Referat Scripetele.DOC

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Scripetele.DOC si de asemenea puteti face Download Referat Scripetele.DOC

Citeste fragmente din Referat Scripetele.DOC

Scripetele Este un dispozitiv format dintr-o roată, prevăzută cu un şanţ periferic, pe care rulează un cablu, servind în special la ridicat. Roata se învârte pe un ax, care este fixat cu două bare sudate la capetele axului, de o bârnă. La periferia unui scripete este petrecut un fir. La una din extremităţile libere ale firului se suspendă sarcina care trebuie ridicată Fr (forţa rezistentă), iar la celălat capăt forţa motoare Fm. Se notează cu r raza axului, în jurul căruia se poate roti discul, cu R raza discului şi cu µ coeficientul de frecare dintre fus şi rola scripetelui. Dacă se neglijează frecările din articulaţie şi rigiditatea firului ecuaţia de momente faţă de centrul scripetelui dă Fm*R-Fr*R=0, adică Fm=Fr. Este cazul scripetelui ideal care nu se găseşte în practică. Dacă se ţine cont numai de frecarea din axul scripetelui, ecuaţia de momente devine Fm*R-Fr*r-µ*N*r=0, unde N este modulul reacţiunii normale a axului asupra discului: N=sqrt(Fm*Fm+Fr*Fr+”Fm*Fr*cosα) Dacă forţele Fr şi Fm sunt paralele, rezultă N=Fm-Fr şi Fm=[(R+µr)/(R-µr)]*Fr. Pentru calculul mai exact al relaţiei dintre forţele Fm şi Fr trebuie avută în vedere şi o anumită rezistenţă la încovoiere a cablului, mai ales atunci când diametrul cablului este mare şi materialele din care este împletit sunt materiale mai puţin flexibile. Această rezistenţă este denumită rezistenţa funiculară şi se manifestă prin aceea că în porţiunile BB şi AA în care cablul se înfăşoară pe scripete, curbura lui variază continuu, de la valoarea 1/R până la valoarea zero şi nu brusc (cum se consideră în cazul firelor perfect flexibile). @ l ˜ ¸ ¼ ¼ ceva mai mult pe rolă apropiindu-se de axul scripetelui (faţă de tangenta la rolă în A) cu o distanţă ε , iar în partea unde acţionează forţa rezistentă firul se depărtează faţă de tangentă la punctul B cu o distanţă ε . Pe baza schemei mecanice se pot scrie următoarele ecuaţi de echilibru Fm(R-ε )-Fr(R+ε )-µ*N*r=0 N=Fr+Fm Fm=Fr[1+(ε +ε +2*µ*r)/(R-ε -µr)] Deoarece termenii ε şi µr de la numitorul relaţieisunt foarte mici în raport cu R, ei pot fi neglijaţi şi se obţine relaţia mai simplă Fm≈Fr[1+(ε +ε )/R+2*µ*r/R] Al doilea termen din paranteză reprezintă un factor de amplificare datorat influenţei rigidităţii funiculare, iar al treilea termen din paranteză reprezintă influenţa frecării complexe din lagărul scripetelui. λ=(ε +ε )/R şi k=1+λ+2*µ*r/R Fm=k*Fr, unde k este un factor pozitiv supraunitar, de amplificare a forţei motoare, care are în vedere rigiditatea funiculară cât şi frecarea din articulaţie. Valorile coeficintului R în funcţie de diametrul d al cablului sunt: λ=0,02*d^2……0,06*d^2, pentru funii de cânepă λ=0,06*d^2……0,09*d^2, pentru funii de oţel Forţele la diferite tipuri de scripeţi: -forţele la scripete F=R fix P=2*Fcosα/2 -forţele la scripete G=2*Fcosα/2 mobil -forţa a n scripeţi F=G/2ˆn mobili, fire val. forţei active/val. sarcinii= paralele =1/2α -forţele la palanul F=G/2*n simplu 쥁@