Referat Savanta Marie Curie - Descoperirea Radioului
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Savanta Marie Curie - Descoperirea Radioului si de asemenea puteti face
Download Referat Savanta Marie Curie - descoperirea radiouluiCiteste fragmente din Referat Savanta Marie Curie - Descoperirea Radioului
Savanta Marie Curie-descoperirea radiului
      La finalul anului 1897 bilantul activitatii Mariei Curie se
prezinta astfel: doua licente, concursul de agregatie pentruÂÂ
Învatãmântul secundar, un studiu asupra magnetizarii otelurilor
calite.
      Etapa urmatoare a carierei sale este doctoratul. În
ultimii ani ai secolului al-XIX- lea studiul descarcarii electrice în
gazele rarefiate a dus la observarea unor fenomene de fosforescentã
si de radiatii noi: razele catodice si razele Röetgen (sau razele X).
Henri Becquerel studia fosforescenta sãrurilor de uraniu. De unde poate
proveni energia minimã, degajatã în mod constant de compusii
uraniului, sub forma de radiatii ? Care e natura acestor radiatii ? Iata
o celebra tema de doctorat.
      Scoala de fizica îi pune la dispozitie o biatã încapere,
dotatã cu instalatii create de sotul sãu. Marie Curie va demonstra cã
misterioasa radiatie este o proprietate atomica, existând posibilitatea
ca si alt corp, sa aibã aceastã putere. Compusii unui alt corp,
toriul, emit acelasi gen de raze.
     Marie denumeste fenomenul “radioactivitateâ€Â, iar
corpurile cu aceastã proprietate se numesc radio elemente. Examinând
unele minerale, constatã o radioactivitate excesiva, aceasta continând
o substantã mult mai puternicã, un element chimic necunoscut.
     Pierre a urmarit cu interes progresele sotiei sale,
alaturându-si eforturile spre a gasi noua substanta.
     Din mai 1898 începe o colaborare fructuoasa a celor doi
soti, care va dura 8 ani si va fi distrusa de un accident tragic.
     Împreuna vor descoperi existenta a doua corpuri noi,
distincte.
     În iulie 1898 anunta în “Coruptes rendus†descoperirea
primei substane extrase din pehblenda, (un minereu de uraniu) ÂÂ
devenitã poloniu (potrivit tarii de origine).
     La 26 decembrie 1898, sotii Curie anunta în sedinta
Academiei de Stiinte din Paris, descoperirea celei de-a douaÂÂ
substante, denumita radiu. Scopul imediat este de a obtine poloniu si
radiu în stare pura. Guvernul austriac le ofera sotilor Curie o tona
de pehblendã. În 1902, Marie reuseste sa prepare un decigram de radiu
pur si face o prima determinare a greutatii atomice: 255. Radiul
exista oficial.
    Bugetul familiei se echilibreaza de abia în 1900, când Pierre
este numit în învãtãmântul universitar în cadrul unei scoli ceÂÂ
apartinea de Sorbona, iar Marie e numita profesoara la Scoala normala
pentru fete, de la Sèvres.
    Din 1899 pâna în 1904, sotii Curie publica împreuna sau
separat 32 de comunicari stiinifice.
    Radioactivitatea cucereste rapid cercurile stiinifice din toata
lumea. În 1903, doi savanti englezi demonstreaza ca radiul degajã
continuu o mica cantitate dintr-un gaz, heliul. Este primul exemplu
cunoscut al unei transformari de atomi.
    Miraculosul radiu putea fi confundat cu sarea, dar radiatia
este de doua milioane de ori mai puternica decât cea a uraniului.
    Radiatiile pot fi oprite doar de un ecran gros de plumb.
    Radiul se va dovedi util în medicina. Radioterapia distruge
celule bolnave si vindeca anumite forme de cancer si a capatat numele
de Curieterapie. Sotii Curie au convenit sa nu-si breveteze tehnica
obtinerii radiului, desi acest lucru le-ar fi putut    aduce imense
câstiguri materiale. Ar fi fost, dupa ei, contrar spiritului stiinific.
Einstein afirma dupa moartea savantei:  “Doamna Curie e singura
dintre toate fiintele celebre pe care gloria n-a reusit sa o corupa".
     La 25 iunie 1903, cea care a declansat în 1897 toata aceasta
efervescenta, Marie Curie, îsi sustine teza de doctorat la Sorbona.
Titlul tezei de doctorat: “Cercetari asupra substanelor
radioactiveâ€Â. Mentiunea: foarte onorabil, cu felicitarile juriului.ÂÂ
La 10 decembrie în 1903, Academia de Stiinte din Stockholm anunta
atribuirea premiului Nobel pentru Fizica jumatate lui Henri Becquerel
si jumatate sotilor Curie, pentru descoperirile referitoare la
radioactivitate.
     În 1905, Pierre tine o conferina publica în legatura cu
lucrarea premiata, atragând atentia asupra pericolului radiului dacaÂÂ
acesta încape pe mâini criminale.
     Colaborarea, viata de cuplu a celor doi soti Curie este
întrerupta la 19 aprilie 1906, când Pierre aluneca sub roata unui
camion greoi si moare.
      Marie îsi gaseste refugiul în munca neîntrerupta în
laborator. Ea singura este în masura sa succeada sotului sãu la
catedra de fizica din Sorbona. Dupa ce, la 13 mai 1906 Mari devine
prima femeie careia îi este încredintat un post în învãtãmântulÂÂ
superior francez (“chargée de coursâ€Â-profesor netitular), doi ani
mai târziu va fi “profesor titular†la Sorbona, predând
singurul  curs de radiactivitate din lume.
       În plinã glorie, aleasa membra a numeroase academii
straine, “doctor honoris causaâ€Â, Marie Curie va ceda
staruintelor    colegilor de a candida pentru un fotoliu la
Academia de Stiinte în 1911. Savantei i-a lipsit un singur vot. Mai
târziu nici fiica   sa, Irène nu va fi aleasa membrã, desi a
candidat de doua ori.
       Învechitele traditii vor fi învinse în 1962, când
fiziciana Perey (eleva Mariei), descoperitoarea elementului chimic
francium, va fi aleasa în calitate de membru corespondent.
       În 1911 Marie e laureata a Premiului Nobel pentru
Chimie. Nici un alt laureat nu a fost distins de doua ori cu aceasta ÂÂ
înalta recompensa stiintifica.
ì¥Â@