Referat Campul Gravitational

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Campul Gravitational si de asemenea puteti face Download Referat Campul gravitational

Citeste fragmente din Referat Campul Gravitational

Câmpul gravitaţional În urma observaţiilor astronomice, J. Kepler a stabilit în anul 1619 legile care descriu mişcarea planetelor în jurul Soarelui. ??????, numite şi legile lui Kepler, sunt următoarele: Planetele se mişcă pe elipse ce au Soarele situat într-unul dintre focare; Raza vectoare a planetei descrie arii egale în intervale de timp egale. Pătratele perioadelor de revoluţie sunt direct proporţionale cu cubul semiaxelor adică: , unde prin perioada de revoluţie T se înţelege timpul în care planeta descrie o elipsă completă. Dacă raza vectoare a planetei descrie ariile SAA’ şi SBB’ în intervale egale de timp, conform legii a doua a lui Kepler, aceste arii sunt egale. În cele ce urmează vom trata Soarele şi planetele ca pe nişte puncte materiale, având în vedere că dimensiunile lor sunt neglijabile în comparaţie cu distanţele ce le separă. din partea Soarelui care acţionează asupra planetei Pământ este proporţională cu produsul dintre masele acestora şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele, fiind îndreptată către Soare după direcţia PS, atunci pot fi exemplificate cele trei legi ale lui Kepler, s-a presupus deci că forţa este dată de relaţia: , unde MS este masa Soarelui, MP este masa planetei iar k o constantă de proporţionalitate. , dar sensul contrar acestuia. Prin urmare: . Momentul acestei forţe faţă de punctul S este: . , plan care trece prin S. Traiectoria mişcării este o curbă care se găseşte în acelaşi plan. este mai mare sau mai mică. explică prima lege a lui Kepler. a triunghiului haşurat este dată de modulul vectorului: . v x ž   ¢ ¤ è ê v ¨ jÈ l s-a deplasat din A în B, obţinem: = 0) rezultă: , putem scrie: . . Prin urmare, în intervale de timp egale, raza vectoare a planetei descrie arii egale, am obţinut deci şi a doua lege a lui Kepler. Deoarece demonstraţia legii a treia a lui Kepler este mai dificilă din punct de vedere matematic, vom simplifica lucrurile, presupunând că traiectoria planetei este circulară (această situaţie corespunde sateliţilor artificiali care se mişcă pe orbite circulare). Egalând forţa de atracţie cu forţa centripetă, obţinem: , unde am avut în vedere că distanţa de la planetă la Soare este egală cu raza R a cercului. Rezultă de aici relaţiile: , deci: . cu c, obţinem a treia lege a lui Kepler: , deoarece, în mişcarea circulară, distanţa de la un punct oarecare de pe circumferinţă până la centru este egală cu raza cercului. Cercul poate fi considerat ca un caz particular de elipsă cu semiaxele egale între ele şi egale cu raza R a cercului. înţelegând însă vectorul ce uneşte centrul Soarelui cu centrul planetei. După cum se remarcă din relaţia Fext = F0 cos ω t, direcţia forţei de atracţie trece întotdeauna prin centrul Soarelui. O astfel de forţă, a cărei direcţie trece printr-un punct fix se numeşte forţă centrală. a Lunii sunt dirijate respectiv după direcţiile ce unesc centrul Pământului cu centrul celor două corpuri cereşti, situate la distanţele D şi respectiv d (fig. 3). Forţa totală care acţionează asupra Pământului este: , deci, în mişcarea M de revoluţie, Pământul are acceleraţia: . Conform principiului al III-lea al mecanicii, Pământul acţionează asupra 쥁@