Referat Centrala Nucleara De La Cernavoda

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Centrala Nucleara De La Cernavoda si de asemenea puteti face Download Referat Centrala nucleara de la Cernavoda

Citeste fragmente din Referat Centrala Nucleara De La Cernavoda

REFERAT PENTRU FIZICĂ CENTRALA NUCLEARĂ DE LA CERNAVODĂ Principiul de funcţionare Centrala nuclearo-electrică este un ansamblu de instalaţii şi construcţii reunite în scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare. Obţinerea energiei nucleare se bazează pe reacţia de fisiune (descompunere) nucleară în lanţ. Instalaţia care asigură condiţiile de obţinere şi menţinere a reacţiei în lanţ este reactorul nuclear. În principiu, reactorul se compune dintr-o parte centrală numită zonă activă, în care are loc reacţia de fisiune şi se dezvoltă căldura de reacţie. Zona activă conţine combustibilul nuclear alcătuit din izotopi fisionabili (U235, Pu239) şi materiale fertile (U238, U232); moderatorul (apa grea), care are rolul de a încetini viteza neutronilor rapizi, astfel ca reacţia să fie controlabilă; barele de control captează neutronii rezultaţi din reacţia de fisiune; agentul de răcire, care preia căldura dezvoltată în zona activă şi o cedează apei în schimbătorul de căldură. În schimbătorul de căldură, apa de vaporizează şi devine agentul producător de lucru mecanic în turbină. Lucrul mecanic este transformat de generator în energie electrică. Combustibilul, moderatorul şi agentul de răcire formează aşa numita filieră a reactorului termic care determină caracteristicile specifice centralelor nucleare. Combustibilul introdus în reactor are forma unor pilule compactate sub formă de bare. Între barele de combustibil se găsesc barele de control. Acestea conţin cadmiu (element chimic ce absoarbe neutroni). Ele au rolul de a regla numărul de neutroni ce pot produce noi reacţii de fisiune, astfel încât puterea produsă de reactor să rămână constantă în timp. Pentru menţinerea reacţiei în lanţ, în unele tipuri de reactoare, neutronii emişi în reacţiile de fisiune trebuie încetiniţi. În timpul frânării neutronilor are loc un transfer de energie de la aceştia la moderator, temperatura moderatorului şi a combustibilului mărindu-se. Controlul reactoarelor nucleare se face computerizat (inclusiv al sistemelor utilizate pentru protecţia reactorului şi a mediului înconjurător). Centralele nucleare au intre 1 şi 8 reactoare (unităţi), fiecare cu o putere instalată de cel puţin 600 MW. În România, a intrat în funcţiune, pe 2 decembrie 1996, centrala nucleară de la Cernavodă, care funcţionează cu apă grea ca moderator, foloseşte uraniu îmbogăţit şi produce cu un singur reactor, aproximativ 10% din totalul energiei electrice produse în ţară. Centrala de la Cernavodă se bazează pe sistemul canadian CANDU şi are o putere instalată de 706 MW în prezent. Structura unui reactor CANDU constă într-un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil şi pentru lichidul de răcire (apă grea) plasate orizontal. În jurul acestor tuburi se află apă grea, care acţionează ca moderator. Apa grea conţine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) şi un atom de oxigen. Apa grea este mult mai eficientă ca moderator decât apa obişnuită şi permite folosirea uraniului natural drept combustibil. Ea se obţine în întreprinderi specializate, prin separarea sa din apa naturală (există o astfel de întreprindere la Drobeta Turnu-Severin). Securitatea centralelor nuclearoelectrice @ B T V r t € ‚ – ˜ ¤ ¦ ° ² Ê Ì à < ㄀$ᴀà â 2 4 < P R Z – ˜ Ð î ð /ele tehnice de securitate sunt destinate să limiteze distrugerile zonei active a reactorului. De la descoperirea fisiunii nucleare, populaţia a fost saturată cu povestiri alarmante şi cu exagerări despre energia nucleară. S-a emis astfel ipoteza că orice reactor poate exploda oricând ca o bombă nucleară. În pricipiu, nici un reactor nuclear nu poate exploda ca o bombă. Sunt însă posibile accidente în care reactoarele să se supraîncălzească, iar componentele lor, depinzând de materialele din care sunt realizate, să se topească sau să ardă. Creşterea presiunii agentului de răcire poate deveni cauza unor explozii "mecanice" care ar deteriora învelişul reactorului sau al sistemului de răcire. Astfel, pot fi împrăştiate în spaţiu materiale radioactive, care să contamineze mediul înconjurător. Centralele nucleare actuale sunt proiectate astfel încât probabilitatea unor accidente de acest tip să fie minimă. Toate reactoarele nucleare moderne sunt închise în containere extrem de sigure. Acestea sunt proiectate astfel încât să prevină orice scurgeri radioactive care ar putea rezulta în urma unor accidente de operare. Centralele nucleare sunt astfel proiectate încât să cuprindă sisteme care să prevină producerea accidentelor nucleare. Acestea sunt dispuse "în linie", astfel încât, dacă un sistem de protecţie se defectează, un altul să îi ia locul şi aşa mai departe. Desigur, este posibil ca toate sistemele din "linia" de protecţie să cadă unul după celălalt, dar probabilitatea producerii unui astfel de eveniment este extrem de mică. Centrala Nucleară de la Cernavodă este unica centrală de acest tip din România. Planul iniţial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcţia a cinci unităţi. Unitatea I a fost terminată în 1996 şi produce 650 MW de energie electrică. Unitatea II este în construcţie şi se preconizează că va fi finalizată în 2006 sau 2007. Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul comercial CANDU. Necesarul de apă grea, folosită drept moderator, este produs la Drobeta-Turnu Severin. În august-septembrie 2003, după o perioadă foarte secetoasă, centrala a fost oprită timp de trei săptămăni din cauza că nivelul Dunării era atât de scăzut încât nu permitea răcirea eficie România ar putea deveni independentă din punct de vedere energetic după punerea în funcţiune a reactoarelor 3 si 4 de la centrala nucleara de la Cernavodă. Cu reactoarele 3 si 4 de la Cernavodă, energia produsă în hidrocentrale şi cea pe bază de cărbuni, am putea asigura independenţa energetică a ţării. Centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda a fost proiectată pentru cinci unitaţi a reactoarelor. Centrala nucleara de la Cernavodă va fi gata abia in anul 2012 dar si atunci numai daca vor fi gata toate unitaţile pentru a putea fi si noi o ţară cu propia energie fara a cere mila altor ţări. Terminarea Centralei nucleare de la Cernavodă ar fi un lucru foarte benefic pentru Romania, pentru dezvoltarea ei si am creşte mult in faţa ţărilor care ne consideră o ţară mai puţin demnă de a intra in UE. 쥁@