Referat Savanta Marie Curie - Descoperirea Radioului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Savanta Marie Curie - Descoperirea Radioului si de asemenea puteti face Download Referat Savanta Marie Curie - descoperirea radioului

Citeste fragmente din Referat Savanta Marie Curie - Descoperirea Radioului

Savanta Marie Curie-descoperirea radiului        La finalul anului 1897 bilantul activitatii Mariei Curie se prezinta astfel: doua licente, concursul de agregatie pentru  Învatãmântul secundar, un studiu asupra magnetizarii otelurilor calite.        Etapa urmatoare a carierei sale este doctoratul. În ultimii ani ai secolului al-XIX- lea studiul descarcarii electrice în gazele  rarefiate a dus la observarea unor fenomene de fosforescentã si de radiatii noi: razele catodice si razele Röetgen (sau razele X). Henri Becquerel studia fosforescenta sãrurilor de uraniu. De unde poate proveni energia minimã, degajatã în mod constant de compusii uraniului, sub forma de radiatii ? Care e natura acestor radiatii ? Iata o celebra tema de doctorat.        Scoala de fizica îi pune la dispozitie o biatã încapere, dotatã cu instalatii create de sotul sãu. Marie Curie va demonstra cã misterioasa radiatie este o proprietate atomica, existând posibilitatea ca si alt corp, sa aibã aceastã putere. Compusii unui alt corp, toriul, emit acelasi gen de raze.       Marie denumeste fenomenul “radioactivitate”, iar corpurile cu aceastã proprietate se numesc radio elemente. Examinând unele minerale, constatã o radioactivitate excesiva, aceasta continând o substantã mult mai puternicã, un element chimic necunoscut.       Pierre a urmarit cu interes progresele sotiei sale, alaturându-si eforturile spre a gasi noua substanta.       Din mai 1898 începe o colaborare fructuoasa a celor doi soti, care va dura 8 ani si va fi distrusa de un accident tragic.       Împreuna vor descoperi existenta a doua corpuri noi, distincte.       În iulie 1898 anunta în “Coruptes rendus” descoperirea primei substane extrase din pehblenda, (un minereu de uraniu)   devenitã poloniu (potrivit tarii de origine).       La 26 decembrie 1898, sotii Curie anunta în sedinta Academiei de Stiinte din Paris, descoperirea celei de-a doua  substante, denumita radiu. Scopul imediat este de a obtine poloniu si radiu în stare pura. Guvernul austriac le ofera sotilor  Curie o tona de pehblendã. În 1902, Marie reuseste sa prepare un decigram de radiu pur si face o prima determinare a  greutatii  atomice: 255. Radiul exista oficial.      Bugetul familiei se echilibreaza de abia în 1900, când Pierre este numit în învãtãmântul universitar în cadrul unei scoli ce  apartinea de Sorbona, iar Marie e numita profesoara la Scoala normala pentru fete, de la Sèvres.      Din 1899 pâna în 1904, sotii Curie publica împreuna sau separat 32 de comunicari stiinifice.      Radioactivitatea cucereste rapid cercurile stiinifice din toata lumea. În 1903, doi savanti englezi demonstreaza ca radiul  degajã continuu o mica cantitate dintr-un gaz, heliul. Este primul exemplu cunoscut al unei transformari de atomi.      Miraculosul radiu putea fi confundat cu sarea, dar radiatia este de doua milioane de ori mai puternica decât cea a uraniului.      Radiatiile pot fi oprite doar de un ecran gros de plumb.      Radiul se va dovedi util în medicina. Radioterapia distruge celule bolnave si vindeca anumite forme de cancer si a capatat  numele de Curieterapie. Sotii Curie au convenit sa nu-si breveteze tehnica obtinerii radiului, desi acest lucru le-ar fi putut     aduce imense câstiguri materiale. Ar fi fost, dupa ei, contrar spiritului stiinific. Einstein afirma dupa moartea savantei:   “Doamna Curie e singura dintre  toate fiintele celebre pe care gloria n-a reusit sa o corupa".       La 25 iunie 1903, cea care a declansat în 1897 toata aceasta efervescenta, Marie Curie, îsi sustine teza de doctorat la  Sorbona. Titlul tezei de doctorat: “Cercetari asupra substanelor radioactive”. Mentiunea: foarte onorabil, cu felicitarile juriului.  La 10 decembrie în 1903, Academia de Stiinte din Stockholm anunta atribuirea premiului Nobel pentru Fizica jumatate lui  Henri Becquerel si jumatate sotilor Curie, pentru descoperirile referitoare la radioactivitate.       În 1905, Pierre tine o conferina publica în legatura cu lucrarea premiata, atragând atentia asupra pericolului radiului daca  acesta încape pe mâini criminale.       Colaborarea, viata de cuplu a celor doi soti Curie este întrerupta la 19 aprilie 1906, când Pierre aluneca sub roata unui camion greoi si moare.        Marie îsi gaseste refugiul în munca neîntrerupta în laborator. Ea singura este în masura sa succeada sotului sãu la catedra  de fizica din Sorbona. Dupa ce, la 13 mai 1906 Mari devine prima femeie careia îi este încredintat un post în învãtãmântul  superior francez (“chargée de cours”-profesor netitular), doi ani mai târziu va fi “profesor titular” la Sorbona, predând singurul   curs de radiactivitate din lume.         În plinã glorie, aleasa membra a numeroase academii straine, “doctor honoris causa”, Marie Curie va ceda staruintelor     colegilor de a candida pentru un fotoliu la Academia de Stiinte în 1911. Savantei i-a lipsit un singur vot. Mai târziu nici fiica    sa,  Irène nu  va fi aleasa membrã, desi a candidat de doua ori.         Învechitele traditii vor fi învinse în 1962, când fiziciana Perey (eleva Mariei), descoperitoarea elementului chimic francium,  va fi aleasa în calitate de membru corespondent.         În 1911 Marie e laureata a Premiului Nobel pentru Chimie. Nici un alt laureat nu a fost distins de doua ori cu aceasta   înalta  recompensa stiintifica. 쥁@