Referat Avocatul Poporului - Aparator Al Drepturilor Si Libertatilor Cetatenesti

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Avocatul Poporului - Aparator Al Drepturilor Si Libertatilor Cetatenesti si de asemenea puteti face Download Referat Avocatul Poporului - aparator al drepturilor si libertatilor cetatenesti

Citeste fragmente din Referat Avocatul Poporului - Aparator Al Drepturilor Si Libertatilor Cetatenesti

REFERAT Avocatul Poporului ca aparator al drepturilor si libertatilor cetatenesti Cuprins Capitolul I Conceptul de societate democratica si democratie din perspectiva institutionala a Uniunii Europene Capitolul II Avocatul Poporului, putere morala in echilibrul celor trei puteri in stat. Raportul dintre institutia Avocatul Poporului si puterile statului 1.Raportul dintre legislativ si institutia Avocatul Poporului 2.Raportul dintre executiv si institutia Avocatul Poporului 3.Raportul dintre autoritatea judecatoreasca si institutia Avocatul Poporului. Curtea Constitutionala. Capitolul III Actul administrative si aplicarea sa. 1.Trasaturile actului administrativ 2.Clasificarea actelor administrative 3.Aplicarea actului administrativ de autoritate 4.Modificarea,anularea si inexistenta actului administrativ Capitolul IV Prezentarea institutiei Avocatul Poporului 1.Trasaturile constitutionale si legale ale institutiei Avocatul Poporului 2.Competenta institutiei Avocatul Poporului. 3.Procedurile legale prin care actioneaza Avocatul Poporului. 4.Competenta Avocatului Poporului in solutionarea unor petitii care privesc autoritatea judecatoreasca 5.Functiile Avocatului Poporului. 6.Actele Avocatului Poporului Capitolul V Elemente de drept comparat privind rolul Ombudsmanului in realizarea controlului colectivitatilor locale, in sistemul de drept romanesc si principalele sisteme de drept ale statelor Europene. Capitolul VI Perspective Bibliografie Capitolul I Conceptul de societate democratica si democratie din perspectiva institutionala a Uniunii Europene Intr-un raport cu privire la Tratatul instituind o constitutie pentru Europa prezentat de Comisia pentru probleme constitutionale a Parlamentului European, din decembrie2004 , se apreciaza ca cetateanul European este veritabil beneficiar al textului acestui Tratat Constitutional. Cetateanul European este considerat alfa si omega al Tratatului Constitutional1. In vederea asigurarii caracterului democratic al Uniuni, precum si in scopul apropierii acestuia de cetatenii sai, textul Tratatului a statuat urmatoarele principii ale functionarii U. E : -principiul egalitatii democratice2 -principiul democratiei reprezentative3 - principiul democratiei participative -principiul dialogului social Conceptul de cetatean in ciuda tuturor incertitudinilor ce au fost exprimate in literature, ramane strans legat de idea de participare democratica. _________________________ 1.F.Kauff- GAzin, La citoyeennee de l’ Union dans le Traite etabilisant une Constitution pour l ‘ Europe, V. Constantinescu. Y. Gautier, V. Michel, op.cit., p.331. 2. Art I-45: In toata activitatile sale Uniunea respecta principiul egalitatii cetatenilor sai , care beneficiaza de o atentie egala din partea institutiilor , organelor si organismelor Uniunii 3. Art I-45 Functia Uniunii are la baza principiul democratiei participative. Cetatenii sunt reprezentati in mod direct la nivelul, Uniunii in Parlamentul European. Cetateanul European apare sub infatisarea detinatorului unei parti din ,,suveranitatea europeana ‘’ ca fiind componenta unei entitati colective europene, pe cale de a se forma poporul european4. Principiile democratiei participative au fost instaurate pentru a completa democratia reprezentativa , dar si pentru a manifesta societatii civile, totul in scopul unei mai bune conduceri ale U. E. Principiul democratiei participative isi gaseste consacrare in art I-47 din Tratat. Prin mijloace corespunzatoare, institutiile Uniunii acorda cetatenilor si asociatilor reprezentative posibilitatea de a-si face cunoscute si de a schimba, in mod public, opiniile in toate domeniile de actiune ale Uniunii. Aceste institutii europene si-au propus mentinerea unui dialog deschis, transparent si constant cu asociatiile reprezentative, si mai ales cu societatea civila, componenta fundamenatala a statului de drept. Deschiderea unui dialog cu societatea civila, luarea sa in considerare, cu ocazia consultarii regulate, de catre Comisie5, dar si posibilitatea care este acordata cetatenilor de a-si face cunoscute opiniile, permite crearea vectorilor formali in comunicarea intre opinia publica si institutiile europene. Asa cum sunt ele prevazute de catre art. I-47 din tartatul Constitutional principiile democratiei participative au ca scop ameliorarea conducerii in cadrul U.E si favorizarea participarii destinatarilor normelor comunitare la elaborarea acestora. S-a dovedit a fi necesara asocierea sferelor private la deciziile publice, insa pentru a fi inteleasa si ascultata ,, societatea civila europeana ;, trebuie sa existe si sa aiba sentimental apartenentei la U.E.’’ Revine astfel reprezentantilor politici nationali si europeni, institutiilor europene, dar si organizatiilor ce compun societatea civila sa dezvolte si sa alimenteze sentimental de apartenenta, care sa conduca la crearea unei entitati solide, capabile sa-si impuna propriile opinii si sa influenteze procesul decizilonal comunitar. __________________________ 4. F. Kauf- Gazin, op.cit., V.Constantinesco. Y. Gautier, V.Michel, op.cit.337 5. Art.I-47 alin. (3) : ,,In vederea asigurarii coerentei si transparentei actiunilor Uniunii,Comisia procedeaza la ample consultari ale partilor interesate ‘’ O alta modalitate prin care cetatenii europeni participa efectiv la luarea deciziilor o reprezinta initiative legislative popolara6 In acest sens, Tratatul Constitutional a prevazut in art. I-47 alin (3) ca : ,, la initiativa a cel putin un million de cetateni ai Uniunii, resortantii ai unui numar semnificativ de state membre, Comisia, in limitele competentei sale , poate fi invitata sa faca o propunere corespunzatoare referitoare la chestiuni pentru care cetatenii considera ca este necesar un act juridic al uniunii pentru punerea in aplicare a prezentei Constitutii.’’ In termenii dispozitiei mentionate, cetatenilor li s-a dat posibilitatea de a intervene, in mod direct, in procesul legislativ European. Eficienta si efectul acestei modalitati de interventie a cetatenilor in procesul legislativ European depinde de legiuitor, deoarece art. I-47 alin 4 dispune ,, Legea europeana prevede procedurile si conditiile necesare pentru prezentarea unei astfel de initiative cetatenesti, inclusive numarul minim de state membre din care acestia trebuie sa provina ‘’ Initiativa cetateneasca reprezinta un prim mijloc institutional transnational al democratiei participative. Originalitatea puterii sale in aplicarea in sanul Uniunii Europene decurge tocmai din caracterul sau transnational. Initiativa asa cum este ea prevazuta in Tratatul Constitutional, constitue liantul direct intre cetatenii Uniunii si institutiile europene , caci statele membre nu intervin, a priori in organizarea initiativei. Aceasta excludere a statelor membre se explica prin obiectivul urmarit de democratia participatiava, ce rezida in luarea in consideratie a opiniei publice europene , a unei asociatii civile care transcede frontierele nationale si care capata o anumita greutate in procesul decisional comunitar. Un element important al democratiei participative il reprezinta dialogul social (art.I-48). ___________________________ 6. Aceasta modalitate de interventie in procesul legislative a fost considerat,, cea mai mare inovatie’’ a Tratatului Constitutional, O. Duhamel, OUI/NON. Les arguments pour choisir la Constitution europeenne en 25 question. Le monde, hours serie, mai 2005.p.14 Uniunea Europeana promoveaza si recunoaste rolul partenerilor sociali la nivelul Uniunii, luand in considerare diversitatea sistemelor nationale, promovand dialogul intre acestia, cu respectarea autonomiei lor. In contextul European democratia reprezentativ nu mai este suficienta. Ea ramane , cu siguranta esentiala , insa trebuie completata cu noi forme alternative de democratie, bazate, in special pe dialogul civil si cel social. Capitolul II Avocatul Poporului, putere morala in echilibrul celor trei puteri in stat. Raportul dintre institutia Avocatul Poporului si puterile statului Prin insasi menirea sa, institutia Avocatul Poporului se afla in stranse raporturi cu celelealte institutii ale statului si, in egala masura, si cu structurile societatii civile. Natura acestor raporturi variaza in functie de activitatea desfasurata de respective institutie sau structura, putand fi de colaborare, de sprijin efectiv, de control sau doar de informare. De altfel chiar reusita institutiei depinde in buna masura de acceptarea sa de catre populatie, de gradul sau de integritate in cultura politica a tarii. Pentru a defini pozitia sa in ansamblul structurilor statale. Legea organica prevede ca Avocatul Poporului este independent fata de orice autoritate publica . Independenta sa fata de organismele publice care cad sub incidenta preocuparilor sale si acesul liber al cetateanului la serviciile oferite publicului sunt trasturi specifice in general Ombudsman-ului7 , ca si faptul ca el nu se poate substitui autoritatilor publice controlate atunci cand isi exercita atributile. De aceea Avocatul poporului poate emite doar recomandari si rapoarte, iar nu decizii susceptibile de a fi investite cu forta juridical obligatorie 1.Raportul dintre legislativ si institutia Avocatul Poporului Din punct de vedere organic fiind o institutie de sorginte parlamentara, intre Avocatul Poporului si Parlament exista raporturi privilegiate, in nici un moment nepunandu-se problema subordonarii. Legarea ,,nasterii’’ Avocatului Poporului de Parlamenta a parut drept firesc in conditile in care ea este o institutie a statului destinata sa controleze administratia publica prin mijloace necontencioase: institutia nu putea depinde in formarea sa nici de autoritatea executive si nici de cea judecatoreasca 7..D. Apostol-Tofan,op.cit., p.269 Avand in vedere configuratia initiala a institutiei, precum si efectele juridice ale activitatii sale, Avocatul Poporului apare totusi ca o forma specializata de control indirect pe care Parlamentul o exercita asupra activitatii autoritatilor executive si administrative8 . In urma celor expuse mai sus putem trage concluzia ca raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizeaza prin prin urmatoarele aspecte : -Parlamentul are dreptul de a numi conducatorul institutiei Avocatul Poporului. - Senatul si Birolurile Permanente ale Camerei Deputatilor au dreptul de a numi adjunctii Avocatului poporului. -Parlamentul are dreptul de a vota legea organica a institutiei. -Birolurile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au dreptul de a aproba Regulamentul de organizare si functionare a institutiei. -Parlamentul are dreptul de a asculta si a se pronunta asupra rapoartelor Avocatului Poporului. 2.Raportul dintre executiv si institutia Avocatul Poporului. Menirea generala pentru care a fost create institutia Avocatul Poporului este aceea de imbunatatirii a activitatii administratiei publice. Principalul sau scop imediat este insa acela de a pune fata in fata administratia publica cu cetatenii care se considera lezati in drepturile lor de autoritati care ar trebui sa ii serveasca si nu sa le produca prejudicii. Iar aceasta activitate de mediere se realizeaza in concret nu prin ,, solutionarea unor raporturi sociala’’9, ci prin sesizarea altor organe ce ar putea oferi astfel de solutii. Prin instituirea Avocatului Poporului s-a inceracat o sporire a garantiilor juridice conferite drepturilor si libertatilor cetatenestisi, ______________________ 8. In acelasi sens vezi si I.Muraru, op.cit.,.371. 9.T.Draganu,oop.cit.,p347 totdeauna, protectie mai active a acestor drepturi din partea statului. Este normal deci ca raporturile pe care Avocatul Poporului le are cu executivul sa fie mai degraba definite ca raporturi de control si colaborare10, fara ca prin aceasta sa existe posibilitatea unor imixturi reciproce in activitate.Aceasta institutie a fost create tocmai pentru a stopa abuzurile administratiei publice in raport cu cetatenii, ea insa nu se poate substitui autoritatii controlate, ci are doar posibilitatea de a ii solicita acesteia, cu autoritatea specifica unei institutii statale sin u doar de pe pozitia unui simplu cetatean, sa isi manifeste in mod concret, complet si in cadrul termenelor stabilite de lege atributiile care ii revin. De asemenea Avocatul Poporului nu poate aplica sanctiuni.Practic , sanctiunile sunt aplicate tot de autoritatile din sistemul organelor administratiei publice. Tocmai de aceea, raporturile Avocatului Poporului cu autoritatile executive si administartive11 sunt de natura complexa, in nici un caz de subordonare. Avocatul Poporului nu poate amenda functionarii sau autoritatile, nu poate dispune revocarea functionarilor, nu ii poate actiona in judecata. Deci am putea caracteriza raporturile Avocatului poporului cu executivul si autoritatile administratiei publice Avocatul Poporului are dreptul de a solicitaacestora masuri ce se cuvin pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Avocatul Poporului are dreptul de a reclama autoritatilor ierarhic superioare lipsa de reactie a celor somatic sa ia masuri necesare. _____________________________ 10. Ibidem 11.Pentru discutiile din doctrina cu privire la faptul de a sti daca autoritatile administrativefac parte sau nu din puterea executive vezi , mai ales, T. Draganu, op.cit.,vol,p.271 si urmsi A. Iorgovan,op.cit., p.51 si urm. 3. Raportul dintre autoritatea judecatoreasca si institutia Avocatul Poporului. Curtea Constitutionala Daca fata de Parlament si autoritatile executive si administrative, cu care raporturile sale sunt unele speciale si complexe aceasta independenta se manifesta atat la nivel organic cat si functional, fata de autoritatea judecatoreasca, ce beneficiaza ea insusi de un statut de toata independenta, pozitia Avocatului Poporului este una de autonomie totala . Avocatul Poporului nu dispune de mijloacele obisnuite ale unui aparator in instanta, insa dispune de o putere mult mai mare, aceea de a sensibiliza autoritatile ierarhice superioare din sistemul administratiei publice, Parlamentul si opinia publica cu privire la eventualele fenomene ilegale ce s-ar petrece in interiorul uneia din puterile statului. Ori de cate ori Avocatul poporului este sesizat cu privire la o ilegalitate aflata pe rolul instantelor judecatoresti rolul12 sau se reduce la acela de antena de retransmisie a deciziei organuluijudecatoresc. Paralelismele care se poate stabili cu institutia contenciosului administrative sau cu unele proceduri de arbitraj nu fac decat sa sublinieze distanta intre doua structuri care au acelasi scop, protectia drepturilor si libertatilor cetatenesti se realizeaza prin mijloace net diferite: -una prin acte juridice obligatorii si executori,la nevoie cu concursul fortei e constrangere a statului. -cealalta prin acte juridice cu character de recomandar, dar a caror eficienta rezulta din forta sanctiunilor morale. _________________________ 12.Singura implicare in sfera autoritatilor judecatoresti ( sferace nu se identifica cu sfera puterii judecatoresti ) intervine in situattiile de birocratie generate de neaplicarea art.21 din Constitutie privind procesul echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil. Raporturile Avocatului Poporului cu Curtea Constitutionala sunt cu totul specifice , asa cum rezulta din prezenta implicare a acestuia in controlul de constitutionalitatea. Atributiile Avocatului Poporului scot in evidenta raporturile pe care aceasta institutie le are cu Curtea Constitutionala si anume: -avocatul poporului formuleaza puncte de vedere la cererea Curtii Constitutionale -poate sesiza curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora -poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptie de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor. Mai mult art. 146 lit a) din Constitutie prevede ca Curtea Constitutionala are printre atributii si pe aceea de a se pronunta asupra constitutionalitati legilor, inainte de promulgare acestora la sesizarea Presedintelui Romaniei , a unuia dintre presedintii celor doua Camere , a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Avocatului poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori, precum si din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei Avand in vedere cele expuse putem spune ca raportul dintre institutia Avocatul poporului si Curtea Constitutionala este unul de colaborare ca si in cazul celorlalte institutii ale statului si nu un raport de subordonare. Raportul dintre institutiei Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala priveste doar d aspectul legat de controlul constitutionalitatii legilor13. ________________________ 13.Am subliniat si cu alte prilejuri ca suprematia Constitutiei este o realitate incontestabila, sin u o simpla afirmatie, si ca ea reprezinta o obligatie opozabila, in egala masura , autoritatilor statului si tuturor celorlalte subiecte de drept. Cat priveste garantiile acestei suprematii, ele sunt tocmai cele doua aspecte mai sus mentionate . A se vedea I. Muraru Capitolul III Actul administrativ si aplicarea sa Notiunea de act administrativ. Prin act administrativ se intelege acea forma juridica principala a activitatii organelor administratiei publice, care consta intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa a da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii, in realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instantelor judecatoresti. 1. Trasaturile actului administrative Se impune de la inceput a sublinia ca in literature de specialitate nu exista o unanimitate de opinii cu privire la numarul si continutul actului administrative ( de drept administrative )14 Am spune ca aceasta reprezinta o consecinta fireasca a varietatii opiniilor exprimate cu privire la notiunea de administratie de stat, ca activitate si respective ca sistem de organe. Cu toate acestea, unele elemente comune, chiar daca sunt formulate diferit, se regasesc la toti autorii de drept administrative care si-au exprimat pina acum opinia: acte juridice, manifestari unilaterale de vointa, emise in realizarea puterii de stat. Tocmai aceste elemente comune,ce definesc aspectul de continuitate al doctrinei administrative romanesti, sunt esentiale pentru delimitarea actului administrative de celelalte acte juridice ale organelor administratiei de stat, pe de o parte, de operatiunile administrative, pe alta parte. Luand in consideratie cele expuse vom desprinde urmatoarele trasaturi ale actului administrative, in sens formal: ____________________________ 14. Astfel, in ordinea cronologica a aparitiei lucrarii, retinemca prof. T. Dragan opereaza cu sase trasaturi: a) emana de la organe ale statului; b)unilateralitate ; c)obligativitatea emiterii pe baza si in conformitate cu legea ; d)caracter de organ principal a administratiei de stat; b) este manifestarea de vointa juridical unilaterala; c)este emisa in realizarea puterii de stat; d)emana numai de la un organal administratiei de stat; e)are o forma specifica ( op.cit., p.221-235 a) Actul administrative este forma juridica principala de realizare a activitatii organelor administratiei publice Prin aceasta trasatura evocam genul proxim al actului administrativ- formele concrete de activitate ale organelor administratiei publice.Actul administrative ne apare ca una din formele cu semnificatie juridical prin care organelle administratiei publiceisi realizeaza competenta, implicit sarcinile. Actul administrative este insa forma cea mai important, aceasta datorita unor aspecte de natura cantitativa-ponderea pe care o ocupa. Administratia publica este in esenta ei, o activitate juridica, ea presupune, in final, modificarea raporturilor juridice existente prin nasterea unor noi drepturi si obligatii sau dupa caz, prin stingerea celor existente. De unde si necesitatea ca faptul juridic ce sta la baza acestor noi situatii juridice, determina incidenta dreptului obiectiv. Ponderea actului administrativ in sfera formelor de activitate ale organelor administratiei publice variaza dupa cum plasama la un nivel ierarhic sau altul al organizarii administratiei publice, respective dupa cum este vorba de un organism de ramura sau de domeniu. La organele de la baza sistemului organizarii administratiei publice au o pondere mai mare operatiunile si faptele materiale, iar pe masura ce urcam spre organele din varful organizarii- Presedintele Romaniei si Guvernul – ponderea acestora scade in favoarea actelor juridice, in principal a actului administrativ15. b) Actul administrative este o vointa juridical unilaterala Prin aceasta trasatura se urmareste, pe de o parte, includerea actului administrative in sfera actelor juridice, iar pe de alta parte, deliminatea actului administrative de operatiunile tehnico-administrative, respective de operatiunile tehnico-productive. Ca atare actul administrative ne apare ca fiind exteriorizarea vointei interne a unui organ ______________________________ 15. Vezi pentru unele aprecieri in acest sens, A. Trailescu, Unele consideratii referitoare la raporturile dintre autoritatile administartiei publice si actele acestora. In Drept, nr.10-11/1995, p.42-45. al administratiei publice de a produce in mod direct efecte juridice, adica de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii. Vointa pe care o manifesta organul administratiei publice trebuie sa fie expresa, neindoielnica in a schimba ceva din ordinea juridical existenta pina in momentul manifestarii ei, adica sa aiba acel animus negoti contrahendi si sanu fie doar jocandi causa. Rezulta ca un act administrativ de vreme ce in esenta cuprinde o manifestare de voinata juridica nu poate avea semnificatia unei rugaminti, a unei pareri sau a unui sentiment. Din punct de vedere al dreptului administrative, relevanta juridical are doar faptul material de incorporare a vointei organului administratiei publice de a da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii pentru subiecte de drept neidentificate ( in cazul actului administrativ normative), respective pentru subiecte de drept nominalizate ( in cazul actului individual ). c) Actul administrativ este emis numai in realizarea puterii publice. Aceasta trasatura deosebeste actul administrative de alte acte juridice cu caracter unilateral ale organelor administratiei publice. Din aceasta trasatura rezulta obligativitatea actelor administrative si executarea lor in oficiu.Caracterul actului administrative de a fi emis in realizarea puterii publice nu trebuie confundat cu caracterul general al oricarui act juridic, anume susceptibil de a fi realizat prin forta de constrangere a statului16. Forta de constrangere a statului intervine pentru a infrange o rezistenta a subiectelor de drepturi si obligatii in exercitiul autoritatii de stat sau dupa caz al unitatii administrative-teritoriale.Asa se explica de ce atunci cand nu este respectat de buna voie un act administrative nu mai este cazul sa se recurga la forta de constrangere a statului, adica la investirea acestuia cu un titlu executoriu, pentru ca actul administrative este prin el insusi purtator al unui asemenea titlu.17 ______________________ 16. R. Ionescu, op. cit., p.227 17.In legatura cu acest caracter al actelor administrative in literature de specialitate s-a ridicat problema de a sti daca el se regaseste in actele ce emana de la structuri nestatale in exercitarea atributiilor ce le-au fost transferate de la organelle administratiei de stat. Intr-o opinie de interpretare restrictiva a notiunii de act administrative, promovata de R. Ionescu, se sustine ca legea da in competenta organizatiilor obstesti indeplinirea unor Atari atributii tocmai pentru a apela la influenta obsteasca sin u pentru a savarsi acte in realizarea puterii de stat. d) Actul administrativ are un regim juridic specific, in centrul caruia se afla Legea contenciosului administrativ (Legea nr. 554/2004 . Aceasta trasatura a actului administrative ne ajuta sa deosebim actul administrative care este emis in special de organele administratiei publice, de actele de autoritate specifice altor categorii de organe . Indiferent cum privim administratia in sfera activitatii publice, ca scop sau ca mijloc, ea nu este singura activitate publico- statala, iar actul administrative nu este singurul act de autoritate, dar este singurul act de autoritate atacat in contencios administrative.Chiar si actele administrative care nu pot forma obiectul unei actiuni, fiind exceptate, au un atare statut consacrat pentru ca tot Legea contenciosului administrativ il prevede. Asa se explica de ce regimul consacrat de legea contenciosului administrativ, in concordanta cu principiile Constitutiei, devine un element obligatoriu al demersului teoretic de delimitare a trasaturilor actului administrativ, ca specie a actului juridic. 2.Clasificarea actelor administrative Tinand cont de faptul ca in toate clasificarile au o importanta practica, suntem de parere ca cel mai mare interes il reprezinta o clasificare ce are in vedere cel mai larg structural-organizational ) al notiunii de act administrative. 1.Dupa categoria organului care le emana, distingem : a) acte care emana de la organul de administratie de stat b) acte care emana de la alte organe de stat c) acte care emana de la autoritatile autonome ale administratiei publice locale d) acte care emana in baza imputernicirii date de lege ori de organe ale administratiei de stat, de la personae private- acte administrative prin delegatie. 2. Dupa competenta materiala a organului emintent, distingem : a) acte de administratie generala b)acte de administratie speciala 3. Dupa gradul de intindere a efectelor, delimitam: a) acte normative b) acte individuale18 c)acte cu caracter intern 4.Dupa continutul efectelor actului individual pot fi identificate cel putin patru categorii: a) acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii determinate pentru subiectul caruia i se adreseaza b) acte de conferire a unui statut personal ( diploma scolara , decizia de pensionare ) c) acte de aplicare a constrangerii administrative19 d) acte cu caracter jurisdictional. Se impune a preciza ca in cazul actelor din prima categorie ce pot fi denumite generic autorizatii delimitam doua mari situatii, dupa cum legea lasa organului de stat un drept de apreciere sau ii stabileste doar obligatia verificarii conditiilor cerute de lege. Tocmai de aceea autorizatiile sunt impartite in doua categorii: autorizati libere autorizatii impuse20 _______________________ 18. O categorie a actelor individuale o reprezinta si actele collective, cele care au ca obiect liste de personae fizice. 19. Avem in vedere in sens larg al constarngerii administrative, nu sensul restrictive-sanctionar ( vezi pt detalii A . Iorgovan, Drept administrative , op.cit, p.151 si urm) 20. T. Draganu, op.,p.8 3. Aplicarea actului administrative In legatura cu aplicarea actelor administrative se pun doua mari probleme pe care le vom examina Problema intrarii in viguare a actelor administrativ si problema executarii acestora. 1. Intrarea in viguare a actelor administrative Intrarea in viguare a actului administrativ este acel moment in care actul administrativeeste sucesibil de a fi pus in executare, de a produce efecte juridice. Asa dar trebuie retinute cele doua consecinte ale intrarii in viguare a actului administrativ si anume: a) Actul administrativ este susceptibil de a produce efecte juridice Momentul in care drepturile si obligatiile prevazute in actul juridic sunt definitive formate si deci actul produce efecte juridice, marcheaza intrarea in viguare a actului administrative. Efectele juridice ale actului administrative are ca punct de plecare in timp, data intrarii in viguare a acestui act. Ratiunea acestei reguli consta in aceea ca organele administratiei publice emit acte administrative in functie de circumstantele prezente pe care aceste organe le recunosc. Este de esenta actului administrativ sa puna in executare legea. Ca atare daca legea are caracter retroactive, este de la sine inteles ca actele administrative de aplicare trebuie sa aiba acelasi caracter. b) Actul administrativ este susceptibil de a fi executat. Indata ce a fost emis actul administartiv, el trebuie sa fie pus in executare de cei carora li se adreseaza. Mai intai , organele administratiei publice competente sa faca acest lucru si de persoanele fizice si juridice care trebuie sa i se conformeze. Plangerea persoanelor fizice sau juridice impotriva actelor administrative se poate face numai in momentul in care actul este susceptibil de a fi executat. Pina in acel moment , actul nu a intrat in viguare si nu are nici o consecinta juridica. Pentru organele administratiei publice care trebui sa puna in executare actul administrativ, actul intra in viguare indata ce a fost emis si a fost dus la cunostinta celor competenti sa-l examineze. Pentru persoanele fizice sau juridice, care trebuie sa se conformeze acestor acte, momentul intrarii in viguare este acela in care a fost facut cunoscut actul. 2.Executarea actelor administrative Conformarea fata de prescriptiile actului administrativ se intemeiaza pe o anumita valoare juridica pe careo au aceste acte. De asemenea punerea in executare a actelor administrative prezinta particularitatea executarii lor din oficiu. a)Valoarea juridica a actelor administrative Actele administrative au valoare juridica prin ele insele. Din faptul ca actul administrativ este emis de un organ al administratiei publice, investit prin normele juridice cu aptitudinea de a face actul , acesta are valoare obligatorie pentru orice persoana careia i se adreseaza. Astfel prin simpla lor existenta actele administrative creeaza drepturi si obligatii ce .privesc persoanele fizice si juridice. Consecinta valorii juridice a actelor administrative consta in aceea ca actele respective produc efecte juridice fara a fi necesar consimtamantul celor carora aceste acte li se adreseaza. b) Executarea din oficiu a actelor administrative Spre deosebire de actele juridice contractuale care, atunci cand nu sunt puse in executare de cei care au obligatia de a o face, au nevoie de un titlu executor, actele administrative nu necesita un astfel de titlu. Intradevar atunci cand o parte dintr-un act juridic contractual nu isi indeplineste obligatia asumata prin contract, cealalta parte, ca sa obtina executarea obligatiei, trebuie sa se adreseze instantei judecatoresti. Instanta consta neindeplinirea obligatiei si oblige pe debitor la executarea ei sau la dezdaunarea creditorului. Dupa ce hotararea judecatoreasca este definitive, ea este investita cu formula executorie si se trece la executarea silita a debitorului. Asadar pentru a obtine executarea obligatiei , creditorul are nevoie de un titlu executoriu din partea organelor judecatoresti. Executarea actului administrativ nu are nevoie de o astfel de procedura. Actul administrativ este executoriu din oficiu. Se pot ivi insa si situatii in care cei carora li se adreseaza actele administrative sa refuze indeplinirea obligatiilor care le revin in baza acestor acte.In acest caz administratia publica este obligate sa recurga la executarea silit a actelor administrative. Executarea silita este o masura extrema , la care organele administratiei publice recurg , dupa ce au fost epuizate toate celelalte cai care ar putea asigura executarea obligatiilor prevazute in actul administrativ. Executarea silita este supusa unui regim juridic care sa asigure folosirea sa numai in cazuri extreme. 4. Modificarea , anularea si inexistenta actului administrativ. Modificarea . Actul administrative nu trebuie sa fie conceput ca ceva fix, imuabil. Situatiile, in evolutia societatii, sunt in continua schimbare. Ca atare, si actele administrative care se refera la acestea trebuie sa fie schimbate , modificate. In al doilea rand trebuia sa pornim de la idea ca administartia este facuta de oameni, de aceea nu este infailibila. Organele care emit actele administrative pot sa vada gresit lucrurile cand fac aceste acte. Gresind trebuie sa existe posibilitatea indepartarii erorilor comise in emitera acestor acte juridice. De aceea, trebuie admisa posibilitatea modificarii actelor administrative, principiul revocabilitatiiactelor administrative fiind fundamental in regimul juridic al acestor acte. Modificarea actului administrativ poate sa fie opera autorului actului sau a superiorului sau ierarhic. De asemenea , modificarea actului administrative prin retragerea sa poate sa fie obligatorie, dar uneori poate sa fie doar posibila. Inexistenta si anularea Cand actul administrativ a fost emis cu incalcarea dispozitiilor legii, acest lucru face ca actul sa fie lovit de nulitate, organele competente pronuntand desfiintarea actului respective. Nulitatea actelor administrative constitue sanctiunea actelor administrative facute cu incalcarea legii si consta in lipsa actelor administrative de efectele juridice in vederea carora au fost emise. Constatarea incalcarii dispozitiilor legale in emiterea actelor administrative este de competenta organelor aratate in lege, care pot fi organe ale puterii legiuitoare, organe ale administratiei publice, instantele judecatoresti. Atunci cand se socoteste ca a fost incalcata legea printr-un act administartiv, trebuie sa ceara organului competent sa constate acest lucru sis a impiedice ca actul respective sa mai produca efecte juridice. Deci sa pronunte nulitatea actului respective. Cu toate acestea sunt situatii in care actele administrative sunt lipsite de elementele lor esentiale, astfel incat nu mai prezinta nici macar urma unei aparente de legalitate. In aceste cazuri, nu mai este necesara constatarea nulitatii acestor acte si pronuntarea desfiintarii lor. Actele administrative, in acest caz, trebuie socotite pur si simplu inexistente21. Efectele juridice in cazul inexistenntei actelor administrative, sunt urmatoarele: -in cazul acestora nu opereaza prezumtia de legalitate si nimeni nu poate fi obligat sa se supuna prescriptiei cuprinse intr-un astfel de act. -punerea in executare de catre organele administratiei publice a unui astefl de act apare ca o cale de fapt care atrage raspunderea administratiei si a functionarilor ei pentru daunele cauzate. In ce priveste nulitatea actelor administrative trebuie sa facem deosebirea intre nulitatea absoluta si nulitatea relative a acestor acte22. Nulitatea absoluta consta in sanctiunea acelor acte administrative care nu au fost emise cu incalcarea normelor juridice de fond si de procedura care privesc ocrotirea unui interes general. Sunt numeroase cazuri in care normele juridice, pe baza carora se emit actele administrative, sunt destinate a ocroti interesele unor personae care participa in raporturile de drept administrative. Incalcarea unor astfel de reguli juridice este necesar sa fie private ca determinand nulitatea relative a actelor administrative. Aceste acte sunt anulabile la cererea celor ocrotiti de normele respective, iar daca nulitatea nu este invocate, actul administrative poate fi considerat legal. ______________________________ 21.T. Dragan, Actele de drept administartiv, editura Stiintifica, 1959, pag. 151-152 ; M Waline . Droit administrative, Sirey, 1962 pag. 445-448 22. Terminologia de nulitate relative sau anulabilitate este echivalenta . Vezi , inn acest sens , Tr Ionascu. Tratat de drept civil, Vol I, editura Academica , Bucuresti, 1967, pag.330 Capitolul IV Institutia Avocatul Poporului Institutia Avocatul Poporului este o institutie nou creata, aparuta dupa Revolutia Romana din Decembrie 1989. In anul 1991, Adunarea Constitutionala a votat Constitutia Romaniei, marcandu-se astfel „[...] trecerea Romaniei spre un stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane si demnitatea omului reprezinta valori supreme si sunt garantate”1. La 21 februarie 1997 a fost adoptata, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului, publicata in Monitorul Oficial nr. 48 din20.03.1997. Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice. Sediul acestei institutii este in Bucuresti si, cu aprobarea Biroului permanent al Senatului, poate organiza birouri teritoriale in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce-i revin conform legii. Institutia Avocatul Poporului este autoritatea publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica, in conditiile legii. Avocatul Poporului 23 este denumirea constitutionala sub care s-a organizat si functioneaza in Romania clasica institutie a Ombudsmanului. Ombudsmanul este de sorginte suedeza si s-a raspindit indeosebi in Europa sub denumiri diferite ca: comisar parlamentar; aparatorul poporului ( Spania ) ; aparatorul public; mediator public ; mediatorul republicii ( Franta ) ; avocatul poporului ; procurer parlamentar. Ombudsmanul de fapt, este o persoana independenta, numita de regula de parlament, pentru a supraveghea administratia in relatiile cu cetateanul.Ombudsmanul incearca sa deblocheze conflictele cetatean –administratie publica, conflicte generate indeosebi de birocratie, carea fost si a ramas o grava maladie a administratiei. _________________________________ 23. Ase vedea si M. Constantinescu, A.Iorgovan, I .Muraru, E.S, Tanasescu, Constitutia romaniei,revizuita, comentarii si explicatii, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004,p.115-119. 1. Trasaturile constitutionale si legale ale institutiei Avocatul Poporului. Avand ca principal scop drepturile si libertatile cetatenilor, autoritatea Avocatul Poporului desfasoara o activitate ce se caracterizeraza prin trasaturi care o individualizeaza in raport cu celelalte autoritati publice: 1.Este o institutie ( art.58 alin 3 din Constitutie ) In limbaj juridic romanesc cuvantul institutie este utilizat in cel putin doua acceptiuni . Mai intai ca institutie juridica prin care se intelege un grup de norme juridice unite pe criteriu unui obiect comun de reglementare. Se utiliseaza si institutie politica , ea exprimand aici ceva complex. Intr-un sens organizatoric cuvantul institutie poate desemna o autoritate. Este interesant de observat ca in Constitutie , cuvantul este utilizat in art.58.alin.(3) atunci cand se stabileste ca organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabileste prin lege organica, in acest sens urmeaza sa intelegem ca este vorba de o autoritate publica ( organ de stat ). 2.Organizarea si functionarea sunt stabilite prin lege organica ( art.58alin. (3) din Constitutie ). Utilizarea legii organice pentru stabilirea organizariisi functionarii institutiei exprima importanta aparte a acesteia. Legea organica presupuneun domeniu de reglementare rezervat , iar potrivit Constitutiei ea se utilizeaza in reglementarea domeniilor nominalizate prin art.73.alin.(3) lit.a-s, precum si potrivit lit.t , pentru reglemenatrea celorlalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.Pentru Avocatul Poporului o asemenea prevedere se gaseste in art.58alin.(3) din Constitutie. 3.Conducatorul institutiei este numit de Camera Deputatilor si senat, in sedinta comuna. ( art.65 alin (2)lit I ) din Constitutie) Constitutia utilizeaza denumirea de Avocatul Poporului atat pentru institutie cat si pentru conducatorul acesteia .Aici ne referim la conducatorul institutiei care potrivit art.58 alin 1 si art .65 alin (2)lit .i din Constitutie este numit pe o perioada de 5 ani, de catre Camera Deputatilor si Senat. 4.Prezinta rapoarte numai Parlamentului ( art.60 din Constitutie) Este de esenta vietii parlamentare ca autoritatile parlamentare desemnate de catre Parlament in intregul sau prin structurile sale, sa prezinte dari de seama, rapoarte. Potrivit dispozitiilor legale distingem urmatoarele rapoarte : raport anual care se prezinta Parlamentului in intregul sau rapoarte la cererea Camerelor. 524Este o autoritate publica autonoma si independenta fata de orice autoritate publica (art.2 din Legea nr.37/1995, modificata prin Legea nr.181/2002), nu se substitute autoritatilor publice , nu poate fi supusa nici unui control imperative. Aceasta caracterizare este data de legea organica a institutiei , dar ea se legitimeaza pe dispozitiile constitutionale, bineinteles intr-o legitimare sistematica. Legea nr.35/1997 privind organizare si functionarea institutiei Avocatul Poporului stabileste ca : institutia este autoritate publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica in exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului nu se substitue autoritatilor publice. Avocatul Poporului nu poate fi supus nici unui mandate imperative sau reprezentativ. 6.Activitatea25 Avocatului Poporului are un caracter public. __________________________ 24. Publicat in Monitorul Oficial., P.I, nr.113/16.10.1990 25 T .Draganu,op.cit,.p 347 7. Autonomie Bugetara a Avocatului Poporului. Potrivit legii: -institutia are buget propriu -prin legile bugetare anuale poate fi aprobat un fond la dispozitaian Avocatul Poporului pentru acordarea de ajutoare. 7.Asimilari cu functia de ministru , pentru Avocatul Poporului si cu cea de sefi de departmente din aparatul Parlamentului pentru adjunctii acestuia. 8.Pe durata exercitarii mandatului, Avocatul Poporului nu poate fi urmarit si trimis in judecata penala pentru opiniile exprimate sau pentru actele savarsite in exercitarea mandatului. 9. Conducatorul institutie nu poate fi retinut, perchizitionat sau arestat fara incuviintarea presedintelui celor Doua Camere ale parlamentului. 10. Adjunctii Avocatului Poporului nu pot fi retinuti, perchezitionati sau arestati fara instiintarea prealabila a Avocatului Poporului . 2.Competenta institutiei Avocatul Poporului. Legea nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei avocatului poporului prevede in capitolul IV competenta institutiei, unde sunt stabilite actele si faptele care pot forma obiect al plangerii catre Avocatul Poporului si sunt limitative enumerate autoritatile ale caror acte si fapte nu fac obiectul activitatilor sale. Astfel conform art.13 litera b) din Legea Avocatul Poporului acestuia ii pot fi adresate cereri referitoare la ,, incalcarea drepturilor sau liberatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice’’ Sfera autoritatilor publice de la care poate proveni incalcarea drepturilor si libertatilor este dintr-o data mult limitata26, fata de cele mentionate in articolul 1 al legii. ___________________________ 26. In acelasi sens vezi si D. Apostol- Tofan , op .cit., p.273. In continuarea acestei idei , articolul 15 din lege prevede ca ,, nu fac obiectul activitatii institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor, de Senat sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romaniei si ale Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale, ale presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritattii judecatoresti. Iar in articolul 26 se precizeaza ca prevederile legii se vor aplica si actelor administrative ale regiilor autonome , indiferent ca acestea sunt gestionate de stat sau sunt concesionate unor persoane private. Din cele expuse mai sus, rezulta trei aspecte principale care trebuiesc avute in vedere cu privire la stabilirea competentei Avocatului Poporului: 1).Dispozitiile constitutionale ale art.55 si ale art.1 din Legea organica care prevede ca ,, Avocatului Poporului este numit pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor’’ in raporturile acestora cu autoritatile publice27. 2).Capitolul IV al legii organice, instituit ,, Atributiile Avocatului Poporului ‘’ unde in art.13 lit. b) se precizeaza ca sunt de competenta Avocatului Poporului cererile persoanelor ale caror drepturi si libertati cetatenesti au fost inculcate de catre autoritatile administratiei publice, desi initial scopul institutiei privea apararea drepturilor si liberatilor cetatenesti in raporturile persoanelor cu autoritatile publice, nu numai cu autoritatile administratiei publice. 3).Ultimul articol al capitolului IV din legea organica( art.26 ) , care stipuleazaca ,, prevederile prezentei legi se palica si actelor administrative ale regiilor autonome’’, extinzand in acest mod sfera competentei Avocatului Poporului. Avand in vedere ca prin legea organica nu s-au exprimat in mod clar limitele competentei Avocatului Poporului in raport cu dispozitiile constitutionale, apreciem ca _____________________________ 27. A se vedea art.1 din Legea nr.35/1997, precipitate. intentia a fost aceea ca Avocatului Poporului sa verifice mijloacele prin care administartia publica isi exercita activitatea in raporturile cu cetatenii si anume, serviciul public prestat de aceasta administratie. Dupa cum se poate observa ramane in competenta Avocatului Poporului incalcarile drepturilor si libertatilor de catre autoritatile administratiei publice. Aceste incalcari pot rezulta fie din acte, fapte juridice administrative, fie din conduita sau orice manifestare a functionarilor publici apartinand acestor autoritati: 1.Autoritati ale administratiei publice propriu zise: -administratia publica centarla ( ministere, directii ) -prefecti - servicii publice descentralizate din teritoriu ale ministerelor si organelor centrale -administratia publica locala ( consilii judetene ) 2. Organe administrative-jurisdictionale 3. Functionari publici ai acestora, ei actioneaza in calitate oficiala sin u ca personae private. Potrivit prevederilor Legii organice, si actele administrative ale regiilor autonome fac obiectul activitatii Avocatului poporului18. 3. Procedurile legale prin care actioneaza Avocatul Poporului Legea pune la dispozitia Avocatului Poporului mai multe mijloace si procedee pentru solutionarea si examinarea cererilor care i-au fost adresate: a)Avocatul Poporului poate solicita documente si informatii de la autoritatile administratiei publice in cauza; Avocatul Poporului poate sa audieze functionarii publici in cauza, sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei publice, de la functionari , precum si de la orice serviciu din sistemul acesteia; c ) Avocatul Poporului are dreptul sa faca anchete proprii; d) Avocatul Poporului emite recomandarii care nu pot fii supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc.Prin aceste recomandariii emise, Avocatul Poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitati faptelor sau actelor administrative; e) In situatia in care , Avocatul Poporului constata , cu ocazia cercetarilor facute, lacune in legislatiei sau cause grave de corupiei ori de nerespectare a legilor , va intocmi un raport care va contine cele constatate si il va inainta presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, sau dupa caz , primului ministru. 4. Competenta Avocatului poporului in solutionarea unor petitii care privesc autoritatea judecatoreasca. In Titlul III , Capitolul VI, al Constitutiei , este reglementata Autoritatea Judectoreasaca, care include instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii.Autoritatea Judecatoreasca are o gama mai larga decat Puterea Judecatoreasca ( aceasta fiind formata numai din instantele judecatoresti) . Puterea Judecatoreasca este una din cele trei puteri din cadrul democratiei constitutionale- legislative, executive si judecatoreasca. Prin Legea nr.181/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului , s-a dat o configuratie perfectionata textului care se referea la autoritatea judecatoreasca.Art.18 in forma modificata : in cazul in care Avocatul Poporului constata ca solutionarea cererii cu care a fost sesizat, este de competenta autoritati judecatoresti, el se poate adresa , dupa caz ministrului justitiei, Ministerului Public sau Presedintelui instantelor de judecata, care sunt obligate sa comunice masurile luate . Perfectionarea textului a insemnat o corelare corecta cu dispozitiile constitutionale ( prin utilizarea terminologiei “ autoritatea judecatoreasca” )si a adaugat presedintii instantelor judecatoresti stabilind astfel posibilitatea unei comunicarii directe a Avocatului Poporului cu aceste autoritatii.Aceasta modificare chiar daca este una simpla , dar e destul de solida.Potrivit art.6 paragraful 1 al Conventiei europene, orice persoana are dreptul la un proces echitabil, public si realizat intr-un rezonabil.Avand in vedere faptul ca Avocatul Poporului era sesizat cu multe plangerii referitoare indeosebi la tergiversarea exagerata a judecatilor, aceasta modificare adusa legii devenisa necesara, mai ales ca art.58 din Constitutie nu distinge incalcarile drepturilor si libertatilor in functie de autoritatea care le reproduce.Avocatul Poporului deci, nu se adreseaza direct judecatorului reclamat, ci presedintelui instantei., care are si atributii administrative in buna desfasurare a actului de justitie sau eventual ministrului justitiei. Modificari importante sau adus si reglementarilor privind Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel., Consiliul Superior al Magistraturii este declarat ‘ garantul independentei justitiei”.Legea Consiliului Superior al Magistraturii , elaborate in spiritual noilor reguli constitutionale , stabileste ca aceasta asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionala a magistratilor28. Pentru demersul nostru interes prezinta si Legea organizarii judiciare29, potrivit careia toate persoanele au dreptul la un process echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta .Iau masurii pentru organizarea si buna functionar a instantelor pe care le conduc, presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori sipersonalul auxiliaryde specialitate, cu respectarea principiilor independentei si supunerii lor numai legii. Fata de modificarile constitutionale se impune ca , de legea ferenda , la o viitoare revedere a Legii nr.35/1997, sa se reintroduce in text posibilitatea sesizarii Consiliului Superior al Magistraturii. ______________________ .28.A se vedea art.31 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 , publicata in M.Of., P.I, nr.599/2.07.2004 29.Legea nr.304/2004, publicata in M.Of. P.I. nr.576/29.06.2004 5. Functiile Avocatului Poporului a) Functia consultativa Avocatul Poporului in dialogul si contactul direct cu oamenii, cu problemele lor, constituie o bogata sursa de informatie cu privire la sistemul legislativ.El poate depista mai repede si mai clar lacunele legislative sau reglementarile agresive la adresa drepturilor si libertatilor oamenilor.Art. 60 dinConstitutie stabileste ca rapoartele pe care Avocatul oporului le prezinta Parlamentului pot contine recomandarii privind legislatia pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor lcetatenilor. Avocatul Poporului poate fi consultat de initiatorii proiectelor de legii si ordonante, care prin continutul reglementarilor, privesc drepturile si libertatile cetatenilor, prevazute de Constitutia Romaniei, de pactele si celalante tratate internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte. b) Functia de reprezentare Potrivit art. 13 lit.g din Legea nr.35/1997, republicata , acesta reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Cameri Deputatilor, a Senatului si a celorlante autoritatii publice, precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice, iar potrivit art. 32 din Regulamentul de organizare a institutiei Avocatul Poporului. Avocatul Poporului intretine relatii cu autoritatii similare din alte state si poate participa la activitatea unor organizatii internationale din domeniul sau de activitate ori poate sa devina membra al acestora. Prin Legea nr.206/1998 s-a aprobat afilierea institutiei Avocatul Poporului, ca membru la Institutul International al Ombudsmanului, cu sediul la Alberta, Canada si la Institutul European al Ombudsmanului, cu sediul la Innsbruck, Austria. c) Functia de ordonator de credite Avocatul Poporului exercita functia de ordonator principal de credite, potrivit art.13 lit.i din Legea nr.35/1997 republicata.Aceasta functie revine de regula , conducatorilor autoritatilor si institutilor publice, iar potrivit art.4 lit.k, Avocatul Poporului imputerniceste personalul de specialitate cu indeplinirea unora dintre atributiile sale, potrivit legii. 6. Actele Avocatului Poporului Denumirele actelor sunt fie explicit prevazute , fie rezulta din contextual legislative. Aceasta permite Avocatului Poporului o libertate mai mare de actiune si de concretizare a mijloacelor si procedeelor prin care intervine in apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice.Unele acte sunt prevazute in Constitutie si anume: raportul, sesizarea Curtii Constitutionale.Unele denumirii ale actelor sunt prevazute in Legea de organizare si functionare a Avocatului Poporului.Alte acte sunt nominalizate prin Regulamentul de organizarew si functionare. Actele sunt emise de regula , de catre conducatorul institutiei, dar pot fi emise si de catre adjunctul acestuia.Toate actele trebuiesc emise in forma scrisa. A.RAPORTUL Raportul ete un act complex in continut, este actul nominalizat chiar prin dispozitiile constitutionale.Acesta stabileste existenta a doua categorii de rapoarte si anume , raportul anual si raportul prezentat la cererea Camerelor.Raportul annual cuprinde un bilant anual al activitati institutiei pe un an de zile.Avocatul Poporului poate prezenta rapoarte si din proprie initiative.Raportul este examinat de catre comisiile permanente desemnate de catre Birourile permanente.Raportul comisiilor permanente este prezentat in sedinta de Plen, comuna a celor doua Camere.Cat priveste raportul special , el este de fapt o sesizare adresata Parlamentului si eventual Guvernului. B.SESIZAREA Sesizarea este actul cel mai des utilizat in realizarea celor mai multe din atributiile Avocatului Poporului.Prin acest act, Avocatul Poporului; formuleaza obiectiile de neconstitutionalitate si exceptiile de neconstitutionalitate, adresandu-se dupa caz ministrului justitiei, Ministerului Public sau presedintelui instantei de judecata. Efectele juridice ale sesizarilor sunt diferite.Cele adresate Curtii Constitutionale, declanseazaprocedurile pentru verificarea constitutionalitatii textelor legale in cauza. Cat priveste sesizarea trimisa ministrului justitiei , Ministerului Public sau presedintelui instantei de judecata , legea prevede obligatia acestora de a comunica masura luata. Daca sesizarea este trimisa autoritatili administratiei publice sau functionarului public, acestea au obligatia sa inlature , in termen de 30de zile , ilegalitatile comise. Daca sesizarea este trimisa autoritatilor administratiei publice ierarhic superior , aceata au obligatia sa comunice Avocatului Poporului masurile luate in terment de 45 de zile. Guvernul este obligat ca, in termen de cel mult 20 de zile , sa adopte masurile privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate. C.PUNCTUL DE VEDERE Avocatul Poporului, ca rezultat al practicii, s-a considerat ca o implicare a sa in domeniul justitiei constitutional ear fi o masura in favoarea eficientei in activitatea de aparare a drepturilor omului.Legea nr.181/2002 a stability ca in cazul sesizarii privind exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor care se refera la drepturile si libertatile cetatenilor, Curtea Constitutionala va sollicita si punctual de vedere al Institutiei Avocatul Poporului. D.RECOMANDAREA Si recomandarea ocupa un loc destul de important, in sistemul actelor prin care Avocatul Poporului, isi exercita atributiile. Ea poate fi considerate atat ca o insistare pe langa autoritatile administratiei publice, cat si un avertisment.Art.21 din Legea nr. 35/1997 nominalizeaza recomandarile ca acte prin care Avocatul Poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitatilor actelor sau faptelor administrative. C.ORDINUL Avocatul Poporului in principal , procedeaza prin emiterea de ordine, atunci cand exercita atributii ce tin de organizare si functionare interna a institutiei. Se procedeaza prin emitere de ordinepentru: -angajarea salariatiilor institutiei -exercitarea dreptului de autoritate disciplinara -aprobarea structurii organizatorice, a statutului de functii si a numarului de personal -aprobarea organizarii concursurilor pentru ocuparea posturilor -numirea, promovarea si eliberarea din functii -aprobarea trecerii personalului dintr-un department in altul -aprobarea deplasarilor in strainatate -aprobarea programului de pregatire si formare profesionala a personalulu de specialitate -imputernicirea personalului de specialitate cu indeplinirea din atributiile conducatorului institutiei -aprobarea planificarii si efectuarii concediilor anuale de odihna -stabilirea si aprobarea programului de audienta. O situatie juridical aparte au ordinile emise de catre Avocatul Poporului in exercitarea activitatii de autoritate de supraveghere, prevazuta de catre Legea nr.677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la preluarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Aceste ordine privesc subiecte de drept exterioare institutiei Avocatului Poporului, au caracter normative si sunt publicate in M.Of. al Romaniei Parte I.Ordinile Avocatului Poporului sunt acte acte care produc efecte juridice. E.ADRESA Prin adrese se solicita official autoritatile publice date, informatii si se comunica petitionarilor solutii sau indrumarii. Adresa este utilizata pentru: -solicitarea adresata autoritatii administrative publice de a reforma sau revoca actul administrative, de arepara pagubele produse, de a repune persoana lezata in situatia anterioara:- -solicitarea adresata autoritatilor administratiei publice ierarhic superioare; -adersa catre prefect -aducerea la cunostinta persoanei a modului de solutionare a cererii sala. Valoarea juridical a adresei este cea a unei sesizrii sau mai ales a unui recurs gratios. F.INSTRUCTIUNILE Sunt prevazute explicit de art.5 din Regulamentul de organizare si functionare a institutiei, ele fiind utilizate in exercitarea atributiilor legate de activitatea interna a institutiei. G.NORMELE METODOLOGICE Normele Metodologice pot fi elaborate in cazul efectuarii unor anchete de mare amploare, anchete care sa fie apoi finalizate prin recomandari adresate autoritatilor administratiei publice si rapoarte speciale adresate Parlamentului. Efectele juridice privesc numai personalul institutiei. H.REGULAMENTUL Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului , potrivit art.38 din Legea nr.35/1997, se aproba de catre Birourile permanente ale Camerelor Deputatilor si Senatului. In legatura cu Regulamentul de organizare si functionare a institutie se impugn unele remarci: -este un act juridic cu caracter normative; -este elaborate in baza si in conformitate cu cu legea organica a institutiei; -detaliaza dispozitiile legii organice -este publicat ain Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Cat priveste efectele juridice , ele sunt acelea ale unui act normative. I.AVIZUL CONSULTATIV Avocatul Poporului este consultat de initiatorii proiectelor de legi si ordonante care, prin continutul reglementarilor, privesc drepturile si libertatile cetatenilor, prevazute de Constitutia Romaniei, de pactele si celalante tratate internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este paret.Avizul consultative poate fi emis si de adjunctii Avocatului Poporului atunci cand, potrivit Regulamentului, avizeza rapoartele, punctele de vedere privind exceptiile de neconstitutionalitate, recomandrile, precum si orice alte acte supuse aprobarii Avocatului Poporului. Capitolul V Elemente de drept comparat privind rolul Ombudsmanului in realizarea controlului colectivitatii locale, in sistemul de drept romanesc si principalele si principalele sisteme de drept Europene. Armonizarea legislatiei romanesti cu legislatia comunitara europeana reprezinta o cerinta de maxima importanta , iata de ce apreciem necesar sa se analizeze in ce masura Legea nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul poporului corespunde exigentelor actelor normative comunitaresi este compatibila cu legile similare ale altor state membre si cu statutul Mediatorului European. Atributiile Avocatului Poporului sunt reglementate de art.13,lit. b).din Legea nr.35/1997 si se refera la solutionarea cererilor facute de persoanele lezate de catre autoritatile administartiei publice. Aceasta reglementare a legii romane este in concordanta cu reglementarile celorlalte state comunitare, care stabilesc pentru Ombudsman competenta generala privind activitatea administartiilor nationale si locale. Singurele tari unde competenta materiala a Ombudsmanului este mai larga sunt Suedia si Finlanda, unde el are si competenta de control asupra organelor jurisdictionale. Sesizarea Avocatului poporului este scutita de taxa de timbru, asa cum este si cea a Ombudsmanului comunitar inclusive a Mediatorului European30. De asemenea la fel ca oricare Ombudsman comunitar, Avocatul poporului din Romania poate sesiza si din oficiu. La fel ca si in Danemarca , Spania , Irlanda plangerea trebuie sa se refere ;la incalcarea unor drepturi sau libertati savarsite intr-un anumit termen, respective un an de la data de la care persoana lezata a luat cunosstinta de faptele ce fac obiectul plangerii. In ceea ce priveste modalitatea de sesizare, pewrsoanele indreptatite pot sesiza direct Avocatul Poporului, aceasta reglementare este valabila si pentru Mediatorul European si ceilalti Ombudsmani din statele comunitare, cu exceptia Frantei si Marii ______________________ 30.A se vedea statutul Mediatorului European Britanii, tari in care Ombudsmanii nu pot fi sesizati direct, ci prin intermediul parlamentarilor. Avocatul Poporului la fel ca omologii sai din tarile comunitare este independent de puterea politica si beneficiaza de imunitate pe perioada exercitarii mandatului. El poate efectua investigatii necesare in conformitate cu atributiile conferite de lege, iar in situatia in care in urma acestor investigatii, emite recomandari, acestea nu sunt supuse controlului parlamentar sau judecatoresc. Procedura folosita este cea a institutiei Ombudsmanului clasic, in sensul ca Avocatul Poporului nu dispune de mijloace directe de actiune ci, utilizand o procedura gratioasa, emite recomandari prin care sesizeaza autoritatile administrative. Articolul 57 din Constitutia Romaniei prevede obligatia Avocatului Poporului de a prezenta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea celor din urma.Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Obligatia de a prezenta anual un raport in fata Parlamntuluieste stipulate in mod expres pentru fiecare Ombudsman din tarile comunitare , la fel fiind si pentru Mediatorul European31. Totodata cu ocazia prezentarii raportului sau ori de cate ori considera necesar fiecare Ombudsman poate prezenta Parlamentului propuneri de abrogare, reformare sau adoptare a reglementarii legale pentru protejarea cat mai eficienta posibila a drepturilor si libertatilor conferite de lege tuturor persoanelor. Din analiza comparative