Referat Electricitate Si Magnetism
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Electricitate Si Magnetism si de asemenea puteti face
Download Referat Electricitate si magnetismCiteste fragmente din Referat Electricitate Si Magnetism
Pe vremuri, electricitatea sub forma de fulgere si tunete starnea teama
oamenilor, dar cu timpul omul a invatat sa o foloseasca spre folosul
sau. Magnetismul, care pe vremuri era doar o ciudatenie fara inteles,
joaca acum un rol cheie in producerea curentului electric in generatoare
imense.
Unele haine sunt facute din materiale care se incarca electric cand le
scoatem peste cap. Uneori incarcarea este atat de mare, incat se pot
auzi pocniturile scanteilor, iar intr-o incapere intunecoasa se si pot
vedea aceste scantei.
Scanteile sunt de fapt niste fulgereminuscule si iaunastere la fel ca
si cele normale: prin descarcarea instantanee a sarcinilor electrice.
Descarcarile produse in timpul furtunii, intre nori, degaja energii
imense sub forma de caldura si lumina. Fulgerul vazut de noi este de
fapt aceasta lumina, iar tunetele sunt generate in timpul exploziei
datorita infierbantarii instantanee a aerului.
Obiectele din jurul nostru contin multe milioane de sarcini electrice.
Aceste sarcini sunt parti componente ale atomilor care compun obiectul
respectiv. Centrul sau nucleul atomului este compus in general din doua
feluri de particule: neutroni si protoni. Neutronii nu au sarcina
electrica, protonii insa au si prin conventie aceasta se numeste sarcina
pozitiva. Particulele care se misca in jurul nucleului se numesc
electroni si au sarcina electrica negativa. In mod normal, numarul
electronilor in atom este acelasi cu numarul neutronilor, astfel
sarcinile lor de marime egala dar de semn opus, se neutralizeaza
reciproc. In aceasta stare, atomul nu prezinta nici un fel de sarcina
sau putere electrica detectabila, daca insa rasturnam cumva acest
echilibru, corpul se va comporta ca fiind incarcat cu sarcina pozitiva
sau negativa, in functie de perticulele care au ramas mai multe:
protonii sau electronii.
Electrizarea prin frecare
Unele materiale se pot incarca prin frecare, deoarece frecarea
transporta electroni de pe unul pe celalalt. Pieptenele de plastic, de
exemplu, primeste electroni cin firele de par si astfel devine polarizat
negativ, parul insa devine polarizat pozitiv deoarece protonii vor fii
majoritari. Obiectele icarcate electric le atrag pe cele neincarcate; de
aceea atrage pieptenele bucatiile mici de hartie.
Celule si circuite
Celula electrica produce energie electrica din energie chimica. De
obicei, aceste celule se interconecteaza pentru a forma o sursa mai
puternica la extremitati. Aceste celule interconectate se numesc
baterii, desi de multe ori si o singura celula este numita baterie. Un
circuit electric este format dintr-o sursa de energie electrica - de
exemplu, o baterie - si un conductor, prin care se transporta curentul
intre cele doua extremitati ale sursei. Curentul este de fapt o miscare
ordonata a electronilor, asemanatoare curgerii apei printr-un tub.
Pentru curgere este nevoie de presiune si la fel este si cu migrarea
electronilor. Aceasta "presiune" - generata de sursa - se masoara in
volti, iar intensitatea curentului in amperi. Debitul apei, produs de
presiunea exercitata, depinde de grosimea tevii. Teava lunga si ingusta
ingreuneaza curgerea apei, si respectiv: conductorul lung si ingust are
o rezistenta mai mare decat sarma mai groasa, produsa din acelasi
material.
Rezistenta
Rezistenta electrica se masoara in ohmi. Cuprul este des folosit ca
material conductor, deoarece este un conductor bun si are o rezistenta
mica. Argintul este un conductor si mai bun, dar utilizarea sa pe scara
larga ar fi prea scumpa. In anumite circuite insa, se insereaza special
dispozitive electrice cu rezistenta mare pentru a reduce curentul in
unele parti ale circuitului.
Legea lui Ohm
In 1827, un cercetator german, Georg Ohm a descoperit relatia intre
tensiunea electrica (U), intensitatea curentului electric (I) si
rezistivitatea electrica (R). Aceasta relatie se poate scrie in mai
multe moduri: U=I*R, I=U/R, R=U/I; unde U se masoara in volti, I in
amperi si R in ohmi. Conform relatiilor, daca legam o rezistenta de 6
ohmi pe bornele unei baterii de 12 volti, atunci prin aceasta rezistenta
se va stabili un curent de I=U/R=12/6=2 amperi.
Magnetism
Se crede ca Thales din Milet a fost primul care a cercetat forta de
atractie ciudata al feritului magnetic asupra fierului obisnuit, in 600
i.e.n. Au trecut multe secole pana cand s-a gasit o utilizare practica a
fortei magnetice, in busolele de navigatie. In 200 e.n. chinezii
utilizau deja o forma rudimentara a busolei, dar in Europa a aparutdoar
in jurul anului 1200.
Oare de ce pozitioneaza ferita magnetica este lasata sa se roteasca
liber, intodeauna in aceeiasi directie? Acest fenomen a ramas un mister
de-a lungul secolelor. Azi stim insa ca fierul si alte materiale
magnetizabile se compun din magneti mici numiti domenii magnetice sau
regiuni magnetice. Acestea de obicei sunt directionate aleator, iar prin
suprapunerea fortelor nu rezulta o forta magnetica detectabila. Daca
dintr-o oarecare cauza aceste domenii se orienteaza toate in aceeasi
directie, atunci metalul va avea caracteristici magnetice si va atrage
bucatiile de fier.
Cei doi poli
Acesti magneti prezinta o trasatura comuna: caracterul magnetic pare a
fi concentrat in doua puncte, numite poli, unul care arata catre nord si
unul care arata spre sud. Extremitatiile magnetului se numesc poli,
deoarece lasand liber magnetul in sens orizontal, magnetul se va aseza
cu varfuriile catre polii magnetici ai Pamantului - Polul Sud si Polul
Nord - care si el este un magnet gigantic. Acesta este principiul de
functionare al busolei. Ambele extremitati ale magnetului atrag fierul
nemagnetizat, dar daca apropiem doi magneti, atunci polul nordic al
unuia atrage polul sudic al celuilalt si viceversa. In acelasi timp, cei
doi poli sudici, respectivi nordici, se vor respinge reciproc. Asadar,
polii de acelasi tip se resping. Totusi, pare paradoxal ca polul nordic
al magnetului se intoarce catre Polul Nord al Pamantului. Aceasta se
explica prin faptul ca polul magnetic al Pamantului din apropierea
Polului Nord este de fapt un pol sudic din punct de vedere magnetic.
Faptul ca electricitatea si magnetismul au legatura stransa s-a
descoperit abia in 1819. In acel an, un profesor de fizica danez, Hans
Oersted, a prezentat audientei un nou fenomen electric si a incercat
sa-i gaseasca o explicatie.
Descoperirea lui Oersted
Omul de stiinta danez a legat extremitatile unei baterii cu o sarma,
vrand sa demonstreze ca sarma se va incalzi cand este parcursa de curent
electric. In momentul in care a conectat cele doua borne ale sursei s-a
petrecut un fenomen ciudat: acul busolei din apropiere a deviat si nu a
mai revenit la pozitia initiala. Oersted si-a dat seama ca curentul din
sarma a generat un camp magnetic care a actionat asupra acului busolei.
Acest experiment a insemnat descoperirea unuia dintre cele mai
importante fenomene ale naturii: electromagnetismul.
Electromagnetism
Curentul din conductor produce un camp magnetic relativ slab, dar
cercetatorii au gasit modalitatea de amplificare a acestuia, intr-un
timp relativ scurt. Daca se infasoara conductorul sub forma unei bobine
si se introduce in interiorul ei un miez de fier, atunci intensitatea
campului creste foarte mult. Aceasta bobina cu miez in interior se
numeste electromagnet.
Motoare si generatoare
Daca o sarma prin care se incheie un circuit electric se afla langa un
magnet permanent, atunci sarma se va misca din pozitia initiala la
aparitia curentului, daca nu este tinuta fixa. Acest lucru se datoreaza
electromagnetismului. In 1821, Michael Faraday a realizat o masina
simpla in care un fir strabatut de curent se misca in jurul unui magnet
permanent. Bineinteles, aceasta "masinuta" mica nu era potrivita pentru
o utilizare practica, dar prin ea s-a materializat ideeace sta la baza
motoarelor electrice moderne: cu ajutorul curentului electric se poate
realiza miscare continua. Motoarele electricemoderne utilizeaza
electromagneti in loc de o singura sarma si functioneaza mai eficace si
mai controlabil.
Oersted a aratat ca electricitatea poate genera forte magnetice, iar
Faraday , si paralel cu el dar independent, fizicianul american Joseph
Henry, au demonstrat ca prin magnetism se poate produce curent electric.
Aceasta descoperire a fost prezentata in 1831 cand, cu ajutorul unei
bare magnetizate au produs curent electric printr-o bobina, miscand bara
in interiorul bobinei. La fel au demonstrat ca se intampla aceelasi
lucru daca misca bobina fata de magnet. Observatiile lor au fost
preluate de profesorul Heinrich Lenz din Sankt Petersburg, care ulterior
a stabilit legile ce guverneaza fenomenele de interectiune a campurilor
electrice si magnetice. Acest principiu important se utilizeaza in
generatoare, incepand de la dinamurile de la biciclete si pana la
generatoarele din centralele electrice care produc putere electrica in
gospodarii, magazine, birouri si uzine.
ì¥Â@