Referat Mareele2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Mareele2 si de asemenea puteti face Download Referat Mareele2

Citeste fragmente din Referat Mareele2

Mareele Cum se produc mareele. În diferite părţi ale globului , de două ori pe zi apele mării se înalţă şi ca un fluviu care se revarsă , acoperă plaja mării .Acesta este fluxul . Tot de două ori pe zi apele se retrag , lăsând în urma lor o plajă umedă , cu băltoace din loc în loc şi cu diferite animale marine (crustacee , peşti , scoici ) , pe care oamenii le adună în grabă . Acesta este refluxul . Fluxul şi refluxul poartă împreună numele de maree . Explicarea mareelor . Observarea atentă a mareelor arată următoarele fapte : - Mareele întârzie de la o zi la alta cu 50 de minute. - În timp de 24 de ore şi 50 de minute , la un meridian se produc două fluxuri şi două refluxuri . - În decursul unei luni , fluxul are în două rânduri intensitatea maximă (la interval de 15 zile ) şi în două rânduri intensitatea minimă . Fluxul cel mai puternic este la luna nouă şi la luna plină , iar cel mai slab la pătrarul întâi şi pătrarul al doilea al lunii Observaţiile de mai sus au permis să se dea mareelor o explicaţie ştiinţifică :Apa mării este atrasă de un corp cosmic . Ea se ridică mai uşor decât uscatul , moleculele apei având o coeziune mai mică .Periodicitatea mareelor indică o legătură cu un corp cosmic care are o mişcare lunară . Acest corp este Luna , cu mişcarea sa de revoluţie în jurul Pământului în timp de o lună . Ea este aceea care trece la meridian , cu o întârziere de 50 de minute de la o zi la alta . Rezultă în mod logic că Luna este corpul ceresc care atrage apa oceanului , provocând fluxul . Explicaţia aceasta nu este însă completă . Ea nu poate justifica de ce se produc două maree de zi şi de ce fluxul îşi schimbă intensitatea de la o zi la alta , ajungând la două maxime pe lună . Adevărata explicaţie a fost dată de marele fizician Isaac Newton , descoperitorul legii gravitaţiei universale : mareele sunt provocate de atracţia comună a Lunii şi a Soarelui . Ele înfrâng , într – o oarecare măsură , atracţia permanentă pe care o exercită Pământul asupra apei şi provoacă fluxul , atrăgând apa oceanelor şi a mărilor . Dar Luna trece prin dreptul meridianului locului o dată în 24 de ore şi 50 de minute . Ar însemna să se producă un singur flux pe zi . În realitate se produc două fluxuri şi două refluxuri . Explicaţia este următoarea – să presupunem , simplificând lucrurile , că globul pământesc este acoperit peste tot cu apa oceanică . Luna atrage apele din dreptul meridianului pe deasupra căruia trece şi se formează fluxul .În acelaşi timp , apele din lungul meridianului opus au şi ele un flux , însă ceva mai mic . Acesta este datorat forţei centrifuge provocate de mişcarea de rotaţie . Ea acţionează în acest moment mai cu putere decât de obicei întrecând forţa de gravitaţie a Pământului , deoarece aceasta a fost slăbită de atracţia exercitată de Lună asupra Pământului . În vremea aceasta , apele aflate în spaţiul dintre cele două fluxuri se retrag şi astfel se formează refluxul . În momentul în care Luna , în mişcarea ei aparentă , ajunge la meridianul opus , se produce al doilea flux ,care se resimte în acelaşi timp şi la meridianul considerat la început . Iată de ce se produc două maree într – o zi , exact la 24 de ore şi 50 de minute .deplasarea fluxului , meridian după meridian , dă impresia a două valuri opuse , care fac zilnic înconjurul globului . X h zi la alta şi că apoi descreşte . Acesta se datorează intervenţiei atracţiei Soarelui , care măreşte sau micşorează puterea de atracţie a Lunii în raport de poziţia pe care Luna şi Soarele o au faţă de Pământ . Newton a arătat că două corpuri cereşti se atrag proporţional cu masa lor şi invers proporţional cu pătratul distanţei care le separă . Luna , care reprezintă abia 1/81 din masa Pământului , are o putere de atracţie de 2,2 ori mai mare decât a Soarelui , deşi aceasta are o masă de 333000 de ori mai mare decât aceea a planetei noastre . Acest fapt se datorează distanţei la care se găsesc cele două corpuri cereşti faţă de Pământ – Luna se află la o depărtare echivalentă cu 30 de diametre terestre , în timp ce Soarele se găseşte la o distanţă egală cu 12000 de diametre terestre . Deci Soarele , deşi este mai mare , exercită o putere de atracţie mai mică decât Luna . Când Soarele şi Luna se găsesc pe aceeaşi linie cu Pământul , la lună nouă şi la lună plină , fluxul are puterea cea mai mare , deoarece forţei de atracţie a Lunii i se adaugă şi cea a Soarelui . La primul şi la ultimul pătrar , atracţia Soarelui este contrară atracţiei lunare , pe care o slăbeşte , fapt pentru care fluxul are înălţimea cea mai mică . Influenţe geografice asupra mareelor .Fluxul nu se produce exact în momentul trecerii la meridian a Lunii , ci are întârzieri remarcabile –2 ore la Londra şi 4 ore la Hamburg -.Acest fapt se datorează reliefului submarin , articulaţiei ţărmurilor , valurilor , care toate pun piedici apei aflate în mişcare . Cele mai mari întârzieri au loc în golfuri şi mările litorale . Cunoaşterea timpului când se produc mareele în porturi este de un mare interes practic . Navigatorii folosesc tabele speciale cu timpurile porturilor , în care sunt înscrise orele în care se produc fluxul şi refluxul , în asigurării navigaţiei . Teoretic , fluxul se poate înălţa la maximum 90 de centimetri . În realitate sunt locuri pe glob unde amplitudinea mareelor ajunge la 19 , 69 m ( în Baia Fundy din noua Scoţie , de pe ţărmul estic al Americii de Nord ) şi la 18 m (la Port Gallegos , in Patagonia ) . În europa , cel mai înalt flux se produce în Marea Mânecii –15 m . În largul oceanului , fluxul nu trece de 0,5-1 m înălţime .În mările închise , aptitudinea mareelor este mică – 14 cm în Marea Baltică , 13 cm în Marea Neagră .Gurile fluviilor mari care se revarsă în oceane se comportă ca şi mările larg deschise . Fluxul năvăleşte pe gura fluviului şi –întoarce apele pe mari distanţe – 700 km în fluviul Sf. Laurenţiu , 1400 km în fluviul Amazon . Înălţimea fluxului ajunge la 4 – 4,5 metri pe Amazon , 4 – 9 metri pe Sf Laurenţiu , 2metri pe Sena . Fenomenul poartă diferite denumiri locale – Pororoca – la Amazon , Bora la Gange şi Mascaret pe Sena . Importanţa mareelor . Mareele au o acţiune puternică asupra scoarţei terestre . Ele modelează ţărmurile şi lărgesc gurile fluviilor , dând naştere la estuare . Rup părţi din gheţarii continentali , formând icebergurile . Curăţă porturile şi cară aluviunile , însănătoşind locurile unde apele stagnate provoacă boli . Importanţa lor deosebită este legată însă de navigaţie . Fluxul înlesneşte pătrunderea marilor vapoare pe fluvii , favorizând dezvoltarea unor porturi . De asemenea , forţa energetică a mareelor poate fi captată în uzine producătoare de electricitate . Sunt în construcţie două astfel de uzine – una în Rusia şi alta în Franţa . 쥁@