Referat Radioactivitatea
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Radioactivitatea si de asemenea puteti face
Download Referat RadioactivitateaCiteste fragmente din Referat Radioactivitatea
Radioactivitatea
-GeneralitÇŽÅ£i-
Ce este radioactivitatea?
Radioactivitatea este o proprietate a nucleelor atomice de a se
dezintegra spontan prin emisia unor radiaţii alfa, beta, gama. Unele
nuclee emit spontan din interiorul lor particule sau radiatii care
exista sau apar în procesele care se petrec acolo. Prin urmare,
asemenea nuclee sunt instabile ,sau radioactive.
În urma experimentelor s-a stabilit că masa atomului şi toată
sarcina pozitivă este concentrată într-un volum mic in centrul
atomului, zonă numită nucleu atomic(alcatuit din protoni si neutroni).
În jurul nucleului gravitează un număr de electroni care compensează
sarcina pozitivă a nucleului.
Fenomenul radioactivitatii, desi spontan ,nu se petrece în afara
timpului : exista o durata de viata, numita viata medie, a nucleelor
unui element,dupa care numarul nucleelor ramase nedezintegrate se
reduce.
Radiatiile alfa,beta si gamma
.
Radiatia Alfa
Radiaţia gama. Aceste radiaţii nu sunt influenţate de câmpul
electric sau magnetic. Ele sunt de natură electromagnetică şi pot
suferi fenomene de reflexie refracţie, difracţie şi interferenţă.
Radiatia Gamma
.
Radiatia Beta
Surse de poluare radioactive
Sursele radioactivitate sunt grupate in surse naturale si surse
artificiale.
a) Principalele surse artificiale de poluare radioactivă sunt
următoarele:
1) Accidentele ÅŸi deÅŸeurile de la reactoarele nucleare;
2) Experienţele şi accidentele cu arme nucleare;
3) Tratamentele medicale ce utilizează radiaţii sau radionuclizi;
4) diferite activităţi profesionale.
1)Reactorii nucleari au fost folosiţi pentru producerea energiei
încă din anii 50. Există, practic, două tipuri de reactori :
reactori termici ÅŸi reactori rapizi. ÃŽn reactorii termici frecvent
utilizaţi - se fo1oseşte uraniu si uniniu. Când un neutron termic
pătrunde intr-un nucleu de uraniuse produce fisiunea acestuia din urma
cu o mare eliberare de energie, de alţi neutroni 5i de radiaţii 7.
Neutronii rezultaţi din fisiune sunt rapizi si nu sunt tot atât de
capabili de a produce noi fisiuni. Din acest motiv, neutronii emişi în
urma fisiunii uraniului sunt încetiniţi, făcându-i să semnat Ia
Moscova tratatul de interzicere a experienţelor cu arma nucleară, cu
excepţia celor subterane, marile puteri an efectuat circa 510 teste
nucleare în atmosferă: circa 300 S.U.A., 180 fosta URSS, 25 Marea
Britanie şi 4 Franţa. Până în anii 1985, Franţa şi China,
singurele nesemnatare ale tratatului, au mai explodat in atmosfera 40 si
respectiv 25 bombe nucleare.
mată în combustibil exploziv convenţional aceasta putere a fost de
600 megatone). In acelaÅŸi timp, aproximativ 10 t plutoniu ,,neexplodat"
s-a vaporizat si dispersat in atmosfera.
Exploziile nucleare sovietice, deşi mai puţine, au avut o putere dubla
fata de cele americane (450 megatone fata de 150), cea mai teribilă
bomba sovietică fund de aproximativ 4 000 de ori mai puternică decât
,,Little boy", folosită împotriva Japoniei.
După 1963, testele cu arme nucleare an continuat in subteran. Din
1963 până în 1980, Statele Unite au mai efectuat cam 400 teste
subterane cu bombe atomice, iar fosta Uniune Sovietică 300, dar cu o
putere explozivă mult mai mare.
La nivelul anului 1963 se apreciază că radionuclizii, proveniţi de la
testele cu arme nucleare, au produs o iradiere suplimentară anuală de
430 mSv pe individ, în aproape întreaga emisferă nordica (majoritatea
exploziilor au fost efectuate în această emisferă). După acest an,
valoarea iradierii suplimentare a scăzut substanţial, până la
momentul Cernobâl.
3) În clinici şi spitale radiaţiile sunt folosite:
- la radiografii;
- in scop terapeutic;
- în scopuri de investigaţie.
4) Radiaţia artificiala este folosita in multe ramuri ale
activităţii omeneşti. De exemplu, în industrie este folosita pentru
controlul proceselor şi a calităţii produselor, iar in scop de
studiu, este folosita in institute de cercetare şi învăţământ
superior. Tot aici trebuie inclusa ÅŸi activitatea medicilor sau a
personalului sanitar care lucrează cu radiaţii. La acestea trebuie
adăugate dozele pe care le primeşte omul Si de la ceasurile luminate
cu substanţe radioactive sau de la televizoare (televizoarele moderne
sunt bine ecranate).
Se apreciază ca din activităţi profesionale doza colectiva (produsul
dintre echivalentul dozei efectiv 5i nr. persoanelor care au
activităţi profesionale legate de radiata) in Marea Britanie, de
exemplu, este de circa 450 Sv/om ÅŸi an.
b) Problema radiaţiilor nu este numai o consecinţa a progresului
tehnic-ştiinţific al omului modern. Radiaţia a existat întotdeauna
in natura. După opinia unor oameni de ştiinţă, radiaţia cosmica a
avut o mare importanţă in evoluţia vieţii pe Pământ. Astfel,
apariţia reptilelor gigantice precum 5i evoluţia ulterioară a
speciilor animale Si vegetale este pusa, de mulţi cercetători, sub
semnul influentei exercitate de radiaţia cosmica primita de pământ,
din univers.
Practic, exista doua componente ale iradierii naturale: o componenta
cosmica 5i una telurica.
Originea radiaţiei cosmice este încă neclara. Unii specialişti sunt
de părere ca ar veni din galaxia noastră, a1şi ca ar veni din afara
ci. Soarele contribuie mai ales in perioadele de erupţii solare.
Radiaţia cosmica pătrunde in cantitate mai mare pe Ia poli decât pe
la ecuator. De asemene, oamenii şi animalele care trăiesc in munţi,
la mari altitudini, sunt mai expuşi la acest tip de radiaţie decât
cei aflaţi Ia nivelul mani.
Radiaţia telurica provine din faptul ca toate materialele din scoarţa
pământului sunt radioactive. Se crede ca mişcările scoarţei sunt
cauzate 5i de radioactivitatea naturala. Cele mai răspândite elemente
radioactive din sol ÅŸi roci sunt: uraniul, toriul ÅŸi potasiul-40.
ì¥Â@