, instruirea generatiei in spiritul respectului fata de legi au la ora actuala o semnificatie deosebita. Dreptul, prin normele sale ocroteste valorile spirituale si culturale care sunt legate nemijlocit de functionarea mecanismului social. El stabileste normele convietuirii sociale, orientindui pe oameni ca aceste norme sa devina dominante. Chiar si in cazul aplicari sanctiunilor, scopul urmarit este de a preveni in viitor abateri de la normele juridice,de a educa si reeduca persoanele petnru reintegrarea lor eficienta in societate. Bibilografie: 1.Constitutia Republicii Moldova , adopata la 29 iulie 1994, M.O. nr. 1, 194. 2. Codul Penal al Republicii Moldova adptat prin Legea nr. 985-XV din 18 aprilie 2002. 3.Mazilu V.P.,, Teoria Generala a Dreptului”, Bucuresti 2002. 4. Vonica R.P. ,, Introducere generala in dept” Bucuresti 2002. 5. Popa C.,, Teoria Generala a Dreptului” Bucuresti 2001. 6. V. Cretu, Gh. Avornic, S. Baies, I. Guceac, B. Negru, T. Negru, C. Negru, D. Zabunov ,, Bazele statului si dreptului Republicii Moldova”, Chisinau 1997. PAGE PAGE 7 쥁`