Referat Radiatiile X
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Radiatiile X si de asemenea puteti face
Download Referat Radiatiile XCiteste fragmente din Referat Radiatiile X
RADIATIILE X
Radiatiile X sunt de natura electromagnetica, deosebindu-se de lumina
prin lungimea de unda mai mica.
Radiatiile electromagnetice sunt produse prin oscilatia sau
acceleratia unei sarcini electrice.Undele electromagnetice au atat
componente electrice cat si magnetice. Gama radiatiilor electromagnetice
este foarte larga: unde cu frecventa foarte inalta si lungime mica
sau frecventa foarte joasa si lungime mare.
Lumina vizibila constituie numai o parte din spectrul undelor
electromagnetice. In ordine descrescatoare de frecventa, spectrul
undelor electromagnetice se compune din: radiatii gama, radiatii X,
radiatii ultraviolete, lumina vizibila, radiatii infrarosii, microunde
si unde radio.
Undele electromagnetice nu au nevoie de mediu pentru a se transmite.
Astfel, lumina si undele radio pot circula in spatial interplanetar si
interstelar, la soare si stele, pana la Pamant. Indiferent de frecventa
si lungimea de unda, undele electromagnetice au o viteza de
299.792km/s in vid. Lungimea si frecventa undeleor electromagnetice sunt
importante in determinarea efectului termic, al vizibilitatii, al
penetrarii si a altor caracteristici.
Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice penetrante, cu
lungime de unda mai scurta decat a luminii si rezulta prin bombardarea
unei tinte de tungsten cu electroni cu viteza mare. Au fost descoperite
intamplator in anul 1895 de fizicianul german Wilhem Conrad Roentgen, in
timp ce facea experimente de descarcari electrice in tuburi vidate,
respectiv el a observat ca din locul unde razele catodice cadeau pe
sticla tubului razbeau in exterior raze cu insusiri deosebite; aceste
raze strabateau corpurile, impresionau placutele fotografice, etc. El
le-a numit raze X deoarece natura lor era necunoscuta. Ulterior au fost
numite raze (radiatii) Roentgen, in cinstea fizicianului care le-a
descoperit.
Natura radiatiilor X
Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice cu o putere de penetrare
indirect proportionala cu lungimea de unda. Cu cat lungimea de unda este
mai mica, cu atat puterea de penetrare este mai mare. Razele mai lungi,
apropiate de banda razelor ultraviolete sunt cunoscute sub denumirea de
radiatii moi. Razele mai scurte , apropiate de radiatiile gama, se
numesc raze x dure.
Radiatiile X se produc cand electronii cu viteza mare lovesc un obiect
material. O mare parte din energia electronilor se transforma in
caldura iar restul se transforma in raze x, producand modificari in
atomii tintei, ca rezultat al impactului.
Radiatia emisa nu este monocromatica ci este compusa dintr-o gama larga
de lungimi de unda.
Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul
William Crookes. Cu un tub de sticla partial vidat, continand doi
electrozi prin care trece curent electric. Ca rezultat al ionizarii,
ionii pozitivi lovesc catodul si provoaca iesirea electronilor din
catod. Acesti electroni, sub forma unui fascicul de raze catodice,
bombardeaza peretii de sticla ai tubului si rezulta razele X. Acest tub
produce numai raze X moi, cu energie scazuta.
Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat pentru
focalizarea fasciculului de electroni pe o tinta din metal greu,
numita anod, produce raze X mai dure, cu lungimi de unda mai scurte si
energie mai mare. Razele X produse, depind de presiunea gazului din tub.
Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de William David Coolidge in
1913 prin inventarea tubului de raze X cu catod incalzit. Tubul este
vacuumat iar catodul emite electroni prin incalzire cu un curent
electric auxiliar. Cauza emiterii electronilor nu este bombardarea cu
ioni, ca in cazurile precedente. Accelerarea procesului de emitere a
electronilor se face prin aplicarea unui current electric de inalta
tensiune, prin tub. Cu cat creste voltajul, scade lungimea de unda a
radiatiei.
Fizicianul american Arthur Holly Compton (1892 – 1962), laureat al
Premiului Nobel, prin studiile sale a descoperit asa numitul effect
Compton in anul 1922. Teoria sa demonstreaza ca lungimile de unda ale
radiatiilor X si gama cresc atunci cand fotonii care le formeaza se
ciocnesc de electroni. Fenomenul demonstreaza si natura corpusculara a
razelor X.
Proprietatile radiatiilor X
Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica, ca si lumina.
Absorbtia radiatiilor depinde de densitatea si de greutatea atomica. Cu
cat greutatea atomica este mai mica, materialul este mai usor patruns de
razele X. Cand corpul uman este expus la radiatiii X, oasele, cu
greutate atomica mai mare decat carnea, absorb in mai mare masura
radiatiile si
apar umbre mai pronuntate pe film. Radiatiile cu neutroni se folosesc in
anumite tipuri de radioagrafii, cu rezultate total opuse: partile
intunecate de pe film sunt cele mai usoare.
Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor materiale, cum ar fi
platinocianidul de bariu si sulfura de zinc. Daca filmul fotografic este
inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea material, structura
obiectelor opace poate fi observata direct. Aceasta tehnica se numeste
fluoroscopie.
Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare, care depinde
de lungimea de unda. Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza,
este direct proportionala cu energia lor. Aceasta proprietate ne ofera o
metoda de masurare a energiei razelor X. Cand razele X trec printr-o
camera de ionizare, se produce un curent electric proportional cu
energia fasciculului incidental. De asemenea, datorita capacitatii de
ionizare, razele X pot fi vazute intr-un nor. Alte proprietati:
difractia, efectul fotoelectric, efectul Compton si altele.
Aplicatiile radiatiilor X
Principalele utilizari: cercetari stiintifice, industrie, medicina.
Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in
dezvoltarea mecanicii cuantice. Ca mijloc de cercetare, radiatiile X au
permis fizicienilor sa confirme experimental teoria cristalografiei.
Folosind metoda difractiei, substantele cristaline pot fi identificate
si structura lor determinate. Metoda poate fi aplicata si la pulberi,
care nu au structura cristalina, dar o structura moleculara regulata.
Prin aceste mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate
stabili marimea particulelor ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu
raxe X se pot identifica elementele chimice si izotopii lor. In afara
de aplicatiile din fizica, chimie, mineralogie, metalurgie si biologie,
razele X se utilizeaza si in industrie, pentru testarea nedestructiva a
unor aliaje metalice. Pentru asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt
60 si Caesium 137.
De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de productie si
se elimina defectele. Razele X ultramoi se folosesc in determinarea
autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea unor picturi. In
medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace de
diagnosticare. In radiotarapie se utilizeaza in tratamentul cancerului.
Aparatul computerizat, tomograful axial (scanner CAT sau CT) a fost
inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost
pus in aplicare pe scara larga dupa anul 1979.
ì¥Â@