Referat Laserul5

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Laserul5 si de asemenea puteti face Download Referat Laserul5

Citeste fragmente din Referat Laserul5

Cuprins Mărimi fizice şi unităţi de măsură 3 Ce este laserul? 4 Ce conţine un laser? 4 Cum funcţionează un laser? 5 Care sunt caracteristicile laserelor? 5 Care sunt cele mai mari şi cele mai mici lasere? 8 Anexa 9 Mărimi fizice şi unităţi de măsură Nr. crt. Mărime fizică Unitate de măsură Sistemul Internaţional de Unităţi (SI) Sistemul de unităţi CGS 1 Timpul s (secunda) [ t ]SI = 1 s [ t ]CGS = 1 s 2 Distanţa m (metrul) [ d ]SI = 1 m [ d ] CGS = 1 cm 3 Intensitatea luminoasă cd(candela) [ E ]SI = 1 cd [ E ] CGS = 1 cd 4 Cantitatea de substanţă mol (molul) [ v ]SI = 1 mol [ v ] CGS = 1 mol 5 Masa kg (kilogramul) [ m ]SI = 1 kg [ m ] CGS = 1 g 6 Intensitatea curentului electric A (amperul) [ I ]SI = 1 A [ I ] CGS = 1 A 7 Temperatura termodinamică K (Kelvinul) [ T ]SI = 1 K [ T ] CGS = 1 K Ce este laserul? Cuvântul LASER provine din limba engleză, el fiind ancronimul pentru "Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation". Un laser este o sursă de lumină, dar total diferită faţă de un bec normal. Primul laser a fost făcut de Theodore H Maiman în 1960. El a montat o bucată de rubin tratată special intr-un bliţ folosit pentru făcut fotografii. Când lampa bliţ-ului a fost aprinsă, o pulsaţie intensă de lumină roşie a ieşit de la capătul rubinului. Această pulsaţie a fost monocromatică şi coerentă. Diferenţa dintre lumina emisă de un bec normal şi un laser este ca şi aceea dintre zgomotul alb şi un ton curat. La inceput, laserul a fost considerat o "soluţie" la multe "probleme". "Problemele" insă nu existau incă. Dar cu timpul, ele au inceput sa apară, în numar tot mai mare. Nu ne-am putea imagina lumea de astăzi fără lasere: folosite peste tot, de la CD playere la imprimante cu laser, fibre optice, comunicaţii, tăierea şi sudura industrială, tratamente şi operaţii medicale, holografie, spectacole luminoase (lasershows), cercetare în mai multe domenii, măsurare "fără atingere", chiar şi armament. Caracteristicile unice ale unui laser - monocromaticitatea, coerenţa şi paralelismul razei - îl fac potrivit pentru multe aplicaţii. Ce conţine un laser? Cu toate că LASER sugerează faptul că laserul este un "amplificator" (dispozitiv pentru mărirea puterii unui semnal), majoritatea laserelor sunt de fapt nişte oscilatoare (surse de lumină). Cu toate acestea, lasere în adevăratul sens al cuvântului există. Puterea unui laser poate varia de la mai puţin de un mW la milioane de W. De asemenea, el poate lucra în impulsuri sau continuu. Dar toate laserele au cateva lucruri în comun: ă excitarea majorităţii particulelor la un nivel mai ridicat de energie. Aceasta se numeste inversie de populaţie. Trebuie ca emisia stimulată să declanşeze o tranziţie pe un nivel inferior de energie. 2) Un mod de a energiza mediul laser. Acesta poate fi optic, chimic, electric. Laserele cu gaz folosesc descărcările electrice, excitarea RF externă, bombardamentul cu electroni sau o reacţie chimică. Dar descărcarea electrică este cea mai des folosită la laserele de putere mică (HeNe). Exista şi un laser chimic, numit Mid-Infra Red Advanced Chemical Laser (MIRACL), care foloseşte deuteriu şi fluorină ca şi reactanţi. Mai este descris ca şi un "motor de rachetă între oglinzi". De asemenea, mai există unul care este încă în stadiul de cercetare, montat pe un Boeing 747 modificat, numit AirForce s AirBorne Laser. Este un Chemical Oxygen Iodine Laser (COIL), care a fost construit pentru doborârea rachetelor de croazieră cu rază medie de acţiune, în faza de lansare. Laserele solide folosesc de obicei lămpi cu descarcare cu xenon (ca şi lămpile de bliţ) pentru amorsare sau o matrice de lasere semiconductoare (diode). Laserele semiconductoare de obicei sunt alimentate cu energie electrică, dar este posibilă si cu bombardare cu electroni sau optică. Laserii lichizi sunt de obicei amorsaţi optic, iar cei cu raze X cu mici dispozitive nucleare. Cu toate că s-au facut teste (secrete) există controverse în privinţa funcţionării lor. Există si lasere cu electroni liberi (FEL - Free Electron Laser) care sunt alimentate folosind acceleratoare de particule (de sute de milioane de dolari). 3) Un rezonator. De cele mai multe ori acesta este sub forma unei cavităţi Fabry-Perot, o pereche de oglinzi, câte una la fiecare capăt al laserului. Acestea ajută fotonii să treacă de mai multe ori prin mediul rezonator, mărind şansele de a lovi şi alţi electroni. De obicei, una din oglinzi este total reflectorizantă, iar cealaltă este parţial transparentă pentru a da voie razei laser să treacă prin ea. Ele sunt ori perfect plane, ori puţin concave. Dar sunt posibile si alte configuraţii. Unele lasere au oglindă numai la un capat (laserele cu azot) sau nici o oglindă (laserele cu raze X pentru ca este aproape imposibilă reflectarea radiaţiei la această lungime de undă). De asemenea, este posibilă şi prezenţa altor elemente în rezonator, cum sunt prisme, modulatoare etc. Cum functţionează un laser? Funcţionarea unui laser este bazată pe inversia de populaţie. De obicei, aproape toţi atomii, ionii, moleculele al mediului laser sunt în cel mai scăzut nivel de energie (Anexă fig. 1). Pentru a produce emisia stimulată, energia care alimentează laserul trebuie sa fie destul de mare pentru a realiza o inversie de populaţie. Aceasta înseamnă că majoritatea particulelor din mediul laser trec pe un nivel energetic superior (Anexă fig. 2). La un moment dat, câteva din particulele excitate (atomi/ioni/molecule) vor trece pe un nivel energetic inferior. În acest proces, fiecare vor emite cate un foton într-o direcţie aleatoare. Acest lucru se numeşte "emisie spontană", dar fenomenul ca atare nu este foarte folositor. Este acelaşi proces prin care se aprinde o lampă cu neon (Anexă fig. 3). Cu toate acestea, Einstein a arătat că dacă unul din aceşti fotoni se întamplă să se ciocnească cu o particulă excitată, aceasta va trece si ea pe un nivel energetic inferior si va emite un foton cu nişte proprietaţi foarte utile: noul foton va avea exact aceeasi lungime de undă, fază, direcţie şi polarizare. Polarizarea nu este importantă pentru crearea unui laser, dar daca rezonatorul favorizează o anumită polarizare (printr-un camp magnetic, printr-o fereastră la unghiul Brewster) atunci si raza laser va fi polarizată. Ne imaginăm mediul laser emiţănd spontan fotoni în toate direcţiile. Cei mai mulţi se vor pierde ieşind sub diferite unghiuri din rezonator. Cu toate acestea, unii vor avea o traiectorie paralelă cu direcţia rezonatorului. (Anexă fig. 3)  Z Š Œ Ž ’ ž   ¢ ¶ ¸ ¼ ¾ < t Œ ¾ À Â Æ Ð Ò Ô Ø Ú Ü Þ ä î ð ò ô ö ø h€" h€" h€" h€" - & 6 8 < @ B F P V X ` b j t z | h€" h€" h€" h€" | ~ € ‚ Š Œ ’ ª ¬ ° ´ ¶ º Ä È Ê Î Ò Ô Ü æ è ê ì î ð h€" h€" h€" h€" h€" h€" h€" h€" :lnesc alte particule excitate, pe care le stimulează să cedeze fotoni.(Anexă fig. 4) În acest mod, ceea ce a fost doar un foton este o "avalanşă" de fotoni. Raza rezultantă este monocromă şi coerentă, aproape paralelă şi poate fi manipulată foarte uşor, ceea ce cu lumină normală este imposibil. (Anexa fig. 5) Dacă sursa de energie are destulă putere şi destule particule sunt aduse pe nivelul superior de energie, acţiunea laserului va continua la nesfârşit. Acesta va fi un laser continuu. Daca energizarea nu poate fi menţinută, rezultatul va fi un laser care lucrează în impulsuri. Care sunt caracteristicile laserelor? 1) Laserele semiconductoare. Acestea sunt alimentate de la o sursă de curent continuu de putere mică. De obicei în aceeaşi capsulă este inclusă şi o fotodiodă care, prin reacţie negativă, este folosită la stabilizarea puterii. Lungimile de undă sunt de la 635nm (roşu către portocaliu) la 670nm (roşu intens) şi ajung chiar în IR (780n, 800nm, 900nm, 1550nm), pana la câţiva um. Lasere UV, violet şi albastru există, dar sunt foarte scumpe. Lasere verzi semiconductoare au fost construite în laboratoare dar funcţioneaza doar la temperaturi atinse cu ajutorul azotului lichid şi au durată de viaţă foarte redusă (~100h). Calitatea razei este bună, depinzând de concepţie. Raza este eliptică şi astigmatică, având nevoie de instrumente optice auxiliare pentru a o focaliza. Puterea de ieşire este de la 0.1mW până la 100W. Puteri mai mari se pot realiza cu o matrice de lasere, iar acestea pot depăşi 10.000W. Sunt folosite în CD playere, LaserDisc, MiniDisc, alte sisteme de stocare optică, imprimante cu laser, fax-uri, instrumente de masură, transmisii de date prin fibra optică, scannere de coduri de bare, surse de amorsare pentru alte lasere şi în lightshow-uri de putere mică. Diferite tipuri de lasere semiconductoare Cap laser de la un CD player SONY 2) Laserele cu Heliu-Neon (HeNe). Sunt cele mai răspândite lasere cu gaz. Tubul lor este închis, conţin oglinzile interne şi sursa de alimentare de putere. Lasere cu oglinzi externe sunt disponibile, dar sunt scumpe. Lungimea de undă este de 632.8nm (portocaliu-roşu). Există lasere HeNe şi cu alte lungimi de undă, dar acestea nu sunt la fel de eficiente si costă mai mult. Spectrul heliului şi a neonului Calitatea razei este extrem de bună, nu necesită instrumente optice exterioare, Puterea îi de la 0.5mW la 200mW. Există si lasere HeNe mai puternice, dar sunt mai scumpe. Sunt folosite, ca şi cele cu semiconductori, la măsurări, la tratări de boli, lasershow-uri medii. Nu mai sunt folosite la CD playere si LaserDisc-uri. Tub laser HeNe 2) Lasere cu ioni de argon şi kripton (Ar/Kr). Acestea diferă de cele cu HeNe prin gaz. De asemenea, pot fi cu oglinzi interioare sau exterioare. Diferenţa constă în putere, care este mult mai mare, de la 10mW până la chiar 100W. Acest tip de laser poate produce atat roşu, verde, albastru, care combinat rezultă culoarea albă. De asemenea, unele modele au lungimea de undă ajustabilă. Calitatea razei este foarte bună. Sunt folosite la imprimare de mare performanţă, medicină legală, operaţii, holografie, lasershow-uri mari, cât şi pentru amorsarea altor lasere. Diferitele raze ale unui laser Ar/Kr Prismă Brewster folosită pentru ajustarea lung. de undă 3) Lasere cu dioxid de carbon (CO2). Necesită o sursă electrică de alimentare de foarte mare putere. Lungimea de unda este în domeniul IR (10.6um). Calitatea razei este foarte bună, şi, datorită puterii de până la 100kW sau chiar mai mult sunt folosite la tăierea, sudarea sau tratarea metalelor, la fabricarea materialelor plastice, tăierea lemnului, cat şi la operaţii medicale. 4) Lasere cu heliu-cadmiu (HeCd). Au tuburile sigilate, cu oglinzi interne. Sunt mai complexe decat alte tipuri de lasere din cauza faptului că trebuie controlată presiunea şi temperatura vaporilor de cadmiu. Descărcarea la aceste tipuri de lasere este la o tensiune cuprinsă între 1kV - 2kV şi la un curent în jur de 100mA. Lungimea de undă a razei se situeaza spre spectrul violet şi ultraviolet (442nm sau 325nm). Raza generată de acest tip de laser are o calitate foarte mare, iar puterea este de la câteva zeci până la câteva sute de mW. Din cauza sistemului de control, aceste lasere nu sunt foarte răspândite. Se folosesc în spectroscopie. Laser HeCd 5) Lasere cu elemente solide (materiale cristaline sau amorfe, de obicei amorsate cu ajutorul lămpilor cu xenon sau a laserelor semiconductoare). Aceste lasere pot lucra în impulsuri sau continuu, depinzând de construcţia şi scopul lor. Lungimea de undă variază de la infraroşu (1064nm - Nd tratat) până în spectrul vizibil (694.1nm rubin). Puterea acestor lasere ajung în domeniul pentawatţilor (cele care lucrează în impulsuri), dar în medie au în jur de 1000W. Sunt folosite la prelucrarea materialelor (găurit, tăiat, sudură, ajustare), studierea fuziunii nucleare, lasershow-uri, armament, spectroscopie si multe altele. Care sunt cele mai mari şi cele mai mici lasere? Cel mai mare laser este cel construit la Lawrence Livermore National Laboratory. Este un laser care lucrează în impulsuri, produce 1.8Mj per impuls cu o putere de vârf de peste 500TW. Este de mărimea unui stadion, are 192 de raze şi conţine peste 7,300 componente optice. Costurile de construire estimate depăşesc $1,200,000,000, cu un buget de întreţinere anual de $60.000.000. Cu toate că poate fi folosit şi la vaporizarea instantanee a ţânţarilor, cele 192 de raze pot converge într-un punct microscopic şi este folosit la studiul fuziunii nucleare. Cele mai mari lasere care funcţionează continuu sunt urmatoarele: - Unul bazat pe CO2 la Troisk Institute for Thermonuclear Research (în Troisk, cam la 150km de Moscova). Se zice că puterea sa ar fi de 10MW. - Încă un laser de tipul CO2 la Institute of Physics, Savanoriu, Lithuania. Acest laser a fost aşa de puternic încât a avut o linie de curent special pentru el trasă de la centrala electrică. Cele mai mici lasere sunt cele folosite în mod curent în CD playere, în scannere de bare şi echipamente de telecomunicaţii. Regiunea activa este lunga de o fracţiune de milimetru şi 1 x 3 micrometrii de lata şi înalta. Întreg chip-ul este de marimea unui fir de praf. Chiar şi lasere mai mici sunt în producţie. În teorie, chiar şi un atom poate fi suficient pentru a putea realiza efectul laser. Bibliografie: The Sci.Electronics.Repair (S.E.R) Sam s Laser FAQ (SLF) Laser Equipment Gallery (LEG) Anexa PAGE PAGE 2 쥁@