Referat Electricitatea Atmosferica
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Electricitatea Atmosferica si de asemenea puteti face
Download Referat Electricitatea atmosfericaCiteste fragmente din Referat Electricitatea Atmosferica
Electricitatea atmosferica
Desi omul s-a intalnit cu electricitatea atmosferica inca din cele mai
vechi timpuri, explicatia ei a intarziat mult, foarte mult in raport
chiar cu fizica atomica. Intarzierea este explicata pe de o parte de
inaccesibilitatea abordarii cercetariilor cu posibilitati modeste, iar
pe de alta parte, de fluctuatiile extrem de variate ale fenomenelor, de
la un moment la altul, de la o zona geografica la alta, fluctuatii
dependente de altitudine etc. Mijloacele de investigare a electricitatii
atmosferice sunt extrem de diverse si ele au evolat extrem de mult. In
ordine istorica aceste mijloace pot fi clasificate astfel: observatie
vizuala, sondaje prin baloane meteorologice, inregistrare fotografica
folosirea rachetelor sonda, a satelitilor si, in sfarsit a rachetelor
interplanetare. Se vede deci ca putine tari pot dispune astazi de
conditii perfectionate de studiu a atmosferei folosind rachetele si
satelitii, de aceea si electricitatea atmosferica a fost studiata in
functie de mijloacele afectate.
Poate sa para ciudata includerea acestui capitol la electrostatica.
Intradevar, desi avem de-a face mai degraba cu fenomene legate de
miscarea sarcinilor electrice, prezentam aici electricitatea atmosferica
pentru ca la scara umana, fenomenele care se deruleaza la nivelul
globului sunt asemanatoare cu cele puse in evidenta in laboratorul de
electrostatica: descarcarea condensatorilor, ionizarea produsa de
varfuri, electrizarea prin influenta etc. In randurile care urmeaza ne
vom referi pe scurt la trei aspecte: a) electricitatea norilor si unele
fenomene adiacente; b) paratrasnetul.
a)ELECTRICITATEA NORILOR. Se poate afirma fara a gresi mult ca
intemeietorul cercetarii sistematice a electricitatii norilor, mai bine
zis a fenomenelor adiacente, a fost Franklin. El a elaborat metode
speciale de studiere a descarcarilor produse in timpul furtunilor, a
precautilor ce trebuie luate pentru a evita accidentele si, ceea ce este
mai important, este inventatorul paratrasnetului. Electricitatea norilor
a fost cunoscuta in special prin doua fenomene: fulgerul si trasnetul.
Se afirma deseori ca fulgerul este o descarcare electrica intre nori
incarcati cu sarcini de semn opus, afirmatie incorecta in general. De
altfel, acest lucru poate fi stabilit si de dumneavoastra daca veti
urmari cu atentie fulgerele in timpul furtunilor; in general ele se
declanseaza pe directia verticala sau oblica si mai rar pe directie
orizontala. Observatiile au aratat ca fulgerul apare ca o descarcare
intre partea superioara si cea inferioara ale aceluiasi nor, sau intre
doi nori diferiti situati la inaltimi diferite. Fulgeril poate sa fie si
orizontal, dar numai in interiorul aceluiasi nor, intre regiuni cu
densitati de sarcina diferita. Studiul distributiei sarcinilor in nori a
aratat ca in general acestia sunt neutri in ansamblu, dar sunt
polarizati. Exista trei tipuri de nori polarizati: nori polari-pozitivi,
polari-negativi si nori tripolari. Primii sunt cei mai raspanditi,
urmati de cei de-al treilea tip. Nu este inca pe deplin clar, de ce, in
mod obisnuit, norul este polar-pozitv.
Cum are loc fulgerul? Se poate intui usor ca diferenta de potential
favorabila unei descarcari electrice este plasata intre partea
superioara si cea inferioara a norului astfel ca fulgerul nu este
altceva decat o descarcare electrica intr-un nor intre cele doua
extremitati incarcate diferit.
Cel de-al doilea fenomen mentionat –trasnetul- este tot o descarcare
electrica ce are loc intre partea inferioara a unui nor si pamant. Dar
trasnetul nu poate sa apara pentru orice fel de nori, el apare numai
pentru norii cei mai apropiati de pamant, norii care produc aversele de
ploaie. De ce nu pot genera trasnetul si norii mai indepartati? Exista
mai multe explicatii, care cumulate furnizeaza o explicatie completa.
Este vorba in primul rand de faptul ca pamantul este incarcat negativ(!)
si deci nu s-ar produce o descarcare intre baza negativa a norului si
solul incarcat cu acelasi tip de electricitate. In prezenta norului are
loc insa o electrizare prin influenta a zonei terestre situata sub el.
Sarcina pozitiva pe care o capata Pamantul este insa cu atat mai mica cu
cat nori sunt situati la inaltime mai mare, ceea ce explica de ce
fenomenul este produs mai frecvent de norii de joasa altitudine,
Sa examinam mai amanuntit mecanismul de producere a trasnetului. Se
stie la ora actuala ca ploaia este in general “pozitivaâ€Â. O
explicatie a acestui fenomen este legata de electrizarea picaturilor
prin frecare cu stratele atmosferice, astfel ca pe sol soseste un
transport de sarcina pozitiva, ceea ce face ca norul sa fie mai
neutru(se negativeaza), deci poate sa apara o diferenta de potential
intre baza lui inferioara si pamantul polarizat pozitiv, creeindu-se
astfel un camp electric a carui intensitate este mai puternica in
regiunea varfurilor. Intre varfuri si baza norului exista in schimb
permanent de sarcini, dar cand intensitatea campului electric depaseste
o anumita limitaare loc strapungerea aerului producandu-se o descarcare
electrica intre varf si baza norului. Acesta este tipul de trasnet cel
mai raspandit. Pe un teren neted si omul poate juca rolul de “varfâ€Â.
In plus orice obiect metalic aflat asupra lui favorizeaza trasnetul.
Exista un trasnet insotit de scurgerea inversa de sarcini atunci cand
avem de-a face cu un nor tripolar. Acest caz este insa mai putin
frecvent. Pozitivarea unor regiuni din baza norilor nu poate fi
explicata decat prin plecarea unor particule incarcate negativ, ceea ce
se intampla in timpul grindinilor sau a ninsorii. Nu vom discuta nici
problema diferentei deincarcare a precipitatilor lichide si solide, dar
realitatea lor nu este astazi contestata si ea explica existenta celor
doua tipuri de trasnete.
Vom prezenta in continuare o clasificare a formelor de descarcare a
electricitatii acumulata in nori: a) descarcare intre nori (scaneie lugi
de aproximativ 15 km ) ; b) descarcarea in interiorul norului,de sus in
jos (descendenta)insotita de o iluminare a norilor ; c) descarcare in
interiorul norilor de jos in sus (ascendenta), greu vizibila de pe
Pamant ; d) trasnet linear, spre Pamant, sub forma de scanteie, care
este insa de forma contorsionata analoga semnului “atentie, inalta
tensiune(ï¾)†; e) trasnetul globular care apare ca o sfera
incandescenta ; f) trasnetul perlat (succesiune de “perleâ€Â
luminoase) ;
g) trasnetul racheta (punct luminos care inainteaza rapid si lasa in
urma o trena luminoasa ca o cometa). Dintre acestea mentionam trasnetul
globular ca fiind o sfera stralucitoare cu o durata de viata relativ
ridicata. Apare neasteptat in locuri diferite, poate “intra†in casa
in mod misterios. Marturisirile diferitilor observatori sunt la fel de
diferite ca si ipotezele asupra naturii lui.
Mai mentionam, aici trasnetul indirect, care poate lovi un om sau un
altobiect desi descarcarea a avut loc intrea baza norului si un alt
punct de pe Pamant. Explicatia lui este legata de faptul ca obiectul
situat la o oarecare distanta de punctul lovit este si el electrizat
prin influenta si electricitatea suplimentara sosita prin Pamant
serveste la neutralizarea partiala a sarcinii inmagazinata in el.
Credem ca ar fi interesant de retinut unele date suplimentare asupra
acestor fenomene. Astfel, un fulger este un fenomen discontinuu care se
deruleaza intr-un numar valabil de etape. In faza incipienta descarcarea
“cauta†drumul cel mai convenabil prin ionizarea aerului si crearea
unui “culoar†bun conductor.
Energia care se degaja este circa 10 la a 10-a J, iar timpul in care se
epuizeaza fenomenuleste de 6-24(s. Intensitatea curuntului electric este
in zona fulgerului atinge valori maxime de peste 200 000 de amperi,
media situandu-se la 20 000 A.
baza fenomenul este inversat, sarcinile negative se scurg de pe
paratrasnet spre nor. Procesele astfel expuse sunt mai rare pentru ca ar
trebui sa fie nor de joasa altitudine. In mod normal paratrasnetul
canalizeaza trasnatul spre pamant. Zona protejata este o functie a
paratrasnetului.
ì¥Â@