Referat Informatica Manageriala.Doc
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Informatica Manageriala.Doc si de asemenea puteti face
Download Referat Informatica Manageriala.DocCiteste fragmente din Referat Informatica Manageriala.Doc
PROIECT
APLICAÅ¢IE DE GENERARE A CIFREI DE CONTROL,
UTLIZÂND ALGORITMUL IBM MODULO 9,
PENTRU FIECARE COD MORFOLOGIC ATRIBUIT
PERSONALULUI UNEI FIRME
PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE
" ZAHĂR CORABIA " SA
1. Poziţia societăţii în sectorul Industriei zahărului
SC ZAHĂR CORABIA SA cu sediul în oraşul Corabia, str. Traian, nr.1,
telefon 049/560980, 560887, fax 049/560998, nr. de înregistrare la
Registrul Comerţului J28/52/1991, cod fiscal R 1516981 şi contul de
virament nr.4028270100 deschis la Banca Agricolă SA filiala Corabia a
fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr.1353/1990 ca societate
comercială pe acţiuni cu capital integral de stat cu personalitate
juridica.
Din punct de vedere al capacităţii de prelucrare, respectiv 3000 tone
sfecla pe 24 ore SC Zahăr Corabia SA face parte din categoria
unităţilor de profil cu capacitate medie de prelucrare. Cele mai mari
unităţi de acest fel au o capacitate medie de prelucrare de 4000 tone
sfecla pe 24 ore, iar cele mai mici de 1000 tone sfeclă pe 24 ore.
Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile
române şi statutul propriu .
2. Scurt istoric al societăţii comerciale
SC ZAHĂR CORABIA SA constituită în anul 1990 în baza Hotărârii
Guvernului nr.1353/1990 în urma reorganizării fostei Întreprinderi de
Industrializare a Sfeclei de Zahăr Corabia înfiinţată în baza HCM
nr.850/10.05.1966 ca ÃŽntreprindere de prelucrare a sfeclei cu o
capacitate medie de prelucrare de 3000 tone sfeclă pe 24 ore pe
parcursul unei campanii de 120 zile. Întreprinderea a fost pusa în
funcţiune în anul 1969 cu peste 70 % din utilaje importate din fosta
Republica Federală Germană, circa 10 % din Republica Franţa şi circa
20 % utilaje şi instalaţii indigene.
În anul 1999 societatea a fost privatizată prin preluarea pachetului
majoritar de acţiuni de către firma SC MIMO TRADING COMPANY SA.
În perioada de la punere în funcţiune până în anul 2000 fabrica de
zahăr propriu-zisă a prelucrat în medie peste 280.000 tone sfeclă pe
o campanie de circa 100-120 zile cu un randament cuprins între 10,5 şi
12 %.
Începând cu anul 1989 cantităţile de sfeclă prelucrate au început
sa scadă după cum urmează:
- 1989 - 194.200 tone cu un randament de extracţie de 8,818 % la o
digestie de 13,217 % , o medie de prelucrare de 2942 to/24 ore ÅŸi 66
zile campanie;
- 1990 - 150.235 tone cu un randament de extracţie de 10,385 % la o
digestie de 13,856 % ÅŸi o medie de prelucrare de 2463 tone /24 ore ÅŸi
61 zile de campanie;
- 1991 - 185.805 tone cu un randament de 9,00 % la o digestie de 13,620
% , o medie de prelucrare de 2486 tone/24 ore ÅŸi 74 zile de campanie.
După anul 1991 cantităţile de sfecla prelucrata au scăzut foarte
mult ca urmare a transformărilor produse în agricultura, respectiv
desfiinţarea Cooperativelor Agricole de Producţie şi trecerea
terenurilor agricole în patrimoniul foştilor proprietari.
Cantităţile de sfeclă de zahăr aduse la prelucrare în perioada
1992-1997 au fost :
- 1992 - 88025 tone
- 1993 - 39800 tone
- 1994 - 30080 tone
- 1995 - 55810 tone
- 1996 - 60788 tone
- 1997 - 33136 tone
Ca urmare a acestui fapt campaniile de prelucrare a sfeclei de zahăr au
avut durata cuprinsă între 20-40 de zile cu medii de prelucrare
cuprinse între 1800 şi 2400 tone/24 ore persistând imposibilitatea
aprovizionării ritmice cu sfeclă la capacitatea de prelucrare a
fabricii.
Din cele prezentate mai sus rezultă că pentru desfăşurarea unei
activităţi rentabile a societăţii se impune ca măsura primordiala ,
creşterea suprafeţelor cultivate cu sfecla de zahăr pe de o parte,
iar pe de altă parte creşterea producţiilor medii de sfecla de zahăr
la hectar, sfeclă cu un potenţial tehnologic ridicat. Totodată este
necesară asigurarea unor cantităţi de circa 25-30 mii tone zahăr
brut din import pentru procesare, societatea având experienţă în
acest sens şi prin aceasta se majorează gradul de utilizare a
instalaţiilor.
În anul 1994 SC Zahăr Corabia SA pentru a desfăşura o activitate mai
rentabila, a transferat sfecla achiziţionata, în baza contractelor
încheiate cu cultivatorii din zona, pentru prelucrare la alte fabrici
din sector, iar în anul 1995 a încheiat un contract de asociere pentru
prelucrarea în comun la Corabia a sfeclei pe instalaţiile SC Zahăr
Corabia SA cu SC Zeukma SA Zimnicea şi SC Zahăr SA Calafat, operaţie
care s-a desfăşurat cu rezultate mulţumitoare pentru cele trei
societăţi comerciale.
Pentru campania 1996 SC Zahăr Corabia SA a prelucrat sfecla în baza
unui contract asemănător cu cel din 1995 cu SC Zahăr SA Calafat, SC
Zahăr SA Podari şi SC Zahăr SA Drăgăneşti Olt. În 1997 SC Zahăr
Corabia SA a prelucrat sfecla proprie ÅŸi din zonele Podari ÅŸi
Dragăneşti Olt.
Cele trei societăţi au avut în total circa 5000 ha cultivate cu
sfecla de zahăr , suprafaţa după care se preconiza o producţie de
circa 60.000 tone sfecla neto de prelucrat cu un randament de
aproximativ 10 %. ÃŽn final s-au prelucrat 33.136 tone la un randament
de 9,2 %.
După privatizarea societăţii intervenită în anul 1999, aceasta a
prelucrat în mod exclusiv zahăr brut din import.
3. Organizarea societăţii comerciale
La punerea în funcţiune în 1969 fosta Întreprindere de
Industrializare a Sfeclei de Zahăr avea zona de cultura extinsă în
judeţele Olt, Teleorman şi o parte din judeţul Dolj pe o suprafaţa
de circa 14.000 ha. Întreprinderea a fost concepută ca o unitate de
sine stătătoare având în structura sa sursă proprie de alimentare
cu apă industrială şi centrală termica pentru producerea aburului
tehnologic ÅŸi energiei electrice necesare, cu o capacitate de 170 tone
abur pe oră şi o putere electrică instalată de 10 MW. În această
perioadă CET Zahăr Corabia SA asigura utilităţi Tăbăcăriei
Minerale Corabia.
În anul 1971 Centrala Electrotermică a fost extinsă cu încă o
capacitate de 20 tone abur pe oră ca urmare a punerii în funcţiune a
secţiei de Drojdie furajeră, dependentă de Fabrica de zahăr.
Cu ocazia apariţiei în zona industrială a unor noi capacităţi de
producţie ca: Întreprinderea de Fibre Sintetice, Fabrica de Produse
Lactate, Fabrica de Conserve a fostului IAS Corabia, termoficarea
oraşului, precum şi alte mici obiective industriale, centrala termică
a fost extinsă cu încă doua cazane de abur a câte 30 tone fiecare.
După anul 1990 unele capacităţi de producţie alimentate cu energie
termică din centrala SC Zahăr Corabia SA şi-au încetat activitatea,
iar altele şi-au realizat capacităţi proprii de producere abur
tehnologic şi apă supraîncălzită, astfel că în momentul de faţă
CET SC Zahăr Corabia SA are o disponibilitate de energie termică de
circa 110 tone abur pe ora, la nivelul anului 1996.
Secţia de Drojdie furajeră pusă în funcţiune în anul 1971 a fost
trecută în conservare în anul 1981 produsul fiind nerentabil. În
prezent există perspectiva de retehnologizare prin asociere, în scopul
obţinerii de alcool etilic rafinat cu o capacitate de 150 hl/24 ore.
În anul 1993 în cadrul SC Zahăr Corabia SA a fost pusa în funcţiune
o secţie de produse zaharoase (rahat , drajeuri, şerbet) cu o
capacitate de circa 1400 tone produse zaharoase/an.
Concluzionând, putem spune că în prezent SC Zahăr Corabia SA deţine
în prezent următoarele secţii de producţie şi auxiliare:
Prelucrare brută
Rafinărie
Exterioare
Produse zaharoase
C.E.T.
Mecano-energetic
Agricol
Automecanica
T.E.S.A.
4. Produsele societăţii
Principalul produs al societăţii este zahărul alb cristal destinat
consumului populaţiei sau industrializării.
În decursul anilor, societatea producea numai din sfeclă peste 30.000
tone zahăr alb cristal.
Începând cu anul 1989 cantităţile de zahăr obţinute din sfeclă
s-au diminuat corespunzător în funcţie de sfecla prelucrata .
În perioada 1989-1995 s-au obţinut următoarele cantităţi de zahăr
:
1989-15885 tone
1990-15619 tone
1991-16722 tone
1992- 7962 tone
1993- 3114 tone
1994- sfecla s-a transferat la SC Beta SA Ţăndărei şi SC Zahăr SA
Răcari
1995- 4581 tone
1996- 6234 tone
1997- 3060 tone
Desfacerea produsului zahăr nu a ridicat probleme, beneficiarii
acestuia fiind societăţi comerciale cu capital de stat sau privat din
judeţele Olt Dolj, Gorj, Vâlcea, Argeş, Teleorman, Mehedinţi şi
municipiul Bucureşti, asigurându-se desfacerea în totalitate a
producţiei obţinute.
- Prin intrarea în funcţiune în anul 1993 a secţiei de produse
zaharoase societatea a lansat pe piaţă şi următoarele produse :
rahat, drajeuri bile colorate, şerbet, zahăr farin, zahăr vanilinat
şi alte produse reprezentând peste 250 tone/an. Pentru anul 1997 s-a
preconizat o producţie de produse zaharoase de aproximativ 200 tone cu
o valoare de 900.000 mii lei.
Ca produse secundare rezultate în urma prelucrării sfeclei de zahăr
SC Zahăr Corabia SA mai livrează:
- melasă tip 50 % care reprezintă circa 5 % din sfecla prelucrata;
- tăiţei epuizaţi pentru societăţi zootehnice circa 80 % din
cantitatea de sfecla prelucrata;
În decursul anilor SC Zahăr Corabia SA a prelucrat şi aproximativ
80.000 tone zahăr brut din care în cursul anului 1996, 13.900 tone la
un randament mediu de 90 %. Zahărul alb rezultat a fost valorificat
prin aceeaÅŸi beneficiari.
Ca urmare a livrării produselor fabricate cifra de afaceri în anul
1994 a fost de 8.116.174 mii lei, în anul 1995 de 5.452.657 mii lei,
în anul 1996 15.887.196 mii lei iar la finele semestrului I 1997,
5.028.197 mii lei.
Prezentarea cifrei de afaceri pe structura sortimentală a produselor
(la 30.06.1997).
------------------------------------------------------------------------
-------------------------
Nr. Denumirea produsului Cifra de afaceri
crt.
---------------------------------------------
mii lei
%
------------------------------------------------------------------------
-------------------------
1. Zahăr 2378670
47,25
2. Melasa 1025710
20,05
3. Apa industriala 101553
2,09
4. Produse zaharoase 435700
8,66
5. Energie electrica 654769
13,02
6. Alte produse ÅŸi materiale 371705
8,93
------------------------------------------------------------------------
-------------------------
TOTAL 5028107
100,00
------------------------------------------------------------------------
-------------------------
5. LIVRĂRI ŞI DISTRIBUŢIE
5.1. Analiza pieţei de comercializare a produselor
Până în anul 1992 zahărul fiind un produs supus regimului
repartiţiilor era desfăcut de societate în baza acestor repartiţii
în cea mai mare parte în următoarele zone ale tarii:
- Municipiul BucureÅŸti
- Judeţul Olt
- Judeţul Argeş
- Judeţul Gorj
- Judeţul Vâlcea şi mai puţin în judeţele Dolj şi Teleorman sau
chiar şi în alte judeţe.
După descentralizare, principalii beneficiari ai produselor SC Zahăr
Corabia SA au rămas cei tradiţionali apărând în plus beneficiarii
privaţi din aceleaşi judeţe.
Întrucât în ultimii ani producţiile de zahăr fiind din ce în ce
mai mici , cererea a depăşit oferta, fapt ce a făcut sa nu se mai
încheie contracte de livrare , aceasta realizându-se numai în baza
comenzii şi în limita sumelor virate societăţii sau a documentelor
de plata prezentate.
Piaţa de desfacere pentru produsele societăţii:
------------------------------------------------------------------------
-------------------------
Nr. Judeţul Produsul
Cantitatea %
------------------------------------------------------------------------
-------------------------
1. Municipiul Bucureşti zahăr
16
prod.
zaharoase 11
melasa
25
------------------------------------------------------------------------
------------------------
2. Judeţul Olt zahăr
20
prod.
zaharoase 16
melasa
14
* apă
industriala 47
------------------------------------------------------------------------
-----------------------
3. Judeţul Vâlcea zahăr
12
prod.
zaharoase 13
melasa
6
------------------------------------------------------------------------
----------------------
4. Judeţul Argeş zahăr
10
prod.
zaharoase 15
melasa
6
------------------------------------------------------------------------
----------------------
5. Judeţul Gorj zahăr
11
prod.
zaharoase 13
melasa
4
------------------------------------------------------------------------
---------------------
6. Judeţul Dolj zahăr
12
prod.
zaharoase 10
melasa
5
------------------------------------------------------------------------
----------------------
7. Alte judeţe zahăr
19
prod.
zaharoase 22
melasa
40
------------------------------------------------------------------------
-----------------------
zahăr 100
prod.
zaharoase 100
melasa
100
------------------------------------------------------------------------
-------------------------
* numai la SC Corapet SA Corabia în afara consumului propriu.
5.2. Principalii furnizori de materii prime ÅŸi materiale , energie ÅŸi
combustibil
a. Sfecla de zahăr
- Societăţile comerciale Agricole de Stat
Corabia, Deveselu, Piatra Olt, Studina, Redea, Turnu
Măgurele
- Asociaţiile Agricole Juridice din oraşul Corabia şi
comunele Grojdibod, Băbiciu, Tia Mare, Obârşia, Gostavăţ, Cezieni,
Vârtop, Deveselu, Dobrosloveni, etc.
- Asociaţiile familiale agricole şi cultivatorii
individuali din zona de cultura a SC Zahăr Corabia SA
b. Materiale :
- cocs - combinatul siderurgic SIDERCA Călăraşi
- piatra calcar - SC CIMUS SA Câmpulung
- pânze filtru - SC POBAC SA Bacău
- SC TEHNICOTEX SA BucureÅŸti
- SC FINTES SA Fălticeni
- ţevi şi conducte - SC Republica Bucureşti
- SC SILCOTUB SA Zalău
- armaturi din fonta ÅŸi otel
- SC Robinete Ind. SA Bacău
- SC IAIFO SA Zalău
- laminate din otel - fostele BJATM (COMAT) din judeţele Olt,
Teleorman, Dolj şi uzinele producătoare
c. Energie electrica - RENEL - FRE Olt, Slatina
d. Combustibil (păcura) - SC Arpechim SA Piteşti, Petrobrazi SA
PloieÅŸti, SNP.
II. PREZENTAREA BAZEI DE DATE
Baza de date utilizata în SGBD FoxPro 2.6 se numeşte PERSONAL.DBF şi
are următoarea structură:
MARCA C6 - cod unic de identificare a personalului
NUME C23 - numele si prenumele angajaţilor
CALIFICARE C15 - calificarea salariatului
SECTOR C20 - secţia în care lucrează
ATELIER C20 - atelierul din cadrul secţiei
SALARIU N7 - salariul brut
Baza de date a fost indexată după câmpurile SECTOR+NUME, având
indexul PERSONAL.CDX cu eticheta (TAG) SECTOR:
INDEX ON SECTOR+NUME TAG SECTOR
Pentru completarea câmpului MARCA s-a folosit un cod de 6 caractere de
forma ABCDEF, cu următoarea semnificaţie:
A - reprezintă codul secţiei - ia una din valorile : 1, 2, 3, 4, 5,
6, 7, 8, 9
B - reprezintă codul atelierului din cadrul secţiei A - poate lua una
din valorile: 1, 2, 3, 4 în funcţie de numărul de ateliere ale
secţiei
CDE - se folosesc 3 caractere care semnifică numărul de ordine al
salariatului în cadrul atelierului (exp. 001, 005, 010 etc.)
F - reprezintă cifra de control obţinută conform algoritmului IBM
modulo 9
Secţiile societăţii comerciale au fost denumite şi codificate
conform tabelului următor:
SECÅ¢IA COD SECÅ¢IE ATELIER COD ATELIER
BRUT 1 ATELIER1
ATELIER2 1
2
RAFINĂRIE 2 ATEL.RAFINARE
ATEL.CONDIÅ¢IONARE 1
2
EXTERIOARE 3
0
ZAHAROASE 4
0
CET 5 ATELIER MECANIC
ATELIER ELECTRIC
ST. TRATARE APÄ‚
ST. PĂCURĂ 1
2
3
4
MEC-ENERG 6 ATELIER MECANIC
ATELIER ELECTRIC 1
2
AGRICOL 7 MATERIE PRIMA
AUTO AGRICOL 1
2
AUTOMECANICA 8 AUTOBAZA
ATELIER REPARAÅ¢II 1
2
TESA 9
0
Exemplu de cod (marca): 510080: reprezintă marca unui salariat din
secţia CET (5), atelierul mecanic (1), cu numărul de ordine 8 (008)
ÅŸi cifra de control 0.
III. PROGRAMUL SURSÄ‚
CLEAR
SET TALK OFF
SET COLOR TO BG+/B
? <<
>>
SET COLOR TO BG+/N
USE PERSONAL ORDER TAG SECTOR
GO BOTTOM
STORE D TO ST
DO WHILE ST= D
@ 3,1 TO 22,78 CLEAR
STORE 0 TO MARCAI
STORE TO NUM
STORE TO CALIF
STORE 0 TO SAL
@6,7 SAY MARCA GET MARCAI PICTURE 99999 MESSAGE
INTRODUCETI MARCA FARA CIFRA DE CONTROL
@8,7 SAY NUME GET NUM PICTURE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
MESSAGE INTRODUCETI NUMELE SI PRENUMELE
@10,7 SAY CALIFICARE GET CALIF PICTURE !!!!!!!!!!!!!!! MESSAGE
INTRODUCETI CALIFICAREA
@12,7 SAY SECTOR
@12,23 GET SECT FUNCTION ^N
BRUT;RAFINARIE;EXTERIOARE;ZAHAROASE;CET;MEC-ENERG;AGRICOL;AUTOMECANICA;T
ESA ;
DEFAULT BRUT
READ
DO CASE
CASE ALLTRIM(SECT)= BRUT
@15,7 SAY ATELIER
@15,23 GET ATEL FUNCTION ^N ATELIER1;ATELIER2 MESSAGE INTRODUCETI
ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ;
DEFAULT ATELIER1
CASE ALLTRIM(SECT)= RAFINARIE
@15,7 SAY ATELIER
@15,23 GET ATEL FUNCTION ^N ATEL.RAFINARE;ATEL.CONDITIONARE
MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ;
DEFAULT ATEL.RAFINARE
CASE ALLTRIM(SECT)= EXTERIOARE
@15,7 SAY ATELIER
@15,23 GET ATEL FUNCTION ^N EXTERIOARE MESSAGE INTRODUCETI
ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ;
DEFAULT EXTERIOARE
CASE ALLTRIM(SECT)= ZAHAROASE
@15,7 SAY ATELIER
@15,23 GET ATEL FUNCTION ^N ZAHAROASE MESSAGE INTRODUCETI
ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ;
DEFAULT ZAHAROASE
CASE ALLTRIM(SECT)= CET
@15,7 SAY ATELIER
@15,23 GET ATEL FUNCTION ^N ATELIER MECANIC;ATELIER ELECTRIC;ST.
TRATARE APA;STATIE PACURA MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL
SECTIEI ;
DEFAULT ATELIER MECANIC
CASE ALLTRIM(SECT)= MEC-ENERG
@15,7 SAY ATELIER
@15,23 GET ATEL FUNCTION ^N ATELIER MECANIC;ATELIER ELECTRIC
MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ;
DEFAULT ATELIER MECANIC
CASE ALLTRIM(SECT)= AGRICOL
@15,7 SAY ATELIER
@15,23 GET ATEL FUNCTION ^N MATERIE PRIMA;AUTO AGRICOL MESSAGE
INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ;
DEFAULT MATERIE PRIMA
CASE ALLTRIM(SECT)= AUTOMECANICA
@15,7 SAY ATELIER
@15,23 GET ATEL FUNCTION ^N AUTOBAZA;REPARATII MESSAGE
INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ;
DEFAULT AUTOBAZA
CASE ALLTRIM(SECT)= TESA
@15,7 SAY ATELIER
@15,23 GET ATEL FUNCTION ^N TESA MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL
DIN CADRUL SECTIEI ;
DEFAULT TESA
ENDCASE
@19,7 SAY SALARIU GET SAL PICTURE 9999999 MESSAGE
INTRODUCETI SALARIUL BRUT
READ
******************************************************************
* ACEASTA SECVENTA DE PROGRAM CALCULEAZA CIFRA DE CONTROL PENTRU CAMPUL
MARCA
* ==========================================================
** ETAPA I ***** Determinarea lungimii codului
N1=MARCAI
C=MARCAI
L=0
DO WHILE C<>0
N1=N1/10
C=INT(N1)
L=L+1
ENDDO
** ETAPA II ***** Determinarea vectorului cifrelor codului
DIMENSION CIF(L)
N1=MARCAI
FOR I=L TO 1 STEP -1
CIF(I)=MOD(N1,10)
N1=INT(N1/10)
ENDFOR
** ETAPA III **** Atribuirea ponderilor
DIMENSION P(L)
X=8
FOR I=1 TO L
R=MOD(X,3)
DO WHILE (R=0)
X=X-1
R=MOD(X,3)
ENDDO
P(I)=X
X=X-1
ENDFOR
** ETAPA IV **** Determinarea cifrei de control
S=0
FOR I=1 TO L
PR=CIF(I)*P(I)
C=PR
DO WHILE C<>0
R=MOD(C/10)
C=INT(C/10)
S=S+R
ENDDO
ENDFOR
CC=9-MOD(S,9)
** ETAPA V **** Formarea codului
DIMENSION CIF1(L+1)
MARCAC=0
FOR I=1 TO L
CIF1(I)=CIF(I)
ENDFOR
CIF1(L+1)=CC
FOR I=1 TO L+1
MARCAC=INT(MARCAC+(CIF1(I)*10^(L+1-I)))
ENDFOR
? MARCAC=
??MARCAC
******************************************************************
GO TOP
LOCATE FOR MARCA=MARCAC
IF .NOT. EOF()
@3,1 TO 22,78 CLEAR
SET COLOR TO R+/B
@8,2 SAY MARCA ACEASTA A FOST INTRODUSA DEJA! VERIFICATI!
SET COLOR TO BG+/N
ELSE
APPEND BLANK
REPLACE MARCA WITH MARCAC
REPLACE NUME WITH NUM
REPLACE CALIFICARE WITH CALIF
REPLACE SECTOR WITH SECT
REPLACE ATELIER WITH ATEL
REPLACE SALARIU WITH SAL
ENDIF
@22,5 SAY DORITI SA MAI INTRODUCETI DATE [D/N] GET ST PICT !
READ
ENDDO
REINDEX
BROWSE
CLOSE ALL
PAGE 13
- PAGE 12 -
ì¥Â