Referat Determinarea Rezistivitatilor De Volum Si De Suprafata

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Determinarea Rezistivitatilor De Volum Si De Suprafata si de asemenea puteti face Download Referat Determinarea rezistivitatilor de volum si de suprafata

Citeste fragmente din Referat Determinarea Rezistivitatilor De Volum Si De Suprafata

Determinarea rezistivitatilor de volum si de suprafata ale materialelor electrizolante Chestiuni de studiat Se vor determina rezistivitatile de volum si de suprafata ale unor materiale electroizolante sub forma de placi. Materiale utilizate: 1- Sticlotextolit 6- Textolit 2- Pertinax 7- Izolatie mixta 3- PCV plastificat 8- Micanita 4- PCV neplastificat 9- Poliamida nylon 5- Prespan Modul de experimentare: Se trece comutatorul K2 pe pozitia a in vederea determinarii rezistivitatii de volum . Se aplica tensiunea de incercare de 500V. La masurarea rezistentelor, citirea valorilor indicate de aparate se face dupa un interval de timp (bine precizat ) de la aplicarea tensiunii, deoarece imediat dupa aplicarea tensiunii curentul din epruveta scade asimptotic datorita unui curent anormal, de absorbtie, datorita polarizarii dielectricului, prezentei sarcinii spatiale, etc. Astfel dupa un minut de la aplicarea tensiunii (cand in general valoarea curentului nu difera cu 10% de valoarea de regim stationar) se va masura curentul Iv in functie de care se va determina rezistivitatea de volum astfel”: S= suprafata electrodului e1; d=grosimea placii de material; Rp=100k( (rezistenta de protectie) Iv=curentul masurat; U=tensiunea; Se deconecteaza tensiunea de alimentare de la pupitru, apoi se descarca bateria de condensatoare pana cand volmetru indica o tensiune nula la bornele circuitului, apoi se trece comutatorul K2 pe pozitia b in vederea determinarii de suprafata. Se aplica tensiunea de incercare de 500V si dupa un minut se masoara It in functie de care se determina rezistivitatea de suprafata, astfel ; P=lungimea medie a coloanei circulare dintre electrozii e1 si e3; g=dinstanta dintre electrozii e1 si e3. Montajul utilizat: S- sursa stabilizata in curent continuu; V- voltmetru; K1 si K2 – comutatoare; A – ampermetru; e1 , e2 si e3 – electrozi; M - materialul dintre electrozi; 5. Tabel de date si rezultate : Material d[mm] U[V] IV[A] RV[(] (V[(M] It[A] Rt[(] (s[(] Sticlotextolit 1.6 500 0.7*10-9 714.3*109 1.16*1012 4.4*10-9 113.6*109 16.8*1012 Pertinax 0.6 500 3.15*10-9 158.73*109 660.58*109 9.25*10-9 54.05*109 27.1*1012 PCV plastificat 0.8 500 0.8*10-6 624.89*106 2*109 1.4*10-6 37.48*107 2.4*1012 PCV neplastificat 1.4 500 8.5*10-9 58.82*109 104.7*109 9.9*10-9 50.5*109 53.2*1012 Textolit 1.5 500 0.4*10-6 1.25*109 2.1*109 0.5*10-6 1*109 0.66*1012 Izolatie mixta 0.2 500 125*10-9 4*109 50*109 1.5*10-6 0.33*109 0.36*1012 Micanita 0.3 500 4.2*10-9 119.04*109 991.6*109 6.9*10-9 72.46*109 11.71*1012 Poliamida nylon 1.6 500 0.4*10-9 1.25*1012 1.95*1012 0.7*10-9 714.3*109 0.2*1015 Prespan 1.1 500 0.59*10-6 847.45*106 1.92*109 2.05*10-6 0.24*109 6*1010 Exemplu de calcul la Izolatie mixta : Ω = 2497.05*10-6 m2 = 50*109 Ωm - 110*103 = 0.33*109 Ω *109 = 0.35*109 Ω = 6.85 mm 6. Observatii si concluzii : 6.1. Clasificarea din punct de vedere al rezistivitatii de volum : poliamida nylon sticlotextolit micanita pertinax pcv neplastificat izolatie mixta textolit pcv plastificat prespan Cel mai bun isolator este poliamida nylon iar cel mai prost material isolator este prespanul. ¹ º Ff} este poliamida nylon iar, cel mai prost material isolator este pcv plastificat. 쥁@