Referat Holografia

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Holografia si de asemenea puteti face Download Referat Holografia

Citeste fragmente din Referat Holografia

Holografia Metoda holografiei a fost elaborata în 1948 de catre Denis Gabor, care a descris o metoda prin care se poate obtine imaginea unui obiect din figura generala de difractie produsa de acel obiect. Aceasta metoda a fost numita holografia, (holos= întreg, grafien = scriere, în limba greaca). Denis Gabor a primit pentru metoda sa în 1971 premiul Nobel. Preocupat fiind de îmbunatatirea rezolutiei microscopului electronic, el propune formarea imaginilor optice în doua etape: -înregistrarea frontului de unda provenit de la obiectul de studiat; -reconstituirea sa ulterioara, cu toate caractreisticile ce-i apartin, amplitudine si faza, noua metoda fiind numita din acest motiv, holografie. Principiul holografiei optice, adica obtinerea înregistrarii complete a unui obiect, plecându-se de la o figura de difractie produsa de obiect. Procedeul prezinta doua etape: 1) peste un fond luminos coerent se suprapune figura de difractie Fresnel, produsa de obiectul luminat coerent cu fondul luminos; interferograma rezultata înregistrata pe o placa fotografica constituind holograma(fig.1), care contine toate informatiile cu privire la amplitudinea si faza lumini difractate de catre obiect; 2) holograma fotografica se ilumineaza cu un fascicol de lumina paralela, monocromatica, si datorita variatiilor în densitatea optica prezentata de placa fotografica apar efecte de difractie, prin care se reconstituie imaginea obiectului. Astfel, în timp ce în fotografia obisnuita se înregistreaza numai amplitudinea undei provenita de la obiect, informatia continuta în faza fiind pierduta, în holografie franjele de pe holograma contin întreaga informatie despre obiect (amplitudinea se manifesta în contrastul franjelor, iar faza în distanta dintre franje). În holografie, aceeasi sursa serveste atât la iluminarea obiectului, cât si la producerea fondului coerent. Leith si Upatnieks au perfectionat metoda aratând ca fascicolul de lumina care formeaza fondul coerent, când soseste la placa fotografica, trebuie sa faca un unghi destul de mare cu fasciculul difractat pe obiect si ca realizarea montajelor este usurata de utilizarea surselor laser. Consideram ca intensitatea câmpului electric al undei luminoase difractate de obiect (unda obiect) este descrisa în planul (x,y) al hologramei de functia complexa: E(x,y,t) =Eo(x,y,t) exp[iF(x,y,t)]. Informatie transportata de aceasta unda luminoasa la traversarea planului (x,y) este continuta atât în amplitudinea Eo(x,y,t), cât si în faza F(x,y,t). Imaginea luminoasa a unui obiect se obtine plasând în planul (x,y) un fotodetector (o patura fotosensibila sau o placa fotografica), care este iluminat cu unda luminoasa ce este fie reflectata de obiect, fie traverseaza obiectul studiat. Unda luminoasa care cade pe placa fotografica poarta, de asemenea, informatia continuta atât în amplitudinea sa cât si în faza. Acum se pune întrebarea daca pe o placa fotografica este posibil sa se înregistreze informatia continuta în faza undei luminoase incidente. Tehnica holografica propusa de D. Gabor arata ca daca unda luminoasa poseda o coerenta suficient de ridicata se poate înregistra pe placa fotografica atât amplitudinea, cât si faza unei unde luminoase. Prin curba de înnegrire sau curba caracteristica a emulsiei se întelege curba care da variatia densitatii D (în negativ) în functie de logaritmul energiei x , primita pe placa (fig.2, a). Aceasta curba poseda o portiune rectilinie BC, numita regiune de expunere normala, si doua portiuni, AB, care corespund unei supraexpuneri. Daca se noteaza cu g panta rectilinie, în regiunea AB se poate scrie xo fiind o constanta. Reconstituirea frontului de unda , adica a undei obiectului, (fig.3), se face de obicei prin iluminarea hologramei cu o unda Ep, analoaga undei de referinta Er , Ep= Er. Amplitudinea transmisa de holograma va fi Et=tEr , din care va rezulta apoi, adica rezulta trei unde transmise de holograma : -unda de amplitudine Er=Ep, care corespunde undei de reconstituire, transmisa aproape integrala; -unda –1/2gE, care reprezinta unda difractata de obiect spre planul hologramei , unda reconstituita integral atât în privinta fazei cât si în privinta amplitudinii; -unda –1/2g Er2E *, care reprezinta o imagine conjugata cu prima fata de planul hologramei (imaginea virtuala din figura 3). Avantajele si posibilitatile unice oferite de holografie rezulta din posibilitatea înregistrarii informatiei totale (continuta în amplitudinea si în faza undei). Prin holograma se obtine o senzatie perfecta a reliefului si realului imaginilor obtinute, holograma fixând si permitând sa se reconstituie frontul undei initiale. Deteriorarea unei parti a hologramei nu antreneaza pierderea de informatie, deoarece fiecare punct al suprafetei vizibile a obiectului este înregistrat pe toata suprafata hologramei. Variind orientarea hologramei în spatiu se poate înregistra de fiecare data pe una si aceeasi holograma o informatie noua, deoarece la restituirea unei holograme se utilizeaza o unda luminoasa având acelasi front fata de cel al undei de la înregistrare. În acest mod, metodele holografice pot fi utilizate pentru codajul si decodajul informatiei, pentru recunoasterea imaginilor etc. Una dintre posibilitatile unice ale holografiei o constituie înghetarea timpului. Daca un ansamblu de obiecte în miscare este înregistrat la momentul t0 pe o holograma, restituirea ulterioara a acestei holograme va da o unda luminoasa reconstruita, care va fi echivalenta cu unda reflectata pe ansamblul de obiecte la momentul t0 si aceasta unda poate fi observata într-un interval de timp oricât de mare îl dorim. O alta aplicatie importanta pare a fi microscopia holografica. Din optica geometrica holografica rezulta ca marimea m a imaginii este data de m=lr/ln adica de raportul lungimilor de unda folosite la reconstituire (r) si la înregistrare (n). S-ar putea obtine cu raze X si raze vizibile o marire de un milion de ori. S-a realizat pe acest principiu microscopul electronic holografic cu o marire de 500 000 000 x. Tot holografia ofera posibilitatea, unica, de a diviza o imagine optica si de a o asambla, informatia fiind continuta în fiecare punct al suprafetei hologramei. În fine, holografia ofera posibilitatea , tot unica, de a vedea un obiect înainte ca el sa fie fabricat, daca se utilizeaza calculatoare pentru a sintetiza o holograma artificiala care corespunde unui obiect imaginat. În cazul în care grosimea paturii sensibile la lumina este mult mai mare decât distanta care separa doua franje de interferenta consecutive, în locul hologramelor plate, bidimensionale, se pot obtine holograme tridimensionale (sau în relief), aceasta idee apartinând lui J.Densiuk. 쥁@