Referat Termometrul2
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Termometrul2 si de asemenea puteti face
Download Referat Termometrul2Citeste fragmente din Referat Termometrul2
TERMOMETRUL
BREVIAR
Temperatura- o mãsurã a cât de cald sau de rece este un obiect.
Indicã viteza cu care atomii ce alcãtuiesc o substantã se miscã.
Odatã cu încãlzirea viteza aceastora creste. Oamenii de stiintã spun
cã, la o temperaturã extrem de scãzutã, numitã zero absolut, atomii
sau moleculele si-ar înceta miscarea.
≈ -273,15˚C). Reprezintã baza scãrii temperaturii absolute,
mãsuratã în Kelvin (K)-zero absolut = 0 K. Nimic nu poate fi rãcit
atât de mult, chiar dacã o temperaturã de 0,000007 K a fost
obtinutã.
Scara termodinamicã- scarã de temperaturã folositã de oamenii de
stiintã - masoarã temperatura absolutã (T). Mai e
denumitã si scara Kelvin – a fost propusã în 1848 de cercetãtorul
englez Lord Kelvin. Gradatia începe de la 0 K si nu are valori
negative.
Kelvin- este unitatea de mãsurã în sistem international (S.I.) a
temperaturii termodinamice. – a 273,15-a parte din intervalul de
temperaturã cuprins între zero absolut si punctul triplu al apei.
ËšC + 273,15
Dilatarea- fenomenul prin care un corp îsi modificã volumul datoritã
schimbului de cãldurã fãrã a se produce lucru mecanic.
→solide: • liniarã: l=lo(1+ α ·Îâ€t) • în suprafatã: A=Ao(1+
2α · ÃŽâ€t) • volumicã: V=Vo(1+ 3α ·Îâ€t)
unde α = ÃŽâ€l / lo· ÃŽâ€t , coeficient de dilatare liniarã
→lichide: γ= ÃŽâ€V / Vo ÃŽâ€t , coeficient de dilatare termicã în
volum; relatie ce devine, în vecinãtatea lui 0˚C: V=Vo(1+γt)
ÃŽâ€V = variatia realã a volumului de lichid datorat variatiei
temperaturii
TERMOMETRELE- instrumente care sunt folosite pentru mãsurarea
temperaturii.
Tipul cel mai comun constã într-un rezervor cu lichid si un tub
gradat. Lichidul (de obicei mercur sau alcool) se extinde pe mãsurã ce
temperatura creste si urcã în interiorul tubului.
Termometrele clinice cu mercur pot fi folosite pentru mãsurarea
temperaturii corpului uman. Acestea au o piedicã (un gât îngust) la
baza tubului astfel încât lichidul nu revine în rezervor imediat
dupã efectuarea mãsuratorii.
˚C, si pânã la 570˚C sub presiune, în stare lichidã. Se dilatã
regulat, proportional cu schimbãrile temperaturii absolute.
Functioneazã bine în tuburi capilare, pe care nu le ,,udã†si e
usor de obtinut în formã purã. Alte substante folosite sunt:
alcoolul- care poate fi utilizat la temperaturi mai joase decât
mercurul (-80˚C), si pentanul (C5H12 – alcan)- ce poate fi
întrebuintat pânã la -200˚C.
Termometre de maxim si minim – înregistreazã cele mai ridicate,
respectiv cele mai scãzute temperaturi. Sunt adesea combinate într-un
singur termometru de maxim si minim.
Termometrul de maxim- termometrul de maxim cu înregistrare automatã al
lui Daniel
Rutherford (inventat în 1794) constã într-un tub cu mercur în
interiorul cãruia se aflã o micã bucatã de otel, asezatã deasupra
nivelului lichidului. Pe mãsurã ce acesta se dilatã, odatã cu
cresterea temperaturii, împinge bucata de otel. La contractare aceasta
rãmâne pe loc, marcând astfel cea mai înaltã temperaturã atinsã
de la fixarea termometrului. Instrumentul poate fi resetat cu ajutorul
unui magnet.
Termometrul de minim- contine alcool, în loc de mercur, în interior
gãsindu-se o micã bucatã de sticlã cu capãtul cel mai îndepãrtat
atingând suprafata lichidului. Pe mãsurã ce alcoolul se contractã
sticla este condusã de acesta. La dilatare ea îsi pãstreazã pozitia,
capãtul ei indicând cea mai scãzutã temperaturã atinsã.
Pirometrul – un termometru folosit pentru mãsurarea
temperaturilor înalte.
ËšC, cu o acuratete de 0,01ËšC.
R = àl R-rezistenta electricã S-sectiunea
conductorului
S l-lungimea conductorului
Rezistivitatea electricã: à= ÃÂο(1+α·t),unde:
àrezistivitatea electricã la temperatura
de t˚C α coeficientul de temperaturã al
ÃÂο rezistivitatea electricã la temperatura de 0ËšC
rezistivitãtii
˚C. Termocuplele mãsoarã temperatura în mod direct si pot oferi o
citire continuã. Un mare avantaj al acestora este posibilitatea de a fi
introduse în cele mai mici crãpãturi datoritã dimensiunilor reduse
ale îmbinãrii. Termocuplele sunt, de aceea , populare pentru
mãsurarea temperaturii în diferite pãrti ale masinilor aflate în
miscare.
˚C. Sunt mai corect denumite instrumente de mãsurare a radiatiilor,
pentru cã mãsoarã radiatia emanatã de obiectele calde.
Un avantaj este acela cã instrumentul nu trebuie introdus într-un
cuptor si expus cãldurii distructive. Se poate aseza la o anumitã
distantã de acesta iar radiatia emanatã printr-o deschizãturã din
peretele furnalului (cuptorului) cade pe aparat.
Cel mai comun pirometru optic este tipul ,,cu filament ce dispareâ€Â. O
lampã electricã si corpul cald sunt observate prin ecrane de absorbtie
iar curentul asigurat lãmpii este reglat pãnã când cele douã
obiecte aratã la fel. Temperatura filamentului lãmpii poate fi
reglatã de curent.
Bolometrul- instrument sensibil folosit pentru a mãsura diferente
mici de temperaturã.
Ž
ž
nctioneazã prin înregistrarea schimbãrilor în rezistenta electricã
a unui fir expus la cãldurã sau luminã. Se pot folosi pentru a
mãsura energia termicã la distantã, de exemplu în sistemele de
cercetare si ghidare în infrarosu, sau în astronomie pentru mãsurarea
temperaturii stelelor.
Functionarea: constã dintr-o Punte Wheatstone alcãtuitã din douã
lamele subtiri de platinã. Una dintre ele este înnegritã si expusã
razelor de cãldurã. Cea mai micã crestere a temperaturii mãreste
rezistenta electricã a lamelei. Diferenta rezistentelor celor douã
stricã echilibrul puntii, aceasta putând fi mãsuratã cu un aparat de
mãsurã electronic si folositã pentru calculul temperaturii.
Inventarea si utilizarea: -inventat în 1880 de fizicianul american
Samuel P. Langley, care a încercat realizarea unui instrument mai
eficient decât termopila (un grup de termocuple folosit pentru
mãsurarea radiatiei cãldurii). Folosind bolometrul sãu, acesta a
descoperit o extindere a razelor în infrarosu a spectrului ce nu putea
fi detectatã cu orice alt instrument.
âÂȉ·˚C.
ALTE TIPURI DE TERMOMETRE
Alte instrumente folosite în mod comun sunt Termometrul metalic si
Termometrul cu gaz.
Termometrul metalic- douã lamele metalice cu coeficienti de dilatare
diferiti sunt bine fixate împreunã si rãsucite într-o spiralã
având metalul cu coeficientul mai mare la interior. Pe mãsurã ce
lamela interioarã se dilatã mai mult la încãlzire, spirala se
desface. La fel, o scãdere a temperaturii cauzeazã rãsucirea
spiralei. Un ac poate fi atasat instrumentului astfel creat, pentru
indicarea variatiei temperaturii.
Termometrul cu gaz- este mai sensibil, datoritã coeficientului mare de
dilatare al gazelor. Mãsoarã variatiile temperaturii prin
înregistrarea schimbãrilor corespunzãtoare de presiune. Totusi, acest
tip de termometru tinde sã fie mare si greoi, necesitând cantitãti
mari din lichidul a cãrui temperaturã trebuie mãsuratã.
PAGE 1
Indicatiile Termometrului: nivelul de mercur, la majoritatea
termometrelor, poate fi citit pe o scarã. Termometrul electronic
dispune
dâ¥湵愠楦慳âª楤楧慴⹬åŒÂ档浩慢敲â¡滮ç 浥数慲畴î²