Referat Sunetul
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Sunetul si de asemenea puteti face
Download Referat SunetulCiteste fragmente din Referat Sunetul
REFERAT LA FIZICA
-SUNETUL-
1.SUNETUL
SUNETUL. Vibratiile corpurilor materiale se propaga prin aer( in
general prin orice alt gaz), si ajungand la ureche produc senzatia
auditiva pe care noi o numim sunet.
Trebuie sa mentionam insa ca nu toate oscilatiile receptionate de
ureche sunt percepute auditiv. Obiectul acusticii il constituie studiul
producerii si propagarii sunetelor, ingloband aici nu numai vibratiile
auditive, ci si pe cele care nu produc senzatie auditiva, cum ar fi
ultrasunetele. Vibratiile produse intr-un punct al unui mediu elastic se
propaga in acel mediu din aproape in aproape sub forma de unde. In aer
sau in lichide avem de-a face cu unde longitudinale, astfel, viteza de
propagare va fi E/ï²
Factorii care influenteaza viteza de propagare a sunetelor sunt:
temperatura, constanta si caldura specifica a gazelor, umiditatea
aerului( viteza e mai mare in aerul umed decat in cel uscat), ionizarea
aerului care duce la cresterea vitezei, precum si curentii de aer si
intensitatea sunetului.
In cercetarile de acustica, folosim toate felurile de muzica, dar avem
adesea interesul sa ne referim cu deosebire la aceasta forma simpla, sau
sa ne apropiem cat mai mult de dansa.
Exista numeroase mijloace, cu care putem produce astfel de oscilatii,
mai ales in domeniul audibil. Cele mai intrebuintate sunt: diapazoanele,
fluierele, si coardele vibrante.
Diapazoanele: sunt formate de obicei dintr-o furca facuta din otel,
prelucrata cu multa grija pentru a avea peste tot aceeasi sectiune. Ea
se aseaza pe o cutie de rezonanta deschisa la un capat si facuta din
lemn de brad, cu fibrele cat mai regulate. Lungimea ei se calculeaza in
asa fel incat sa cuprinda un sfert al lungimii de unda. Diapazonul se
excita prin lovire, cu un ciocan de lemn sau cauciuc. Uneori i se
adapteaza un dispozitiv de intretinere electrica la fel cu acela folosit
pentru sonerii. Odata construit diapazonul trebuie etalonat, ca sa-i
cunoastem frecventa de oscilatie.
Fluierul: este bine cunoscut, si nu are nevoie de o descriere speciala.
Mentionam numai fluierul lui Galton. El produce sunete foarte inalte si
ne serveste ca sa masuram limita de percepere a acestor sunete.
Frecventa poate fi variata, lungind sau scurtand coloana de aer in niste
suruburi micrometrice.
Coardele sau strunele : folosite in instrumentele muzicale, sunt facute
de obicei din metal sau din mate de oaie uscate si rasucite. Le putem
face sa vibreze prin percutie, lovire(tambal) prin piscare( chitara,
harfa, mandolina), sau prin frecare(violina, violoncel, contrabas)
Tuburile sonore : au aplicatii numeroase la instrumente muzicale: orga
sau instrumente de suflat, dar teoria lor este destul de complicata. Ele
sunt folosite pentru anciile principalelor instrumente, si sunt facute
din bucati intregi de lemn de trestie.
Sirenele: ele sunt formate dintr-un disc metalic, care se roteste in
fata unui orificiu prin care vine un curent de aer, si are o serie de
gauri periferice. Intreruperea si deschiderea periodica a curentului,
produce un sunet, al carui frecventa este data de produsul dintre
numarul gaurilor si numarul de rotatii pe secunda. Cantecul
caracteristic alo turbinelor si motoarelor de turatie provine dintr-un
fenomen analog. In laboratoare, sirenele nu mai au decat o insemnatate
istorica, de cand tuburile electronice ne permit sa producem orice
frecvente fixe sau variabile, in conditii mult mai avantajoase. Domeniul
lor se limiteaza acum numai la semnalizarile acustice, in aer sau in
apa, fiindca pun in joc energii acustice foarte mari.
2.PERCEPEREA SUNETELOR
Perceperea sunetelor de catre om se realizeaza prin intermediul
urechii. Sub actiunea unui sunet de inaltime data, vibreaza anumite
fibre, excitant terminatiile corespunzatoare ale nervului auditiv, care,
la randul sau transmite excitatia la creier. Se constata ca frecventa
sunetelor este cuprinsa aproximativ intre 16 Hz si 20000 Hz. Aceste
limite variaza insa de la persoana la persoana , si in general cu
varsta, astfel la aceeasi persoana limita superioara scade cu varsta .
Vibratiile de frecventa mai mica de 16 Hz se numesc infrasunete , iar
cele mai mari de 20000 Hz se numesc ultrasunete. Se constata de
asemenea ca si intensitatea sunetelor audibile este cuprinsa intre
anumite limite, si anume aproximativ intre 4 x 10 la puterea minus 16
W/cm patrat si 2 x 10 la puterea minus 2 W/cm patrat. Intensitatea
minima care exercita senzatia auditiva se numeste prag de audibilitate.
Daca intensitatea sunetelor creste prea mult, in ureche apare o senzatie
de durere si de presiune. Intensitatea maxima peste care apare aceasta
senzatie, se numeste prag tactil.
In orice mediu de propagare sunetul pierde treptat din intensitate,
fiindca frecarile transforma energia mecanica in caldura. Cum frecarea
creste cu amplitudinea vitezei de oscilatie, iar aceasta cu frecventa ,
slabirea va fi mai rapida pentru sunetele inalte. Asa se explica de ce
atunci cand ascultam de departe o fanfara, auzim numai basii si toba
mare. Unele substante, cum sunt vata, pluta, rumegusul de lemn sau alte
tencuieli speciale, atenueaza sunetele foarte repede, si de aceea le
folosim ca izolanti. Cele elastice, cum sunt metalele, betonul, piatra
sau sticla transmit undele sonore pana la distante mari.
Folosirea lor in constructie are avantaje din punct de vedere
ingineresc, dar este dezastruoasa in ceea ce priveste izolatia fonica,
de aceea trebuie asociate cu paturi izolante. Lichidele transmit de
asemenea sunetele, cu atenuari foarte mici. Transmiterea prin vid este
imposibila.
3.REFLEXIA SUNETELOR
Ajungand la suprafata de separare dintre doua medii, unda sonora, ca
orice unda elastica, este partial reflectata, o alta parte fiind
transmisa in cel de-al doilea mediu. In acest fel intensitatea sunetelor
reflectate este de obiceimai mica decat a sunetului incident.
Un fenomen natural foarte cunoscut, consecinta a reflexiei sunetului,
este ecoul. Acesta consta in faptul ca producand un sunet de durata
scurta in fata unui obstacol, in anumite conditii se aude si sunetul
reflectat de obstacol. Pentru ca sunetul reflectat sa fie perceput
distinct el trebuie sa ajunga la ureche dupa ce a incetat perceperea
sunetului initial.
Senzatia auditiva produsa de sunetul initial persista in ureche cel
putin o zecime de secunda, astfel ca sunetul reflectat va fi perceput ca
ecou, doar daca ajunge la ureche dupa un interval de cel putin 1/10
secunde fata de primul. Pentru un sunet foarte scurt distanta pana la
obstacol trebuie sa fie deci de cel putin 17 m, deoarece sunetul care
are viteza in aer de cca 340 m/s va parcurge distanta de 34 m in
aproximativ o zecime de secunda. Pentru sunete articulate distanta
trebuie sa fie cel putin dubla. Astfel, vorbind in fata unui perete
reflectator situat la 34 m distanta, ecoul va repeta ultima silaba, din
care cauza se numeste ecou monosilabic. In cazul a doi pereti situati
fata in fata se poate obtine fenomenul de ecou multiplu, produs de
reflexia succesiva pe fiecare din cei doi pereti reflectatori. Fenomenul
de ecou are o serie de aplicatii importante precum masurarea adancimii
marilor, descoperirea submarinelor in imersiune sau a unor mari banuri
de peste. Adancimea marii se determina, de exemplu, masurand timpul dupa
care sunetul produs pe un vas la suprafata marii se reintoarse sub forma
de ecou in urma reflexiei pe fundul marii.
In cazul cand distanta la peretele reflectator este mai mica decat
distanta minima pentru producerea ecoului, sunetul reflectat va sosi
inainte de incetarea senzatiei auditive a sunetului direct, producand o
prelungire si o intarire a acestuia. Fenomenul poarta numele de
reverberatie. Daca sunetul reflectat este perceput aproape concomitent
cu cel direct, fenomenul de reverbatie devine foarte util deoarece
produce o intarire a senzatiei auditive fara a produce si distorsionarea
sunetului direct.
Calitatile sunetului; sunetele se deosebesc unele de altele
prin:inaltime, timbru si intensitate. Inaltimea este calitatea
sunetului, de a fi mai inalt decat altul, cu un numar mai mare de
vibratii pe secunda. Prin definitie, intensitatea unui sunet reprezinta
energia care strabate intr-o secunda prin unitatea de suprafata
perpendiculara pe directia de propagare. Sunetele cu vibratii
sinusoidale simple sunt foarte rar intalnite in viata curenta.
In general, vibratiile corpurilor sunt mai complexe si de aici rezulta
calitatea pe care o numim timbru.
4.ULTRASUNETELE
Sunetele audibile nu depasesc decat foarte rar frecventa 20000 Hz.
Dincolo de aceasta limita, avem aceste ultrasunete.
Le putem produce prin diferite mijloace: sirene speciale, vibratia
barelor metalice sau a coloanelor de aer destul de scurte, anumite
dispozitive electromagnetice etc., iar metoda cea mai potrivita este sa
folosim vibratia lamelor de cuartz, taiate intr-un fel anumit, din
cristalul natural.
In campuri electrice aceste lame se contracta sau se dilata, dupa
sensul liniilor de forta, iar intr-un camp care variaza periodic in
timp, cu aceeasi frecventa ca vibratia proprie a cuartzului, putem aduce
lama in rezonanta si atinge astfel intensitati sonore, pana la ordinul
kilowatilor pe decimetrupatrat.
In aer, mai ales la frecvente inalte, ultrasunetele se sting repede,
dar prin lichide sau prin solide propagarea se face in conditii destul
de bune.
Se produc atunci condensari si dilatari, cu variatii foarte mari de
presiune, iar acceleratiile impuse paturilor strabatute pot sa intreaca
de sute de mii de ori pe a gravitatiei.
Rezulta astfel agitatii locale foarte intense, care dau nastere la
fenomene speciale, cu aplicatii practice deosebit de importanta.
Sub actiunea ultrasunetelor se poate mari viteza unor reactii chimice
care, in conditii normale, sedesfasoara mult mai incet.
Undele ultrasonore, cu lungime de cativa mm, se reflecta foarte bine
poe obstacole, fiindca fenomenele de difractie devin practic
neglijabile, chiar la suprafetele neregulate. De aceea le folosim la
sondajele submarine, ca sa masuram adincimea apei. Se trimite un
fascicul de ultrasunete, cu durata scurta, si se inregistreaza momentul
plecarii si iesrii lor, dupa reflexie.
Creatorul acestei metode de sondaj ultrasonor este fizicianul Paul
Langevin. Ea a fost aplicata pentru prima oara, in razboiul mondial din
1914-1918, la cautarea si urmarirea submarinelor.
Mai mentionam ca liliecii au laringele adaptat ca sa emita sunete de de
frecvente superaudibile pentru om, care au fost masurate si sunt a
ordinul 40000 Hz. Aceste ultrasunete se reflecta pe obstacole si permit
animalului sa se orienteze la intuneric.
BIBLIOGRAFIE:
-FIZICA GENERALA 1 SI 2 EDITIA 1979
-TRATAT DE FIZICA
-FIZICA PENTRU ADMITEREA IN INVATAMANTUL SUPERIOR
-MANUAL DE FIZICA CLS A-XI-A
ì¥Â@