Referat Desfiintarea Casatoriei

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Desfiintarea Casatoriei si de asemenea puteti face Download Referat Desfiintarea casatoriei

Citeste fragmente din Referat Desfiintarea Casatoriei

DESFIINTAREA CASATORIEI Cuprins Generalităţi ……………………………………p. 3 Nulitatea absolută……………………………...p. 3 Cazuri de nulitate absolută…………..……....p.3 Nulitatea relativă……………………………….p.6 Efectele nulităţii………………………………..p.7 Bibliografia …………………………………….p.8 Generalităţi Nulitatea intervine ca o sancţiune a nerespectării unora dintre cerinţele prevazute de lege prin încheierea căsătoriei. Cauzele care determină nulitatea constau în nerespectarea unor condiţii impuse de lege anterior sau concomitent încheierii ei spre deosebire de cauzele care duc la divorţ, ce sunt efecte de viitor. În afara de cazurile de nulitate prevazute de lege există şi nulităţi virtuale admise de literatura de specialitate. – ratione materiae - , afară de cazul în care persoana competentă a exercitat în mod public atribuţia de delegat de stare civilă, datorată, ideii de aprenţă – error communis facit ius - şi cum că căsătoria este valabilă. Nulitatea absolută Nulitatea absolută se sancţionează în cazul nerespectării dispoziţiilor legale privind încheierea căsătoriei ( Potrivit art. 1 Decretul nr.32 din 1954, validarea căsătoriei încheiate înainte de punerea în aplicare a Codului familiei se stabileşte conform cu dispoziţiile legii în vigoare la data încheierii. Însă, în privinţa nulitaţii, trebuie să se ţină seama de prevederile Codului familiei, după distincţiile facute de art. 1 Dectrecul nr.32 din 1954 ). Cazuri de nulitate absolută I. Căsătoria a fost încheiată cu încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la vârsta matrimonială (art.19 şi 4 Codul familiei). Deşi această nilitate este absolută, ea poate fi, totuşi, acoperită în următoarele situaţii (art.20 Codul familiei): Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucureşti, 2005, Ed. Fundaţia România Mare, p.22; Ion P.Filipescu, TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Ediţia a V-a, Bucureşti, 2000, Ed. AllBeck, p.175 ; Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucureşti, 2005, Ed. Fundaţia România Mare, p.22; Dacă soţul care nu avea vârsta legală pentru căsătorie a împlinit-o între timp până la constatarea nulităţii. Dacă soţia a dat naştere unui copil. Naşterea acestui copil demonstrând că soţii au împlinit vârsta pupertăţii; copilul urmând să fie crescut şi educat în cadrul familiei. Dacă soţia a rămas însărcinată. II. Căsătoria a fost încheiată de către o persoană care era deja căsăstorită. Aici avem un caz aparte şi anume principiul monogamiei (art.19 şi 5 Codul familiei). În cazul declarării morţii prin hotărâre judecătorească cea de-a doua căsătorie e valabilă dacă a fost încheiată în intervalul de timp de la data fixată prin hotărâre ca fiind aceea a morţii şi data rămânerii definitive a hotărârii declarative de moarte. Această situaţie nu se aplică în cazul în care soţul celui ce fusese declarat mort este de rea-credinţă, astfel în cazul în care se realizează o căsătorie bazată pe astfel de mijloace aceasta va fi declarată nulă. Deasemenea şi pentru bigamie, căsătoria încheiată de soţul celui declarat dispărut prin hotărâre judecătorească este lovită de nulitate. III. Căsăsătoria între persoane care sunt în gradul prohibit de lege; între rudele de linie dreaptă şi colaterală până la gradul patru inclusiv (art.19 şi 6 Codul familiei). acelaşi grad prohibit de lege (art.19,art.6,art.75 alin.3 din Codul familiei). IV. Căsătoria încheiată între cel care adoptă şi ascendenţii lui pe de o parte, şi cel adoptat ori descendenţii lui pe de altă parte (art.19 şi art.7, lit. C, Codul familiei). V. Căsătoria încheiată de alienatul sau debilul mintal (art.19 şi 9 Codul familiei). Acest tip de căsătorie este interzisă pentru motive de ordin biologic şi pentru faptul că ei nu îşi pot exprima comsimţământul în mod conştient. Persoanele lipsite temporal de facultaţile mintale nu se pot căsători în timpul în care discernământul le lipseşte, consimţănîntul exprimat poate sau nu poate fi valabil. 4 - Ion P.Filipescu, TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Ediţia a V-a, Bucureşti, 2000, Ed. AllBeck, p.177; 5 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucureşti, 2005, Ed. Fundaţia România Mare, p.23; 6 – Ibidem 5, p.24. VI. Căsătoria încheiată fără respectarea prevederilor art.16 din Codul familiei. În acest caz nulitatea intervine când lipseşte consimţământul viitorilor soţi. Prin aceasta urmărindu-se, realizându-se şi încălcându-se unele condiţii de fond cerute de lege. VII. Incompetenţa ofiţerului de stare civilă. Acest fel de nulitate se referă la cazurile în care această calitate nu s-a desfăşurat pe teritoriul unde funcţionarul respectiv îşi are competenţa ( rationae materiae), şi în cazul în care căsătoria nu se încheie între persoanele expres prevăzute de lege ( erro communis facit ius). VIII. Lipsa de solemnitate Căsătoria va fi lovită de nulitate în situaţia în care lipseşte numai un element al solemnităţii cât şi atunci când soleminitatea lipseşte integral. IX.Căsătoria fictivă Căsătoria este fictiva în diferite situţii : ~ ö ª Ò ö ø ␃愃̤摧ഈ ̤̀☊଀ņ愀̤摧䱯“ jG ̡㱪 O altă situaţie de căsăstorie fictivă este aceea în care a fost încheiată cu intenţia de a se obţine unele efecte secundare acţiunii, cum ar fi folosirea locuinţei sau scopul de a eluda anumite dispoziţii legale imperative , altele decât cele care reglementează casătoria (C.S.J., S.CIV.DEC.NR.1890/2002). Sub acest aspect căsătoria fictivă apare ca o fraudă la lege. 7 - I. Albu, DREPTUL FAMILIEI, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1975, p.58; 8 - Al. Bacaci, DREPTUL FAMILIEI, Editura All, Bucuresti, 2000, p.40; Astfel căsătoria fictivă se prezintă ca fiind nu act juridic cu cauză ilicită, în raport cu dispoziţiile legale. În cazul căsătoriei pentru fictivitate, se pune problema efectelor nulităţii în privinţa copiilor, cauzele de nulitate deosebindu-se de cele de divorţ. X.Căsătoria între persoane de acelaş sex( art.1,4,5,25,47-52,53-60, Codul familiei). ). Acţiunea în declararea nulităţii absolute poate fi introdusă de orice persoană interesată, ca de exemplu : soţii – în cazul bigamiei- , rudele soţilor sau creditorii lor etc.. Deasemenea şi procurorul poate introduce acţiune în nulitate absolută ( art. 47, Decretul nr.32/1954, art. 45 Codul de procedură civilă), dar numai în timpul vieţii soţilor, deoarece după moartea unuia din ei interesul pe care îl are de apărat nu mai există ( C.S.J., S. Civ., dec. Civ. Nr.1602/1990). Acţiunea de nulitate absolută nu se poate prescrie. Nulitatea relativă Nulitatea relativă intevine în cazul viciilor de consimţământ, cum ar fi eroarea, dolul şi violenţa. In ceea ce priveşte eroarea, spre deosebire de dreptul comun nu duce la anularea căsătoriei decât dacă se referă la identitatea fizică aceluilalt soţ. In cazul violenţei se declanşază nulitatea relativă când consimţământul unuia dintre soţi este viciat prin violenţă ori prin constrângerea exercitată de părinţii unuia dintre viitorii soţi şi deasemenea trebuie anticipată violenţa raportată la starea psihică a soţului respeciv. 9 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucureşti, 2005, Ed. Fundaţia România Mare, p.26; 10-Trib. Sprem,dec.civ.nr.1196 din 27 mai 1972, în 1972, p.199; 11- Trib. Sprem,dec.civ.nr.974 din 26 aprilie 1972, Repertoriu 1969-1972, p. 16; 12 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucureşti, 2005, Ed. Fundaţia România Mare, p.27; Efectele nulităţii Ambele nulităţi generează acelaşi efect; desfiinţarea căsătoriei atât pentru viitor cât şi pentru trecut, considerându-se că acea căsătorie nu a existat. În ceea ce priveşte relaţiile personale dintre soţi ca efect al căsătoriei, se revine numele anterior căsătoriei, iar toate obligaţiile specifice acestei comuniuni, încetează putându-se căsătorii cu altcineva sau recăsătorii, atunci când motivele de nulitate încetează. În ceea ce priveste bigamia, soţii nu au avut niciodată calitatea de căsătoriţi, deci nu se poate discuta despre acest lucru. Efectele căsătoriei în cazul în care lipseşte capaciatatea de exerciţiu, în situaţia în care desfiinţarea căsătoriei are loc înainte ca unul din soţi să împlinească vârsta de 18 ani, astfel persoana respectivă neavând capacitatea de exerciţiu corespunzătoare pentru întemeierea unei familii, el se consideră că nu a fost căsătorit şi nu a avut această capacitate nici în trecut. În ceea ce priveşte relaţiile patrimoniale dintre soţi, regimul comunităţii de bunuri,în acest caz, nu a putut avea loc între soţi, deoarece nulitatea opereză retroactiv şi astfel obligaţia de întreţinere nu a putut exista între ei, iar dreptul la moştenire a soţului suprevieţuitor nu poate opera, pentru ca se consideră că această calitate nu a existat niciodată. 13 - T. R. Popescu, DREPTUL FAMILIEI. Tratat, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1965, p.66; 14 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucureşti, 2005, Ed. Fundaţia România Mare, p.27; Bibliografie * Albu I., Dreptul familiei, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1975. * Bacaci Al., Dreptul familiei, Editura All, Bucuresti, 2000 . * Filipescu Ion P., TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Ediţia a V-a, Bucureşti, 2000, Ed. AllBeck. * Popescu T.R., Dreptul familiei. Tratat, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1965. * Pricopi Adrian, DEPTUL FAMILIEI, Bucureşti, 2005, Ed. Fundaţia România Mare. * www.educativ.ro PAGE PAGE 3 쥁@