Referat Primarul Si Viceprimarul

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Primarul Si Viceprimarul si de asemenea puteti face Download Referat Primarul si viceprimarul

Citeste fragmente din Referat Primarul Si Viceprimarul

PRIMARUL ŞI VICEPRIMARUL I. PRIMARUL 1. Consideraţii generale Comunele, oraşele şi sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar, iar municipiul Bucureşti are un primar general. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti sunt în relaţii de subordonare faţă de primarul general al municipiului Bucureşti. Instituţia primarului este tradiţională în administraţia României. Ea a fost reglementată pentru prima dată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza prin Legea comunală din 1864 şi a cunoscut o evoluţie continuă ca un efect firesc al transformărilor prin care a trecut statul românesc. Astăzi, primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu perosane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie, în unitatea administartiv teritorială în care a fost ales. Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul. Potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţii propuşi de partidele şi formaţiunile politice participante la alegeri nu întruneşte această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii situaţi pe primele două locuri şi va fi ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. În situaţia parităţii de voturi a cel puţin doi candidaţi, pentru funcţia de primar, se delara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri în termen de două săptămâni. La aceste alegeri vor participa numai candidaţii care s-au aflat în situaţie de balotaj. În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul dituat pe locul următor. Dacă una dintre aceste situaţii vizează unul dintre candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat. Pe baza rezultatului votului, biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii primarului. Primarul şi primarul general al Capitalei îndeplinesc funcţii de autoritate publică; sunt şefii administraţiei publice locale şi răspund în faţa Consiliului de bună funcţionare a acesteia. Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României. Este obligatorie purtarea eşarfei la solemnităţi, receptii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna, oraşul sau subdiviziunea administrativ - teritorială. Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti se face de către un judecător desemnat de preşedintele Tribunalului Municipiului Bucuresti. Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute mai sus. Rezultatul validării se prezintă în şedinţa de constituire a Consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător sau un delegat al prefectului. În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizează alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Primarul depune în faţa Consiliului local următorul jurământ în limba română: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului). Aşa să-mi ajute Dumnezeu." Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă. În situaţii deosebite, jurământul se poate depune şi în faţa preşedintelui instanţei judecătoreşti care a validat alegerea primarului. Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept. Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, pe timp de război sau catastrofă. 2. Incompatibilităţile funcţiei de primar Potrivit Legii nr.161/2003 cu privire la unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, funcţia de primar şi primar general al municipiului Bucureşti, este incompatibilă cu: a) funcţia de consilier local sau de consilier judeţean; b) funcţia de prefect sau subprefect; c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia; d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice; e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială; f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional; g) calitatea de comerciant persoană fizică; h) calitatea de membru al unui grup de interes economic; i) calitatea de deputat sau senator; j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora; k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale. Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice. Mandatul de primar este incompatibil şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale primarulul deţin calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală. 3. Protecţia legală a primarului în calitatea sa de ales local Primarul, în exercitarea mandatului său, ca ales local este în serviciul colectivităţii, fiind ocrotit de lege. Libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului de primar este garantată. Potrivit Legii nr. 393/2004 primarul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. De asemenea, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravenţională a aleşilor locali, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoştinţă atât autorităţii administraţiei publice din care fac parte, cât şi prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective. Pe întreaga durată a mandatului, primarul se consideră în exerciţiul autorităţii publice şi se bucură de protecţia prevăzută de legea penală. De aceeaşi protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei - soţ, soţie şi copii - în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra primarului în legătură cu exercitarea mandatului său. 4. Drepturile primarului Pe toată durata mandatului de primar, contractul de muncă al acestuia la instituţiile publice, la regiile autonome sau la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat se suspendă. Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, mai puţin educatorii şi învăţătorii, precum şi cercetătorii ştiinţifici, ziariştii cu atestat profesional, oamenii de cultură şi artă. În funcţiile deţinute de persoanele ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durată determinată. Funcţiile de conducere pot fi ocupate numai prin delegare, pe durata exercitării mandatului de către titular. În cazul în care, pe durata exercitării mandatului de către persoanele care ocupă funcţiile de aleşi locali, au loc reorganizări ale persoanei juridice, acestea sunt obligate să comunice persoanelor ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate noile locuri de muncă stabilite, corespunzător celor deţinute de acestea, cu respectarea legislaţiei în vigoare. La încetarea mandatului de primar, de viceprimar, de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean persoanele în cauză îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau acte de numire. La stabilirea clasei şi gradului de încadrare se vor lua în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de demnitate publică alese. În cazul în care conducerea persoanei juridice refuză reluarea activităţii în funcţia deţinută anterior alegerii, persoana în cauză se va putea adresa instanţei de judecată competente, cererea fiind scutită de taxă de timbru judiciar. Timp de 2 ani de la data încetării mandatului, primarului nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă ori acestea nu pot fi eliberate din funcţie pe motive ce nu le sunt imputabile. La încetarea mandatului, primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la cerere, de calcularea sau, după caz, de recalcularea pensiei, luându-se în calcul şi indemnizaţiile lunare primite, în condiţiile legii. Aleşii locali au dreptul de iniţiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup. Primarii au dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului. Drepturile băneşti cuvenite primarilor, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii. Primarii beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum şi de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii. Pentru a beneficia de concediu fără plată sau de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, primarii au obligaţia de a informa, în prealabil, consiliul local, indicând durata acestora şi perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgenţă, informarea se va face în prima şedinţă de consiliu, organizată după terminarea concediului. Durata exercitării mandatului de primar constituie vechime în muncă şi în specialitate şi se ia în calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea şi la recalcularea pensiei. Aleşii locali care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa consiliului local, a consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului. Primarii în calitatea lor de aleşii locali beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii consiliului local sau judeţean. Dreptul aleşilor locali de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, primarii sunt obligaţi să prezinte, la prima şedinţă ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate în termen de 30 de zile de la data încheierii misiunii. În cazul nedepunerii în termen a raporului primarul va suporta cheltuielile deplasării. 5. Oblgaţiile primarului Potrivit Legii nr. 393/2004 referitoare la Statutul aleşilor locali primarii, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales. Primarul ca şi ales local este obligat potrivit legii să menţioneze expres situaţiile în care interesele lui personale contravin intereselor generale. Primarul este obligat la probitate şi discreţie profesională. De asemenea, este obligat să dea dovadă de cinste şi corectitudine; este interzis alesului local să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje. Aleşii locali au obligaţia de a aduce la cunoştinţă cetăţenilor toate faptele şi actele administrative ce interesează colectivitatea locală. Aleşii locali sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să prezinte în consiliul local o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetăţenii. Primarii în calitatea sa de ales local are îndatorirea de a-şi perfecţiona pregătirea în domeniul administraţiei publice locale, urmând cursurile de pregătire, formare şi perfecţionare organizate în acest scop de instituţiile abilitate. Primarul nu poate face uz şi nu se poate prevala de calitatea de ales local în exercitarea unei activităţi private. Primarii şi viceprimarii sunt obligaţi să depună declaraţia de avere la prefect, în termen de 3 zile de la validare, în cazul primarului, respectiv de la alegere, în cazul viceprimarului. 6. Atribuţiile primarului Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale : a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean; b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect; c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii; d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local; e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; f) exercită funcţia de ordonator principal de credite; g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului local cele constatate; h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre; i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii; j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale; k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice; l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică; m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate; n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii; o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu; p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local; şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile legii; r) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora; s) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social; ş) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă; t) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege; ţ) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate; u) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; v) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului; x) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe; y) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari. Primarul poate delega viceprimarului sau, după caz, viceprimarilor, prin dispoziţie emisă în cel mult 30 de zile de la validare, exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit art. 68 alin. (1) lit. j), m), p), r), v), x) şi y). Atribuţiile de ofiţer de stare civilă pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcţionari cu competenţe în acest domeniu, potrivit legii. Atributiile primarului care nu pot fi delegate : Atribuţiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit art. 69 din Legea nr. 215/2001, cu excepţia celor de ofiţer de stare civilă, precum şi cele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a)–f), h), i), k), l) şi t) din aceeaşi lege nu pot fi delegate. Ca reprezentant al statului primarul are următoarele atribuţii: autoritate tutelară; sarcinile ce-i revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăsurarea alegerilor, aducerea la cunostintă cetătenilor a legilor, precum şi a altor asemenea atributii, stabilite prin legi; reprezentat al statului în comuna sau oraşul în care a fost ales; În exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară, precum şi a sarcinilor ce-i revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, aducerea la cunoştinţă cetătenilor a legilor, precum şi a altor asemenea atribuţii, stabilite prin legi, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna sau oraşul în care a fost ales. În cazuri excepţionale, dacă primarul refuză sau este în imposibilitatea de exercitare a unora dintre atribuţiile prevăzute mai sus sau în alte legi speciale, aceste atribuţii se exercită de către secretar. Primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, în condiţiile legii, concursul şefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administartiv-teritoriale, dacă sarcinile ce-I revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum şi însărcinările date de consiliul local.Astfel, primarul prezintă trimestrial sau la cererea Consiliului local informări privind executarea hotărârilor adoptate de Consiliu. Atunci când acţionează ca autoritate executivă a administraţiei locale primarul trebuie să asigure executarea hotărârilor consiliului local. Totodată primarul este abilitat de lege să facă propuneri consiliului local cu privire la organizarea referendumului local, la reglementările locale privitoare la urbanism şi amenajarea teritoriului, la proiectul de statut al personalului, numărul de personal şi salarizarea acestuia. În aceeaşi calitate, primarul este abilitat de lege să exercite atribuţii specifice în materie de buget local, ordine şi linişte publică, salubritate, drumuri publice şi circulaţie rutieră, conducere a serviciilor publice locale şi administrare a bunurilor comunei sau ale oraşului, prevenire şi limitarea a urmărilor unor situaţii excepţionale. 7. Actele primarului În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Dispoziţiile normative devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoştinţă publică, iar cele individuale de la data comunicării lor persoanelor interesate. Aducerea la cunoştinţa publică a dispoziţiilor normative ale primarului poate avea loc prin publicare în presa locală sau prin afişare la sediul consiliului local şi în alte locuri special amenajate, accesibile publicului. Dispoziţiile cu caracter individual se comunică direct celor interesaţi, sub semnătură sau prin poştă, cu dovadă de primire. Dispoziţiile primarului se avizează pentru legalitate de către secretarul comunei sau oraşului. Secretarul nu va aviza favorabil dispoziţiile primarului pe care le consideră ilegale, dar în aceste cazuri va prezenta scris primarului motivele refuzului său. Secretarul comunică prefectului dispoziţiile primarului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data emiterii acestora. Comunicarea dispoziţiilor primarului, însoţite de eventualele obiecţii cu privire la legalitatea acestora, se face, în scris, de către secretar şi va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop. Secretarul asigură comunicarea dispoziţiilor primarului şi altor autorităţi sau instituţii publice, precum şi persoanelor interesate, în cel mult 10 zile de la data emiterii acestora, dacă legea nu prevede altfel. De asemenea, secretarul asigură aducerea la îndeplinire publică a dispoziţiilor normative ale primarului , dar numai după 5 zile de la data comunicării lor oficiale către prefect. În cadrul acestui termen, prefectul va examina legalitatea dispoziţiei primaruluişi, în cazul în care consideră că aceasta este ilegală, va solicita primarului reanalizarea dispoziţiei în cauză, cu propuneri motivate de modificare sau revocare a acesteia. În urma intervenţiei primarului este posibil ca publicarea dispoziţiei primarului să nu aibă loc, dacă însuşi primarul va accepta că dispoziţia sa este ilegală sau are dubii în legătură cu legalitatea acesteia. 8. Suspendarea mandatului primarului Durata mandatului primarului este de 4 ani şi poate fi prelungit prin lege organică în caz de război sau catastrofă. În situaţia expres prevăzută de lege, şi anume, în cazul arestării preventive, mandatul primarului este suspendat de drept. Măsura arestării se comunică de îndată de către instanţa judecătorească prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului. Suspendarea poate fi dispusă numai la cererea motivată a instantei de judecată sau a Parchetului. Suspendarea durează până la solutionarea definitivă a cauzei, în afară de cazul în care Parchetul sau instanta de judecată a solicitat ridicarea acestei măsuri mai înainte. Ordinul de suspendare se comunică, de îndată, primarului. Împotriva ordinului de suspendare, primarul se poate adresa instantei de judecată în condiţiile Legii contenciosului administrativ, în termen de 10 zile de la luarea la cunostintă. Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii. 9. Încetarea mandatului primarului Încetarea mandatului de primar, la termen, are loc la data depunerii jurământului de către noul primar. Însă, calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: a) demisie; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; d) imposibilitatea de a o fi exercitat pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; e) condamnarea definitivă, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; f) punerea sub interdicţie judecătorească prin hotărâre definitivă; g) pierderea drepturilor electorale; h) deces. În situaţiile prevăzute mai sus Consiliul local adoptă o hotărâre prin care ia act de încetarea mandatului primarului şi declară vacantă funcţia acestuia. În cazul demisiei, până la adoptarea de către Consiliul local a hotărârii de mai sus, primarul poate reveni asupra demisiei. Primarul poate fi demis din funcţie pentru motivele prevăzute mai sus, care se aplică în mod corespunzător, dacă actele acestuia au fost emise cu rea-credintă. Demiterea primarului, bazată pe hotărârile definitive ale instanţei de judecată se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului. Hotărârea şi motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduc la cunoştinţă primarului de către prefect, în termen de 5 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României. Hotărârea de demitere poate fi atacată de către primar la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţă. În acest caz, procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează. Introducerea acţiunii suspendă executarea măsurii de demitere. Un alt caz de încetare a mandatului primarului este prin referendum. Astfel mandatul primarului poate înceta, înainte de termen, când cel puţin jumătate plus unu din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot s-au pronunţat în acest sens. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate prefectului, de către locuitorii comunei sau oraşului, care sunt nemulţumiţi de activitatea primarului. Cererea pentru organizarea referendumului va cuprinde motivele care au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau a cărţii de identitate şi semnătura olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului. Condiţiile cerute potrivit legii pentru organizarea referendumului sunt următoarele: să fie solicitată de cel puţin 25% din locuitorii cu drept de vot; procentul de mai sus să fie realizat în fiecare din localităţile componenete ale comunei sau oraşului. Motivele invocate în susţinerea cererii pot fi nesocotirea de către primar a intereselor generale ale colectivităţii locale sau neexercitarea de către acesta a atribuţiilor ce-i revin, inclusiv a celor pe care le exercită în calitate de reprezentant al statului. După analizarea cererii, în termen de 30 de zile, prefectul va transmite Guvernului prin Ministerul Afacerilor şi Internelor o propunere motivată de organizare a referendumului. În termen de 60 de zile de la solicitarea prefectului, Guvernul se va pronunţa, prin hotărâre, asupra cererii de organizare a referendumului. În caz de aprobare a cererii, Guvernul va stabili data organizării referendumului, care va fi adusă la cunoştinţa locuitorilor comunei sau ai oraşului, prin grija prefectului. Referendumul local se organizează prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului şi al aparatului propiu de specialitate. Cheltuielile pentru desfăşurarea referendumului se suportă integral din bugetul local. Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. În cazul în care rezultatul referendumului este pentru încetarea mandatului primarului, Guvernul, în termen de 30 de zile va stabili data organizării alegerilor pentru funcţia de primar. Până la alegerea noului primar sau pe timpul suspendării din funcţie a acestuia, atribuţiile primarului se îndeplinesc de către viceprimarul desemnat de consiliul local. II. VICEPRIMARUL Potrivit art 61 din Legea administraţiei publice locale, în activitatea sa, primarul este ajutat de unul sau doi viceprimari care sunt aleşi, dintre consilieri, de către consiliul local pentru un mandat de 4 ani. Viceprimarii nu pot fi în acelaşi timp şi consilieri locali. În acest scop, Legea nr. 215/2001 prevede înn art. 156 ca în termen de 30 de zile de la intrarea sa în vigoare, viceprimarii aveau obligaţia să opteze, fie pentru calitatea de consilier, fie pentru funcţia de viceprimar. Alegerea viceprimarilor se face de către consiliile locale din rândul acestora, cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. Ca şi în cazul primarului, pe toată durata exercitării mandatului de viceprimar, contractul de muncă al acestuia la instituţii publice, regii autonome , companii naţionale, societăţi naţionale, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat sau la societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau judeţene se suspendă de drept. De asemenea, viceprimarul primeşte pe toată durata exercitării mandatului său o indemnizaţie stabilită, potrivit legii. Mandatul viceprimarului poate înceta prin act administartiv (hotărârea consiliului local) sau de drept. Încetarea mandatului prin act administartiv poate avea loc prin schimbarea din funcţie a acestuia. Schimbarea din funcţie a viceprimarului se face de consiliul local, la propunerea motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau la propunerea motivată a primarului, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie. Hotărârea consiliului local poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, în condiţiile Legii 554/2004, însă instanţa de judecată se va pronunţa numai asupra legalităţii hotărârii atacate, nu şi asupra oportunităţii acestei hotărâri, care se apreciază, în exclusivitate, de către consiliul local. Cu alte cuvinte, instanţa de contencios administrativ va verifica dacă hotărârea a fost adoptată cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 215/2001 şi nu se va pronunţa asupra temeiniciei acestei hotărâri, numirea şi schimbarea din funcţie a viceprimarilor putând fi chiar rezultatul unor “calcule politice”. De altfel, nu poate fi contestat faptul că actvitatea viceprimarilor poate fi cel mai bine apreciată de către consiliul local, acesta având un drept de apreciere exclusiv şi nelimitat în această privinţă. În concluzie, numirea şi schimbarea din funcţie a viceprimarului au la bază criterii politice şi nu profesionale. De aceea, aceste măsuri administartive nu pot fi asimilate cu numirea şi eliberarea din funcţie a funcţionarilor publici, care trebuie să aibă loc pe baza unor criterii obiective şi nu pe baza unor considerente de apreciere subiectivă a conducătorilor administraţiei publice. Mandatul viceprimarului încetează de drept în aceleaşi situaţii în care are loc şi încetarea de drept a mandatului primarului. Într-un asemenea caz, consiliul local ia act de încetarea mandatului viceprimarului şi alege un nou viceprimar. Mandatul viceprimarului paote fi suspendat în cazul în care a fost arestat preventiv, în aceleaşi condiţii în care poate avea loc suspendarea din funcţie a primarului. Viceprimarul exercită atribuţiile ce îi sunt delegate de către primar, precum şi atribuţiile repartizate de către consiliul local. Deşi legea nu prevede, el trebuie să participe la şedinţele consiliului local. În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie, atribuţiile acestuia vor fi exercitate, de drept, de viceprimar sau, după caz, de către viceprimarul desemnat de către consiliul local, cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. În aceste situaţii, consiliul local poate delga, prin hotărâre, din rîndul membrilor săi un consilier care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului. În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie în acelaţi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, consiliuzl local deleagă un consilier care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea măsurii suspendării din funcţie a acestora. Dacă devin vacante în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar care va executa de drept atribuţiile primarului până la alegerea unui nou primar, iar în locul său va fi delegat, în mod temporar, un consilier local. Potrivit art.69 din Legea nr.215/2001 Potrivit art.91 din Legea 67/2004, alegerile pentru consilieri şi primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. Art. 87 din Legea nr. 161/2003 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 279 din 21 aprilie 2003 Conform Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 912 din 07 oct.2004 Art. 50 alin 20 Legea nr. 215/2001 Art. 77 din Legea 215/2001 Art. 15 din Legea nr. 393/2004 – privind Statutul aleşilor locali Potrivit art.17 alin 1 din Legea 393/2004 primarul poate demisiona anunţând în scris consiliul local şi prefectul. PAGE 1 PAGE 2 쥁@