Referat Stiinta Si Societatea Informationala.DOC

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Stiinta Si Societatea Informationala.DOC si de asemenea puteti face Download Referat Stiinta si societatea informationala.DOC

Citeste fragmente din Referat Stiinta Si Societatea Informationala.DOC

STIINTA IN SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII Obiectul studiului Avand in vedere: Modul in care tehnologiile societatii informationale accelereaza dezvoltarea stiintifica; Importanta cruciala a stiintei pentru dezvoltarea societatii bazate pe cunostiinte; studiul de fata isi propune sa dezbata importanta stiintei pentru dezvoltarea Romaniei. Stiinta este cunoasterea sistematizata. Este vorba nu numai de cunoasterea naturii (stiintele naturii), cat si a sistemelor create de om (stiintele tehnice), precum si a activitatilor tipic umane (stiintele umaniste, incluzand politica si morala). In aceasta lucrare termenul de stiinta va fi utilizat intr-un sens foarte larg, incluzand si activitatile derivate: ne vom referi astfel la cercetare stiintifica, la dezvoltare tehnologica, la transferul de tehnologie si inovare. Ratiunea fundamentala pentru aceasta abordare, prezenta atat in documentele Uniunii Europene [1]-[3], cat si in programele Guvernului Romaniei [4], [5] este legata de dezvoltarea economica, iar o justificare mai detaliata va apare in capitolul dedicat evolutiei stiintei contemporane. Stiinta si societatea cunoasterii Cercetarea stiintifica trebuie sa imbogateasca cunoasterea si sa ofere o baza pentru dezvoltarea tehnologica. In momentul de fata omenirea se afla intr-o era postindustriala. Aceasta este, dupa parerea noastra, o era tehnologica, in sensul ca este dominata de tehnologii. Bogatia este creata acolo unde actioneaza in forta noile tehnologii. Cea mai semnificativa dintre aceste tehnologii este cea care asigura suportul societatii informationale: tehnologia informatiei si a comunicatiilor (TIC). Aceasta tehnologie permite prelucrarea si vehicularea informatiei intr-o maniera revolutionara, de natura sa produca schimbari profunde in societate in general si in economie in particular. Conceptul de informatie pare a fi crucial pentru societatea informationala. Mergand in profunzime si examinand ce se petrece in „noua economie”, bazata pe Internet [6], constatam ca esenta lucrurilor in noua societate este data de comunicare, deci de schimbul de informatie intre parteneri, schimb din care rezulta o noua informatie si o noua valoare, fie ea culturala sau economica. Astfel, mai importanta decat difuzarea informatiei comerciale pe Internet (reclama) este interactiunea intre furnizor si client, participarea acestuia din urma la definirea pietei si a produsului. Alte exemple sunt binecunoscute: fabrica virtuala, comertul electronic. In opinia noastra, societatea informationala este societatea comunicarii bazata pe TIC. In etapa urmatoare de dezvoltare, evolutia este catre o societate a cunoasterii. Tehnologia societatii informationale evolueaza in continuare (a se vedea de pilda lansarea de catre Microsoft a produsului Office XP, destinat manipularii “cunostiintelor”[7]) si ea trebuie pusa la indemana procesului de cunoastere, care inseamna inmagazinarea, transmiterea si generarea de cunostiinte. Cunoasterea este „informatie in context”. Informatia nu devine in mod automat cunoastere si nu trebuie confundata cu aceasta. Sa ne gandim cum receptioneaza o informatie de presa despre o realizare stiintifica un om fara o instructie deosebita si un om de stiinta. Dupa unele interpretari, cu care suntem de acord, in momentul de fata era tehnologica evolueaza spre o era a cunoasterii [8]. Interpretarea noastra este urmatoarea: in fiecare “era” exista un factor esential care determina dezvoltarea economica. Dupa era (epoca) agrara si cea industriala, in prezent suntem (prin tarile cele mai dezvoltate) in plina epoca “tehnologica”. Desigur, separarea intre aceste epoci nu este neta, chiar si in aceeasi tara. Trecerea de la o epoca la alta nu duce la disparitii, ci la transformari. Agricultura nu a disparut, ci a fost mai intai “industrializata”, pentru ca in momentul de fata sa fie puternic transformata de “biotehnologii”. La fel, nici industria nu dispare in epoca postindustriala: ea este modificata de noile tehnologii (de pilda prin automatizare). De remarcat ca se pastreaza in mod incorect sintagma “tarile cele mai industrializate”: in momentul de fata tarile cele mai dezvoltate sunt de fapt caracterizate de catre utilizarea tehnologiilor inalte. Prin ce poate fi caracterizata insa era (epoca) cunoasterii? Dupa parerea noastra [9], dezvoltarea intensiva a tehnologiilor a facut ca potentialul lor sa creasca intr-un ritm care a depasit si cele mai optimiste prognoze si in acelasi timp ele sa devina larg accesibile, in sensul ca, dincolo de unele restrictii legate de securitate, ele pot fi cumparate. Pe de alta parte, chiar daca tehnologia in sine este costisitoare, produsul inaltei tehnologii este relativ ieftin, ceea ce deschide noi domenii de aplicare. Raportul performante / pret in domeniul TIC, de pilda, a cunoscut cresteri spectaculoase. Factorul limitativ in dezvoltare va fi legat din ce in ce mai mult de cunoastere, de capacitatea (umana) de asimilare si dezvoltare a acestor tehnologii, de utilizare a acestora in noi domenii de activitate, pentru noi produse si servicii. Pentru a intelege in profunzime conceptul de societate bazata pe cunoastere (knowledge society), trebuie sa remarcam faptul ca acesta este utilizat in paralel cu cel de economie bazata pe cunoastere (knowledge-based economy). Evident, cele doua concepte sunt inrudite, nu insa identice. Am remarca mai intai faptul ca utilizarea intensiva a cunosterii, inclusiv generarea de cunostiinte reprezinta esenta unor procese care au rezultat economic! Pe de alta parte “societatea” reprezinta, evident, un cadru mai cuprinzator decat economia si progresul spre societatea cunoasterii va avea, dincolo de efecte economice, consecinta unei realizari mai depline a personalitatii umane [10]. Stiinta si cercetarea stiintifica in lume. Dupa parerea noastra, stiinta contemporana este caracterizata de: - o dezvoltare accelerata; - un caracter multidisciplinar; - o aplicare din ce in ce mai rapida a cunostiintelor stiintifice; o tehnologie bazata intr-o proportie covarsitoare pe stiinta (in comparatie cu tehnologia ca “arta” sau mestesug”, bazata pe cunostiinte empirice); integrarea activitatii de cercetare stiintifica cu activitatile de educatie si instruire, respectiv de transfer de tehnologie si inovare (in sensul ca aceste activitati sunt corelate, inclusiv ca sunt desfasurate in aceeasi perioada de catre aceeasi organizatie sau acelasi individ); cresterea efortului uman si material necesar pentru rezolvarea problemelor stiintifice si tehnologice majore impune o intensa colaborare internationala dezvoltarea si utilizarea stiintei si tehnologiei este limitata tot mai mult de insuficienta resurselor umane. In conformitate cu cele de mai sus, putem afirma ca evolutia in epoca postindustriala este in buna masura conditionata de stiinta, deoarece ea sta la baza progresului tehnologic, iar importanta stiintei devine covarsitoare intr-o societate (economie) bazata pe cunoastere. Vom atrage atentia asupra faptului ca tehnologiile societatii informationale au un profund impact asupra dezvoltarii stiintifice si tehnologice in general. Aceste tehnologii permit modelarea si simularea unor fenomene complexe, precum si prelucrarea avansata a datelor experimentale ceea ce poate contribui esential la intelegerea si utilizarea unor fenomene (deci la progresul stiintei si tehnologiei). Dupa parerea noastra, tehnologiile societatii informationale au un profund caracter integrator, atat la nivelul “managementului informatiei”, cat si la cel al realizarii fizice a unor sisteme tehnice. Ca ilustrare vom alege domeniul genomicii. Descifrarea genomului uman s-a desfasurat intr-un ritm mai rapid decat s-a asteptat si datorita faptului ca: a) prelucrarea si sintetizarea informatiei rezultate din cercetarile efectuate in diverse laboratoare si inmagazinate in trei sute de baze de date a putut sa fie facuta in mod rapid cu noile tehnologii informatice; b) experimentele au fost considerabil accelerate de “biochip-uri” [11], laboratoare miniaturale construite pe principiile microprocesoarelor (componente electronice care au revolutionat tehnica “hardware” a calculatoarelor). Tehnologiile informatiei si comunicatiilor sunt esentiale pentru cooperarea stiintifica internationala, nu numai pentru facilitarea comunicarii intre specialisti, ci si pentru accesarea de la distanta a unor echipamente costisitoare folosite in cercetarea stiintifica. De aici, posibilitatea functionarii unor centre sau institute de cercetare “virtuale”. Stiinta si integrarea Romaniei Prin declaratia de la Lisabona [1], Uniunea Europeana isi propune sa dezvolte in decurs de un deceniu, cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere. Aceasta declaratie contine si un plan de masuri care arata care sunt principalele directii de actiune (i-am numi vectorii economiei bazate pe cunoastere). Mentionam aici trei dintre ei: societatea informationala; educatia; cercetarea. Nu in mod intamplator acestia sunt grupati intr-un unic capitol al “planului de actiuni” elaborat de Comisia de Fundamentare a Strategiei Nationale de Dezvoltare Economica a Romaniei, in lunile aprilie – mai 2000 [10]. Pentru politica europeana in domeniul cercetarii devine esential conceptul de “spatiu european de cercetare” (ERA = European Research Area), care presupune intensificarea si aprofundarea colaborarii in cadrul Uniunii Europene si dincolo de limitele acesteia (incluzand tarile in curs de aderare si terte state). Importanta cercetarii a fost scoasa in evidenta de un raport la Comisiei Europene, care arata ca Uniunea Europeana cunoaste un deficit al balantei import-export in domeniul tehnologiilor inalte si trebuie sa faca eforturi pentru intensificarea cercetarii [2]. Conceptul ERA va fi pus in aplicare odata cu Programul Cadru VI (2002-2006), al carui prezentare generala a fost lansata de curand de catre Comisia Europeana [3]. Programul Cadru VI prevede un grad fara precedent de concentrare a eforturilor de cercetare, prevazand finantare pe urmatoarele directii: a) finantarea unor proiecte ample, care sa rezolve probleme majore si sa asigure competitivitatea Europei; b) retele de cercetare; c) parteneriate intre state. Romania poate si ea participa, in calitate de tara in curs de aderare, la acest program. Ramane de vazut cu ce sanse! Fara indoiala ca Romania, ca tara in curs de aderare, nu poate ignora aceste evolutii. Dimpotriva, singura sansa de reducere a decalajului economic este sa se orienteze rapid dupa cele mai noi evolutii in plan mondial in general si european in special [12]. Situatia actuala Nu vom insista asupra situatiei stiintei in Romania. Reforma a intarziat sau s-a aplicat incomplet. La inceputul anului 2001 Romania nu avea o Lege a cercetarii si un Statut al cercetatorului. Finantarea cercetarii din fonduri publice a scazut (% din PIB si valoare absoluta) cu unul si respectiv doua ordine de marime sub nivelul mediu din Uniunea Europeana. Efectivele de cercetatori s-au imputinat dramatic si media de varsta a crescut foarte mult (ca si in invatamantul superior, de altfel) datorita emigrarii (sau plecarii temporare in strainatate) a cercetatorilor tineri, dar si a celor de varste medii. Negocierea dosarului “stiinta si cercetare” de catre Romania, in pregatirea integrarii in Uniunea Europeana s-a incheiat in martie 2000 cu recunosterea cadrului si reglementarilor actuale, Romania renuntand la posibile derogari sau un tratament special dupa aderare. Programul de Guvernare si Planul de Actiuni Programul de Guvernare pe baza caruia si-a inceput mandatul actualul Guvern al Romaniei [4] contine un subcapitol special (6.2) intitulat “stiinta si cercetare”. Vom retine unele prevederi din acest capitol care ni se par deosebit de relevante in contextul acestui studiu: - “Activitatea de cercetare stiintifica reprezinta cel mai inalt mod de dezvoltare a resurselor umane” - Cercetarea stiintifica este “indispensabila pentru dezvoltare si pentru rezolvarea problemelor globale ale societatii”; - “Directia principala a programului de guvernare in acest domeniu o reprezinta crearea unui sistem national de cercetare-dezvoltare, ca factor de multiplicare a resurselor capabil sa sustina dezvoltarea societatii romanesti”; - Restructurarea sistemului national al cercetarii stiintifice presupune, printre altele: “definirea domeniilor strategice si finantarea cu prioritate a cercetarii in aceste domenii”; de remarcat si necesitatea “diversificarii surselor de finantare”; - Aceeasi dezvoltare a sistemului national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica se va face avand in vedere “adaptarea ….la cerintele procesului de integrare europeana”; in acest context “vor fi valorificate eficient oportunitatile pe care le ofera programele comunitare in domeniu”; - “Esalonarea in timp a prioritatilor si repartizarea fondurilor bugetare vor urmari consolidarea legaturilor dintre sistemul de cercetare-dezvoltare si cerintele progresului economic al tarii, in scopul preluarii rapide de catre agentii economici a rezultatelor cercetarii-dezvoltarii”; - Programul prevede “transformarea unor centre si institute in platforme performante de cercetare, ca institututii de interes national, care sa dezvolte si sa valorice potentialul de cercetare existent, sa limiteze pericolul disiparii lui in alte sectoare de activitate sau in afara tarii”; - “Pentru integrarea in structurile europene se are in vedere promovarea unor proiecte de colaborare si de creare, pe teritoriul Romaniei, a unor centre de cercetare stiintifica, in care se vor reuni echipe de specialisti, din tara noastra si din tari ale Uniunii Europene, in domenii in care exista o traditie stiintifica valoroasa si sunt previzibile avantaje stiintifice si economice pentru Romania ……”; - “Asigurarea interfetei dintre cercetare si industrie , la nivel national si regional prin dezvoltarea unei infrastructuri institutionale specifice, avand menirea de a facilita transferul si valorificarea in economie a rezultatelor obtinute”; - Punerea in aplicare a Programului “va asigura trecerea efectiva a sistemului cercetarii-dezvoltarii din tara noastra la o structura operationala de tip european”; - Pentru realizarea programului, din bugetul de stat se vor finanta, printre altele “activitati suport, de tip orizontal, pentru sprijinirea realizarii programului prin dezvoltarea resurselor umane”; - “Schimbarea mentalitatii referitoare la cercetare, prin recunoasterea faptului ca stiinta genereaza dezvoltare durabila”; - “Definirea coerenta a domeniilor prioritare ale cercetarii stiintifice romanesti”; - “Dezvoltarea capacitatii de generare a cunostiintelor stiintifice si tehnologice” se face printre altele, prin “sprijinirea formarii si dezvoltarii nucleelor, centrelor si retelelor de excelenta, in domenii considerate de prioritate, care sa constituie surse interne de competenta stiintifica si expertiza stiintifica de inalt nivel, precum si tehnologii avansate, corelate cu cerintele strategice de dezvoltare pe termen lung”; - Dezvoltarea resurselor (umane) in domeniul cercetarii se va face, printre altele prin “formare continua, prin si pentru cercetare, combinand pregatirea postuniversitara cu activitatile de cercetare-dezvoltare”; de asemenea se va urmari “crearea de conditii motivante pentru cercetatori, in mod deosebit pentru cei tineri,care sa impiedice exodul competentelor”; - “Integrarea unitatilor de cercetare-dezvoltare romanesti in retele si programe internationale”; - Cresterea eficientei unitatilor de cercetare-dezvoltare se face, printre altele, prin “dezvoltarea de laboratoare/facilitati majore cu acces multiplu”; - Dezvoltarea capacitatii de utilizare a cunostintelor stiintifice si tehnologice se va face, printre altele, prin “sustinerea mobilitatii cercetatorilor, specialistilor si studentilor din institutele de cercetare si din universitati catre firme”, precum si prin “imbunatirea accesului firmelor la facilitati informationale si la servicii de asistenta stiintifica si tehnologica”. Recent, a fost publicat Planul de actiune pentru implementarea Programului de guvernare [5], care urmareste metodic actiunile necesare pentru realizarea obiectivelor mentionate mai sus. La cele de mai sus se adauga o Hotarare de Guvern promovata recent de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, care defineste domeniile prioritare de cercetare prin extinderea Planului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare cu programe tematice. Unele dintre aceste programe sunt grupate pe directia noii economii, bazate pe cunoastere. Se prevede si o crestere treptata a finantarii din fonduri publice a activitatilor de cercetare, pana la un nivel (% din PIB) comparabil cu cel din Uniunea Europeana. Dupa parerea noastra, documentele mentionate arata ca in domeniul politicii stiintei noul Guvern Roman a sesizat principalele aspecte care au fost mentionate in prima parte a studiului. Sintetizam mai jos elementele care ni se par mai importante. Cercetarea stiintifica trebuie sa capete un rol decisiv in dezvoltarea competitiva si durabila a societatii romanesti. Ea este foarte importanta pentru dezvoltarea resurselor umane si limitarea “exodului de competente”. Modelul in dezvoltarea sistemului national de cercetare-dezvoltare este furnizat de catre Uniunea Europeana. Integrarea din punct de vedere stiintific in activitatile Uniunii Europene reprezinta tinta majora a colaborarii internationale pe plan stiintific. Rolul cercetarii stiintifice in dezvoltarea economica trebuie privit nu numai prin prisma necesitatilor actuale ale economiei “de astazi”. Lucrul acesta este valabil in mod special pentru Romania unde restructurarea economica este ramasa in urma, chiar si fata de celelalte tari in curs de aderare la Uniunea Europeana. Din acest punct de vedere, orientarea spre noua economie reprezinta sansa de a reduce decalajele fata de tarile dezvoltate, decalaje care cresc in continuare. Un rol esential in noua economie il joaca tehnologiile inalte (high-tech). Ele sunt sustinute de cercetari avansate, multidisciplinare. Dezvoltarea acestora din urma ne asigura conditii favorabile pentru limitarea exodului de inteligente si in special pentru formarea si mentinerea unei noi generatii de cercetatori. Activitatile de educare (formare, instruire) prin si pentru cercetare reprezinta o sarcina importanta a unitatilor de cercetare. Aceasta activitate trebuie sa se desfasoare in stransa legatura cu invatamantul superior si chiar cu intreprinderile economice. In concluzie: planurile de actiune sunt, dupa parerea noastra, bine elaborate. Ramane de vazut daca exista suficienta forta pentru a fi corelate si puse in aplicare in mod eficient. O viziune asupra rolului stiintei in contextul societatii informationale – societatea bazata pe cunoastere In cele ce urmeaza propunem un punct de vedere asupra rolului stiintei in tara noastra, in urmatoarea perioada istorica, corespunzatoare pregatirii aderarii la Uniunea Europeana. Dupa parerea noastra, exista trei probleme cheie si ele trebuie rezolvate in mod corelat. Aceste probleme pot fi usor identificate in programul de guvernare. Ceea ce propunem este o mai buna intelegere a corelatiilor dintre ele. Problemele vor fi descrise astfel. Valorificarea cercetarii in economie. Transferul tehnologic continua sa ramana o problema grea a cercetarii romanesti, din motive asupra carora nu se va insista aici. Nu este numai o problema de legislatie sau de structuri organizatorice. Se pune problema: ce tehnologii si produse transferam si cui? In lume transferul de tehnologie este sprijinit de stat: a) in domeniul tehnologiilor inalte; b) in beneficiul unor intreprinderi inovative (bine-inteles – private). In Romania suntem inca departe de aceasta situatie. Integrarea efectiva a cercetarii romanesti in cea din Uniunea Europeana. Integrarea este dificila datorita unei multitudini de cauze. Mentionam: a) Saracirea resurselor umane si dificultatea atragerii tinerilor intr-o cariera stiintifica; b) Intarzierea restructurarii institutionale; c) Precaritatea finantarii cercetarii, care a dus, printre altele, la lipsa unei baze materiale adecvate pentru cercetare (schimbul de cercetatori in aceste conditii este dificil); d) Lipsa unei infrastructuri de calcul si de comunicatii adecvate (inclusiv accesul dificil la Internet); e) Dificultatile legate de deplasarile in strainatate; f) Absenta unui mediu economic atractiv, care sa solicite cercetare si sa o (co)finanteze; g) Imaginea generala defavorabila a tarii. Mentinerea si dezvoltarea resurselor umane. Dupa cum s-a aratat deja mai sus, exista destule motive pentru care cariera stiintifica nu mai este atractiva. Exodul de competente a luat proportii ingrijoratoare si nu sunt inca clare metodele prin care el poate fi incetinit. Viziunea noastra asupra acestei triple problematici este urmatoarea: 1) dificultatile mentionate sunt in acelasi timp si sansele cercetarii romanesti; 2) ele trebuie atacate simultan si concertat; 3) solutia unei probleme poate furniza resurse pentru rezolvarea alteia. Pornim de la urmatoarele afirmatii (mai mult sau mai putin evidente): Daca cercetarea nu are efect economic, atunci nu exista nici motivare serioasa pentru sustinerea acesteia; Intr-o economie de piata, intreprinderile din tara nu pot fi obligate sa isi gaseasca solutiile de retehnologizare si de dezvoltare de noi produse pe baza cercetarii indigene (daca cercetarea noastra nu este competitiva pe plan mondial, ea nu are sanse pe termen lung nici in economia romaneasca); Cercetarea romaneasca nu poate avea, de una singura, succes in stiinta si in tehnologia avansata (cu exceptia unor realizari punctuale): dovada este faptul ca cele mai dezvoltate tari din lume si cele mai puternice companii transnationale promoveaza pe scara larga cooperarea stiintifica si tehnologica; Cooperarea cu Uniunea Europeana reprezinta pentru Romania o sansa unica de a avea acces la cercetare avansata si la inalte tehnologii (desigur pot sa mai existe si parteneriate individuale cu unele tari europene, sprijinite si ele de UE); Uniunea Europeana ca atare nu este interesata de cooperare decat in domeniile pe care le considera prioritare (si acestea corespund cercetarii avansate si inaltei tehnologii); Singura atractivitate majora pe care o poate prezenta Romania pentru Uniunea Europeana in domeniul cercetarii este legata de resursele umane de calitate (preferabil deja formate pentru domeniile prioritare); Resursele umane sunt o necesitate absoluta si pentru asigurarea competitivitatii cercetarii romanesti (inclusiv pentru impactul ei in dezvoltarea economiei nationale); resursele umane sunt un argument important si pentru investitiile straine; Aceste resurse trebuie formate in Romania, printr-o stransa conclucrare intre invatamantul superior si unitatile de cercetare, inclusiv in cooperare cu mediul de afaceri (intreprinderile inovative!) Daca afirmatiile de mai sus sunt corecte (si credem cu tarie ca asa este) atunci directiile de rezolvare a celor trei probleme pot fi corelate astfel: Efortul esential trebuie indreptat catre formarea si mentinerea in tara a resurselor umane, asigurandu-se specialistilor conditii de salarizare si de lucru atractive (de natura sa determine si reintoarcerea unor specialisti care acum lucreaza in strainatate). Cercetarea trebuie orientata cu precadere pe directiile de parteneriat international in general si de cooperare cu Uniunea Europeana in special (deci pe directii de cercetare avansata si de inalta tehnologie). Cercetarea “depasita”, pe domenii cu un potential “epuizat” este nestimulativa pentru formarea tinerilor specialisti, cu eficienta foarte scazuta pe plan economic si complet neinteresanta pentru cooperarea internationala. Trebuie creat un sistem local de inovare si de suport tehnologic care sa permita (sa faciliteze) atat accesul la centrele de servicii tehnologice din Uniunea Europeana, cat si folosirea specialistilor autohtoni. Treptat (printre altele si prin politica de resurse umane), se vor crea conditii favorabile pentru investitii in inalta tehnologie (capital strain si capital autohton). Trebuie sa insistam: inovarea pe baze tehnologice depasite este foarte putin productiva (la fel ca si investitia in exploatarea unui zacamant practic epuizat). Nu pe aceasta cale se va micsora decalajul fata de tarile dezvoltate! Observatii finale. 1) Factorul timp este esential: situatia se degradeaza rapid, starea de spirit trebuie schimbata prin decizii clare si imediate. 2) Trebuie facute optiuni: indreptarea majoritatii resurselor (si asa modeste) catre rezolvarea unor probleme imediate (cum ar fi sprijinirea unor intreprinderi de stat care oricum sunt sortite privatizarii si retehnologizarii prin investitii straine) poate compromite pe termen lung sansele actuale ale cercetarii. 8. Concluzii Orientarea Romaniei catre “noua economie” si catre “societatea cunoasterii” va ramane o dorinta nerealista si o speranta iluzorie atat timp cat nu se iau masuri hotarate pentru a promovarea in Romania a unei politici de salt (“ardere” a etapelor). Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica este unul din domeniile in care trebuie dusa o astfel de politica curajoasa, deoarece este domeniul care permite reducerea decalajelor. Romania ar trebui sa aiba ca model situatia Finlandei, o tara fara resurse (in sensul traditional al cuvantului) care a stiut sa investeasca in cercetare si in inalta tehnologie si intr-o perioada istorica foarte scurta a trecut in randul tarilor dezvoltate. In 1993, in Finlanda procentul de finantare din PIB pentru cercetare l-a depasit pe cel din Uniunea Europeana. In 1995 balanta de import-export in inalta tehnologie a acestei tari a devenit pozitiva, iar in 1999 excedentul a ajuns la 60% [13]. Bibliografie [1] Declaration of the Presidency of the European Council, Lisbon, 22-23 March 2000. [2] “Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. Towards a European Research Area”, Commission of the European Communnities, Brussels, 18 January 2000. [3] “Concerning the multiannual framework programme 2002-2006 of the European Community for research, technological development and demonstration activities aimed at contributing towards the European Research Area”, Proposal for a decision of the European Parliament and of the Council, Commission of the European Communities, Brussels, 21 February 2001. [4] Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I-a, nr.700, 28 decembrie 2000. [5] Hotarare privind aprobarea Planului de actiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I-a, nr. 267, 23 mai 2001 [6] Kevin Kelly, “New rules for the new economy”, Fourth Estate, London, 1998. [7] ComputerWorld, 1 iunie 2001, HYPERLINK http://www.computerworld.ro www.computerworld.ro [8] Richard E.S. Boulton, Barry D. Libert, Steve M. Samek, “Cracking the value code. How successful businesses are creating wealth in the new economy”, HarperBussiness, New York, 2000. [9] Dan Dascalu “Micro and nanotechnologies”, in curs de publicare in volumul “Micro and nanostructures”, Editura Academiei, 2001. [10] Academia Romana. Societatea Informationala. Documente eleborate in cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei Nationale de Dezvoltare Economica a Romaniei (aprilie–mai 2000). Academica, Supliment - ianuarie 2001. [11] Samuel K. Moore “Making chips to probe genes”, IEEE Spectrum, March 2001, pp. 54-60 [12] Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “Knowledge societies. Information technology for sustainable development”, published for and on behalf of the United Nations, Commission on Science and Technology for Development, Oxford University Press, New York, 1998. [13] Immo Seppanen, “Finish national programs and industrial development in microtechnologies”, MINATEC 2001, Grenoble, 2-6 April 2001 쥁@