Referat Informatica Manageriala2.Doc

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Informatica Manageriala2.Doc si de asemenea puteti face Download Referat Informatica Manageriala2.Doc

Citeste fragmente din Referat Informatica Manageriala2.Doc

PROIECT APLICAŢIE DE GENERARE A CIFREI DE CONTROL, UTLIZÂND ALGORITMUL IBM MODULLO 9, PENTRU FIECARE COD MORFOLOGIC ATRIBUIT PERSONALULUI UNEI FIRME PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE " ZAHĂR CORABIA " SA 1. Poziţia societăţii în sectorul Industriei zahărului SC ZAHĂR CORABIA SA cu sediul în oraşul Corabia, str. Traian, nr.1, telefon 049/560980, 560887, fax 049/560998, nr. de înregistrare la Registrul Comerţului J28/52/1991, cod fiscal R 1516981 şi contul de virament nr.4028270100 deschis la Banca Agricolă SA filiala Corabia a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr.1353/1990 ca societate comercială pe acţiuni cu capital integral de stat cu personalitate juridica. Din punct de vedere al capacităţii de prelucrare, respectiv 3000 tone sfecla pe 24 ore SC Zahăr Corabia SA face parte din categoria unităţilor de profil cu capacitate medie de prelucrare. Cele mai mari unităţi de acest fel au o capacitate medie de prelucrare de 4000 tone sfecla pe 24 ore, iar cele mai mici de 1000 tone sfeclă pe 24 ore. Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi statutul propriu . 2. Scurt istoric al societăţii comerciale SC ZAHĂR CORABIA SA constituită în anul 1990 în baza Hotărârii Guvernului nr.1353/1990 în urma reorganizării fostei Întreprinderi de Industrializare a Sfeclei de Zahăr Corabia înfiinţată în baza HCM nr.850/10.05.1966 ca Întreprindere de prelucrare a sfeclei cu o capacitate medie de prelucrare de 3000 tone sfeclă pe 24 ore pe parcursul unei campanii de 120 zile. Întreprinderea a fost pusa în funcţiune în anul 1969 cu peste 70 % din utilaje importate din fosta Republica Federală Germană, circa 10 % din Republica Franţa şi circa 20 % utilaje şi instalaţii indigene. În anul 1999 societatea a fost privatizată prin preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către firma SC MIMO TRADING COMPANY SA. În perioada de la punere în funcţiune până în anul 2000 fabrica de zahăr propriu-zisă a prelucrat în medie peste 280.000 tone sfeclă pe o campanie de circa 100-120 zile cu un randament cuprins între 10,5 şi 12 %. Începând cu anul 1989 cantităţile de sfeclă prelucrate au început sa scadă după cum urmează: - 1989 - 194.200 tone cu un randament de extracţie de 8,818 % la o digestie de 13,217 % , o medie de prelucrare de 2942 to/24 ore şi 66 zile campanie; - 1990 - 150.235 tone cu un randament de extracţie de 10,385 % la o digestie de 13,856 % şi o medie de prelucrare de 2463 tone /24 ore şi 61 zile de campanie; - 1991 - 185.805 tone cu un randament de 9,00 % la o digestie de 13,620 % , o medie de prelucrare de 2486 tone/24 ore şi 74 zile de campanie. După anul 1991 cantităţile de sfecla prelucrata au scăzut foarte mult ca urmare a transformărilor produse în agricultura, respectiv desfiinţarea Cooperativelor Agricole de Producţie şi trecerea terenurilor agricole în patrimoniul foştilor proprietari. Cantităţile de sfeclă de zahăr aduse la prelucrare în perioada 1992-1997 au fost : - 1992 - 88025 tone - 1993 - 39800 tone - 1994 - 30080 tone - 1995 - 55810 tone - 1996 - 60788 tone - 1997 - 33136 tone Ca urmare a acestui fapt campaniile de prelucrare a sfeclei de zahăr au avut durata cuprinsă între 20-40 de zile cu medii de prelucrare cuprinse între 1800 şi 2400 tone/24 ore persistând imposibilitatea aprovizionării ritmice cu sfeclă la capacitatea de prelucrare a fabricii. Din cele prezentate mai sus rezultă că pentru desfăşurarea unei activităţi rentabile a societăţii se impune ca măsura primordiala , creşterea suprafeţelor cultivate cu sfecla de zahăr pe de o parte, iar pe de altă parte creşterea producţiilor medii de sfecla de zahăr la hectar, sfeclă cu un potenţial tehnologic ridicat. Totodată este necesară asigurarea unor cantităţi de circa 25-30 mii tone zahăr brut din import pentru procesare, societatea având experienţă în acest sens şi prin aceasta se majorează gradul de utilizare a instalaţiilor. În anul 1994 SC Zahăr Corabia SA pentru a desfăşura o activitate mai rentabila, a transferat sfecla achiziţionata, în baza contractelor încheiate cu cultivatorii din zona, pentru prelucrare la alte fabrici din sector, iar în anul 1995 a încheiat un contract de asociere pentru prelucrarea în comun la Corabia a sfeclei pe instalaţiile SC Zahăr Corabia SA cu SC Zeukma SA Zimnicea şi SC Zahăr SA Calafat, operaţie care s-a desfăşurat cu rezultate mulţumitoare pentru cele trei societăţi comerciale. Pentru campania 1996 SC Zahăr Corabia SA a prelucrat sfecla în baza unui contract asemănător cu cel din 1995 cu SC Zahăr SA Calafat, SC Zahăr SA Podari şi SC Zahăr SA Drăgăneşti Olt. În 1997 SC Zahăr Corabia SA a prelucrat sfecla proprie şi din zonele Podari şi Dragăneşti Olt. Cele trei societăţi au avut în total circa 5000 ha cultivate cu sfecla de zahăr , suprafaţa după care se preconiza o producţie de circa 60.000 tone sfecla neto de prelucrat cu un randament de aproximativ 10 %. În final s-au prelucrat 33.136 tone la un randament de 9,2 %. După privatizarea societăţii intervenită în anul 1999, aceasta a prelucrat în mod exclusiv zahăr brut din import. 3. Organizarea societăţii comerciale La punerea în funcţiune în 1969 fosta Întreprindere de Industrializare a Sfeclei de Zahăr avea zona de cultura extinsă în judeţele Olt, Teleorman şi o parte din judeţul Dolj pe o suprafaţa de circa 14.000 ha. Întreprinderea a fost concepută ca o unitate de sine stătătoare având în structura sa sursă proprie de alimentare cu apă industrială şi centrală termica pentru producerea aburului tehnologic şi energiei electrice necesare, cu o capacitate de 170 tone abur pe oră şi o putere electrică instalată de 10 MW. În această perioadă CET Zahăr Corabia SA asigura utilităţi Tăbăcăriei Minerale Corabia. În anul 1971 Centrala Electrotermică a fost extinsă cu încă o capacitate de 20 tone abur pe oră ca urmare a punerii în funcţiune a secţiei de Drojdie furajeră, dependentă de Fabrica de zahăr. Cu ocazia apariţiei în zona industrială a unor noi capacităţi de producţie ca: Întreprinderea de Fibre Sintetice, Fabrica de Produse Lactate, Fabrica de Conserve a fostului IAS Corabia, termoficarea oraşului, precum şi alte mici obiective industriale, centrala termică a fost extinsă cu încă doua cazane de abur a câte 30 tone fiecare. După anul 1990 unele capacităţi de producţie alimentate cu energie termică din centrala SC Zahăr Corabia SA şi-au încetat activitatea, iar altele şi-au realizat capacităţi proprii de producere abur tehnologic şi apă supraîncălzită, astfel că în momentul de faţă CET SC Zahăr Corabia SA are o disponibilitate de energie termică de circa 110 tone abur pe ora, la nivelul anului 1996. Secţia de Drojdie furajeră pusă în funcţiune în anul 1971 a fost trecută în conservare în anul 1981 produsul fiind nerentabil. În prezent există perspectiva de retehnologizare prin asociere, în scopul obţinerii de alcool etilic rafinat cu o capacitate de 150 hl/24 ore. În anul 1993 în cadrul SC Zahăr Corabia SA a fost pusa în funcţiune o secţie de produse zaharoase (rahat , drajeuri, şerbet) cu o capacitate de circa 1400 tone produse zaharoase/an. Concluzionând, putem spune că în prezent SC Zahăr Corabia SA deţine în prezent următoarele secţii de producţie şi auxiliare: Prelucrare brută Rafinărie Exterioare Produse zaharoase C.E.T. Mecano-energetic Agricol Automecanica T.E.S.A. 4. Produsele societăţii Principalul produs al societăţii este zahărul alb cristal destinat consumului populaţiei sau industrializării. În decursul anilor, societatea producea numai din sfeclă peste 30.000 tone zahăr alb cristal. Începând cu anul 1989 cantităţile de zahăr obţinute din sfeclă s-au diminuat corespunzător în funcţie de sfecla prelucrata . În perioada 1989-1995 s-au obţinut următoarele cantităţi de zahăr : 1989-15885 tone 1990-15619 tone 1991-16722 tone 1992- 7962 tone 1993- 3114 tone 1994- sfecla s-a transferat la SC Beta SA Ţăndărei şi SC Zahăr SA Răcari 1995- 4581 tone 1996- 6234 tone 1997- 3060 tone Desfacerea produsului zahăr nu a ridicat probleme, beneficiarii acestuia fiind societăţi comerciale cu capital de stat sau privat din judeţele Olt Dolj, Gorj, Vâlcea, Argeş, Teleorman, Mehedinţi şi municipiul Bucureşti, asigurându-se desfacerea în totalitate a producţiei obţinute. - Prin intrarea în funcţiune în anul 1993 a secţiei de produse zaharoase societatea a lansat pe piaţă şi următoarele produse : rahat, drajeuri bile colorate, şerbet, zahăr farin, zahăr vanilinat şi alte produse reprezentând peste 250 tone/an. Pentru anul 1997 s-a preconizat o producţie de produse zaharoase de aproximativ 200 tone cu o valoare de 900.000 mii lei. Ca produse secundare rezultate în urma prelucrării sfeclei de zahăr SC Zahăr Corabia SA mai livrează: - melasă tip 50 % care reprezintă circa 5 % din sfecla prelucrata; - tăiţei epuizaţi pentru societăţi zootehnice circa 80 % din cantitatea de sfecla prelucrata; În decursul anilor SC Zahăr Corabia SA a prelucrat şi aproximativ 80.000 tone zahăr brut din care în cursul anului 1996, 13.900 tone la un randament mediu de 90 %. Zahărul alb rezultat a fost valorificat prin aceeaşi beneficiari. Ca urmare a livrării produselor fabricate cifra de afaceri în anul 1994 a fost de 8.116.174 mii lei, în anul 1995 de 5.452.657 mii lei, în anul 1996 15.887.196 mii lei iar la finele semestrului I 1997, 5.028.197 mii lei. Prezentarea cifrei de afaceri pe structura sortimentală a produselor (la 30.06.1997). ------------------------------------------------------------------------ ------------------------- Nr. Denumirea produsului Cifra de afaceri crt. --------------------------------------------- †††††††††††††††業⁩敬⁩††††† ††††††┠ⴍⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭ ⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭ ⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭⴭ 1. Zahăr 2378670 47,25 2. Melasa 1025710 20,05 3. Apa industriala 101553 2,09 4. Produse zaharoase 435700 8,66 5. Energie electrica 654769 13,02 6. Alte produse şi materiale 371705 8,93 ------------------------------------------------------------------------ ------------------------- TOTAL 5028107 100,00 ------------------------------------------------------------------------ ------------------------- 5. LIVRĂRI ŞI DISTRIBUŢIE 5.1. Analiza pieţei de comercializare a produselor Până în anul 1992 zahărul fiind un produs supus regimului repartiţiilor era desfăcut de societate în baza acestor repartiţii în cea mai mare parte în următoarele zone ale tarii: - Municipiul Bucureşti - Judeţul Olt - Judeţul Argeş - Judeţul Gorj - Judeţul Vâlcea şi mai puţin în judeţele Dolj şi Teleorman sau chiar şi în alte judeţe. După descentralizare, principalii beneficiari ai produselor SC Zahăr Corabia SA au rămas cei tradiţionali apărând în plus beneficiarii privaţi din aceleaşi judeţe. Întrucât în ultimii ani producţiile de zahăr fiind din ce în ce mai mici , cererea a depăşit oferta, fapt ce a făcut sa nu se mai încheie contracte de livrare , aceasta realizându-se numai în baza comenzii şi în limita sumelor virate societăţii sau a documentelor de plata prezentate. Piaţa de desfacere pentru produsele societăţii: ------------------------------------------------------------------------ ------------------------- Nr. Judeţul Produsul Cantitatea % ------------------------------------------------------------------------ ------------------------- 1. Municipiul Bucureşti zahăr 16 prod. zaharoase 11 melasa 25 ------------------------------------------------------------------------ ------------------------ 2. Judeţul Olt zahăr 20 prod. zaharoase 16 melasa 14 * apă industriala 47 ------------------------------------------------------------------------ ----------------------- 3. Judeţul Vâlcea zahăr 12 prod. zaharoase 13 melasa 6 ------------------------------------------------------------------------ ---------------------- 4. Judeţul Argeş zahăr 10 prod. zaharoase 15 melasa 6 ------------------------------------------------------------------------ ---------------------- 5. Judeţul Gorj zahăr 11 prod. zaharoase 13 melasa 4 ------------------------------------------------------------------------ --------------------- 6. Judeţul Dolj zahăr 12 prod. zaharoase 10 melasa 5 ------------------------------------------------------------------------ ---------------------- 7. Alte judeţe zahăr 19 prod. zaharoase 22 melasa 40 ------------------------------------------------------------------------ ----------------------- zahăr 100 prod. zaharoase 100 melasa 100 ------------------------------------------------------------------------ ------------------------- * numai la SC Corapet SA Corabia în afara consumului propriu. 5.2. Principalii furnizori de materii prime şi materiale , energie şi combustibil a. Sfecla de zahăr - Societăţile comerciale Agricole de Stat Corabia, Deveselu, Piatra Olt, Studina, Redea, Turnu Măgurele - Asociaţiile Agricole Juridice din oraşul Corabia şi comunele Grojdibod, Băbiciu, Tia Mare, Obârşia, Gostavăţ, Cezieni, Vârtop, Deveselu, Dobrosloveni, etc. - Asociaţiile familiale agricole şi cultivatorii individuali din zona de cultura a SC Zahăr Corabia SA b. Materiale : - cocs - combinatul siderurgic SIDERCA Călăraşi - piatra calcar - SC CIMUS SA Câmpulung - pânze filtru - SC POBAC SA Bacău - SC TEHNICOTEX SA Bucureşti - SC FINTES SA Fălticeni - ţevi şi conducte - SC Republica Bucureşti - SC SILCOTUB SA Zalău - armaturi din fonta şi otel - SC Robinete Ind. SA Bacău - SC IAIFO SA Zalău - laminate din otel - fostele BJATM (COMAT) din judeţele Olt, Teleorman, Dolj şi uzinele producătoare c. Energie electrica - RENEL - FRE Olt, Slatina d. Combustibil (păcura) - SC Arpechim SA Piteşti, Petrobrazi SA Ploieşti, SNP. II. PREZENTAREA BAZEI DE DATE Baza de date utilizata în SGBD FoxPro 2.6 se numeşte PERSONAL.DBF şi are următoarea structură: MARCA C6 - cod unic de identificare a personalului NUME C23 - numele si prenumele angajaţilor CALIFICARE C15 - calificarea salariatului SECTOR C20 - secţia în care lucrează ATELIER C20 - atelierul din cadrul secţiei SALARIU N7 - salariul brut Baza de date a fost indexată după câmpurile SECTOR+NUME, având indexul PERSONAL.CDX cu eticheta (TAG) SECTOR: INDEX ON SECTOR+NUME TAG SECTOR Pentru completarea câmpului MARCA s-a folosit un cod de 6 caractere de forma ABCDEF, cu următoarea semnificaţie: A - reprezintă codul secţiei - ia una din valorile : 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 B - reprezintă codul atelierului din cadrul secţiei A - poate lua una din valorile: 1, 2, 3, 4 în funcţie de numărul de ateliere ale secţiei CDE - se folosesc 3 caractere care semnifică numărul de ordine al salariatului în cadrul atelierului (exp. 001, 005, 010 etc.) F - reprezintă cifra de control obţinută conform algoritmului IBM modulo 9 Secţiile societăţii comerciale au fost denumite şi codificate conform tabelului următor: SECŢIA COD SECŢIE ATELIER COD ATELIER BRUT 1 ATELIER1 ATELIER2 1 2 RAFINĂRIE 2 ATEL.RAFINARE ATEL.CONDIŢIONARE 1 2 EXTERIOARE 3 0 ZAHAROASE 4 0 CET 5 ATELIER MECANIC ATELIER ELECTRIC ST. TRATARE APĂ ST. PĂCURĂ 1 2 3 4 MEC-ENERG 6 ATELIER MECANIC ATELIER ELECTRIC 1 2 AGRICOL 7 MATERIE PRIMA AUTO AGRICOL 1 2 AUTOMECANICA 8 AUTOBAZA ATELIER REPARAŢII 1 2 TESA 9 0 Exemplu de cod (marca): 510080: reprezintă marca unui salariat din secţia CET (5), atelierul mecanic (1), cu numărul de ordine 8 (008) şi cifra de control 0. III. PROGRAMUL SURSĂ CLEAR SET TALK OFF SET COLOR TO BG+/B ? <<>> SET COLOR TO BG+/N USE PERSONAL ORDER TAG SECTOR GO BOTTOM STORE D TO ST DO WHILE ST= D @ 3,1 TO 22,78 CLEAR STORE 0 TO MARCAI STORE TO NUM STORE TO CALIF STORE 0 TO SAL @6,7 SAY MARCA GET MARCAI PICTURE 99999 MESSAGE INTRODUCETI MARCA FARA CIFRA DE CONTROL @8,7 SAY NUME GET NUM PICTURE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! MESSAGE INTRODUCETI NUMELE SI PRENUMELE @10,7 SAY CALIFICARE GET CALIF PICTURE !!!!!!!!!!!!!!! MESSAGE INTRODUCETI CALIFICAREA @12,7 SAY SECTOR @12,23 GET SECT FUNCTION ^N BRUT;RAFINARIE;EXTERIOARE;ZAHAROASE;CET;MEC-ENERG;AGRICOL;AUTOMECANICA;T ESA ; DEFAULT BRUT READ DO CASE CASE ALLTRIM(SECT)= BRUT @15,7 SAY ATELIER @15,23 GET ATEL FUNCTION ^N ATELIER1;ATELIER2 MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ; DEFAULT ATELIER1 CASE ALLTRIM(SECT)= RAFINARIE @15,7 SAY ATELIER @15,23 GET ATEL FUNCTION ^N ATEL.RAFINARE;ATEL.CONDITIONARE MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ; DEFAULT ATEL.RAFINARE CASE ALLTRIM(SECT)= EXTERIOARE @15,7 SAY ATELIER @15,23 GET ATEL FUNCTION ^N EXTERIOARE MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ; DEFAULT EXTERIOARE CASE ALLTRIM(SECT)= ZAHAROASE @15,7 SAY ATELIER @15,23 GET ATEL FUNCTION ^N ZAHAROASE MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ; DEFAULT ZAHAROASE CASE ALLTRIM(SECT)= CET @15,7 SAY ATELIER @15,23 GET ATEL FUNCTION ^N ATELIER MECANIC;ATELIER ELECTRIC;ST. TRATARE APA;STATIE PACURA MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ; DEFAULT ATELIER MECANIC CASE ALLTRIM(SECT)= MEC-ENERG @15,7 SAY ATELIER @15,23 GET ATEL FUNCTION ^N ATELIER MECANIC;ATELIER ELECTRIC MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ; DEFAULT ATELIER MECANIC CASE ALLTRIM(SECT)= AGRICOL @15,7 SAY ATELIER @15,23 GET ATEL FUNCTION ^N MATERIE PRIMA;AUTO AGRICOL MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ; DEFAULT MATERIE PRIMA CASE ALLTRIM(SECT)= AUTOMECANICA @15,7 SAY ATELIER @15,23 GET ATEL FUNCTION ^N AUTOBAZA;REPARATII MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ; DEFAULT AUTOBAZA CASE ALLTRIM(SECT)= TESA @15,7 SAY ATELIER @15,23 GET ATEL FUNCTION ^N TESA MESSAGE INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI ; DEFAULT TESA ENDCASE @19,7 SAY SALARIU GET SAL PICTURE 9999999 MESSAGE INTRODUCETI SALARIUL BRUT READ ****************************************************************** * ACEASTA SECVENTA DE PROGRAM CALCULEAZA CIFRA DE CONTROL PENTRU CAMPUL MARCA * ========================================================== ** ETAPA I ***** Determinarea lungimii codului N1=MARCAI C=MARCAI L=0 DO WHILE C<>0 N1=N1/10 C=INT(N1) L=L+1 ENDDO ** ETAPA II ***** Determinarea vectorului cifrelor codului DIMENSION CIF(L) N1=MARCAI FOR I=L TO 1 STEP -1 CIF(I)=MOD(N1,10) N1=INT(N1/10) ENDFOR ** ETAPA III **** Atribuirea ponderilor DIMENSION P(L) X=8 FOR I=1 TO L R=MOD(X,3) DO WHILE (R=0) X=X-1 R=MOD(X,3) ENDDO P(I)=X X=X-1 ENDFOR ** ETAPA IV **** Determinarea cifrei de control S=0 FOR I=1 TO L PR=CIF(I)*P(I) C=PR DO WHILE C<>0 R=MOD(C/10) C=INT(C/10) S=S+R ENDDO ENDFOR CC=9-MOD(S,9) ** ETAPA V **** Formarea codului DIMENSION CIF1(L+1) MARCAC=0 FOR I=1 TO L CIF1(I)=CIF(I) ENDFOR CIF1(L+1)=CC FOR I=1 TO L+1 MARCAC=INT(MARCAC+(CIF1(I)*10^(L+1-I))) ENDFOR ? MARCAC= ??MARCAC ****************************************************************** GO TOP LOCATE FOR MARCA=MARCAC IF .NOT. EOF() @3,1 TO 22,78 CLEAR SET COLOR TO R+/B @8,2 SAY MARCA ACEASTA A FOST INTRODUSA DEJA! VERIFICATI! SET COLOR TO BG+/N ELSE APPEND BLANK REPLACE MARCA WITH MARCAC REPLACE NUME WITH NUM REPLACE CALIFICARE WITH CALIF REPLACE SECTOR WITH SECT REPLACE ATELIER WITH ATEL REPLACE SALARIU WITH SAL ENDIF @22,5 SAY DORITI SA MAI INTRODUCETI DATE [D/N] GET ST PICT ! READ ENDDO REINDEX BROWSE CLOSE ALL ASPECTE TEORETICE PRIVIND SISTEMUL INFORMATIC PENTRU MANAGEMENT Functionarea unei firme in conditii de eficienta economica presupune luarea acelor decizii care sa asigure in final cresterea profitabilitatii firmelor. Procesul de fundamentare a deciziilor e influentat de calitatea informatiilor ce stau la baza sa , de modul de organizare interna a firmei, de ansamblul metodelor de management concurential folosite la diverse nivele ierarhice. Cresterea calitatii actului decizional este conditionata atat de viteza de transmitere a informatiilor corespunzatoare calitativ, cat si de factori interni si externi firmei ce stau la baza luarii deciziilor. In procesul de informatizare al unei firme trebuie sa luam in considerare sistemul sau de management, tratat ca o entitate formatadin parti componente aflate in relatii de interdependenta. Sistemul de management contine 4 componente : Subsistemul decizional-are in vederea luarea deciziilor si optimizarea lor; Subsistemul informational- are in vederea tot ceea ce inseamna informatii in cadrul firmei; Subsistemul organizatoric-se ocupa de parte structurala a firmei; Subsistemul metodelor si tehnicilor de management-se ocupa de metodele si tehnicile care pot ajuta la crestera eficientei firmei. Subsistemul informational- reprezinta un ansamblu intercorelat intr-o conceptie sistemica a datelor,informatiilor, circuitelor informationale, fluxurilor informationale, procedurilor si metodelor de culere ,stocare si transmitere a datelor ce actioneaza interdependent in vederea realizarii obiecctivelor firmei.Intr-o abordare sistemica, componenta informationala realizeaza legatura dintre sistemul decizional si celelalte subsisteme la nivel microeconomic. Prin componentele sale , sistemul informational asigura atat transmiterea informatiilor necesare diverselor nivele de decizie, cat si a continutului deciziilor catre nivelele operationale. Subsistemul informational are urmatoarele componente: -datele = o descriere letrica sau cifrica a unui fenomen sau proces (data curenta) -informatiile=acela date care aduc un spor de cunoastere adresantului(data mea de nastere pentru o persoana ). -circuitele informationale= ansamblul verigilor organizatorice prin care circula informatia (contabil, contabil-sef, manager economic, manag er general, AGA). -fluxuri informationale = acele date ce parcurg circuitele informationale.Sunt de trei feluri: fluxuri ascendente=se stabilesc intre 2 verigi organizatorice aflate pe nivele ierarhice diferite intre care exista o relatie de subordonare; fluxuri orizontale = se stabilesc intre 2 verigi organizatorice aflate pe acelasi nivel ierarhic(manegerul economic si cel comercial); fluxuri oblice= se stabilesc intre 2 verigi organizatorice aflate pe nivele ierarhice diferite , dar intre care nu exista relatii de subordonare(casier si manager comercial); -proceduri informationale=ansamblul metodelor si tehnicilor prin care se realizeaza interfata unui calculator .Pot exista proceduri manuale(nu intervine partea de calcul) si automate. -metode si tehnici= ansamblul componentelor hard si soft ce se utilizeaza in culegerea , prelucrarea , transmiterea si stocarea datelor. Fiecare subsistem poate fi descompus astfel: al activitatii de productie al activitatii de resurse umane(personal) comercial financiar-contabil, corespunzator functiunilor dintr-o firma. Deficiente caracteristice tuturor sistemelor informationale: filtrajul-modificarea intentionata in cadrul sistemului a cuontinutului unor informatii de-a lungul fluxului informational pe care-l parcurg; distorsiunea-modificarea neintentionata a continutului informatiilor in timpu8l parcurgerii de catre acestea a circuitelor informationale; redundanta-fenomenul de inregistrare repetata a acelorasi informatii sau a unor informatii cu continut asemanator pe suprturi fizice diferite; supraincarcarea canalelor de informatii-fenomenul prin care se transmite la diverse nivele ierarhice un volum prea mare de informatii a caror analiza nu intra in totalitate in competenta nivelului respectiv. Subsistemul informational contine o componenta foarte importanta-subsistemul informatic-acea parte a sistemului informational care in care procedurile sunt preponderent automate. SISTEM INFORMATIONAL SISTEM INFORMATIC MIJLOACE UTILIZATE AUTOMATA MECANIZATA MANUALA PRELUCRAREA INFORMATIILOR VEHICULAREA INFORMATIILOR CULEGEREA SI INREGISTRAREA INFORMATIILOR Organizarea structurala a firmei Organizarea constituie un mijloc esential pentru relizarea obiectivelor previzionate. Organizarea –mijloc de rationalizare a activitatii unitatilor economice, formata din trei domenii: -organizarea conducerii -organizarea productiei -organizarea muncii. ORGANIZAREA firmei consta in stabilirea si delimitarea proceselor de munca fizica si intelectuala , a componentelor acestora ( operatii, lucrari) precum si gruparea lor pe compartimente, formatii de lucru corespunzator anumitor criterii manageriale , econom ice , tehnice si sociale in vederea realizarii obiectivelor previzionate. In functie de continut , organizarea firmei imbraca doua forme principale: ORGANIZARE PROCESUALA-consta in stabilirea principalelor categorii de munca , a proceselor necesare realizarii ansamblului de obiective ale firmei. Rezultatul organizarii il reprezinta : functiunile, activitatile,atributiile si sarcinile. ORGANIZAREA STRUCTURALA-consta in gruparea functiunilor, activitatilor, atibutiilor si sarcinilor in functie de anumite criterisi repartizarea acestora in subdiviziuniorganizatorice pe grupuri si persoane in vederea asigurarii unor conditii cat mai bune pentru indeplinirea obiectivelor firmei. Rezultatul acestei organizari il reprezinta structura organizatorica. FUNCTIUNEA-ansamblul proceselor de munca omogene, asemanatoare sau complementare, care contibuie la realizarea aceluiasi obiectiv.Intr-o functiune sunt utilizate concepte,cunostinte, metode din acelasi domeniu. In cadrul firmelor moderne exista 5 functiuni; Cercetare –dezvoltare Comerciala Productie Financiar contabila Personal. Fiecare functiune se divide in mai multe ACTIVITATI. ACTIVITATE-ansambluil proceselor omogenece concura la realizarea acelorasi obiective.In functiunea comerciala exista 3 activitati :marketing, aprovizionare, vanzare. In cadrul activitatii deosebim ATRIBUTII. ATRIBUTIE-proces de munca precis conturat , care se executa periodic si unepori continuu, ce implica cunostinte specializatesi concura la realizarea unui obiectiv specific.In activitatea de aprovizionare – atributia de elaborare a contractelor de parovizionare. O atributie se poate divide in mai multe SARCINI. SARCINA –componenta de baza a unui proces de munca ce contribuie la realizarea unui obiectivindividual care se atribuie spre realizare unei singure persoane(la baza ei stau calificarea , cunostintele, aptitudinile personaluluidisponibil). FUNCTIUNEA DE CERCETARE –DEZVOLTERE-ansamblul activitatilor desfasurate in intreprindereprin care se concepe si se implementyeaza progresul tehnico-stiintific. In cadrul acestei functiuni-3 activitati principale: Previzionare Conceptie tehnica Organizare FUNCTIUNEA COMERCIALA- ansamblul proceselor de cunoastere a cererii si ofertei pietii’ de procurare a materiilor prime’ materialelor , echipamentelor de productie necesare desfasurarii productiei firmeisi de vanzare a produselor si serviciilor acesteia. In cadrul ei deosebim 3 activitati principale: vanzarea aprovizionarea tehnico-materiala marketing. Presupune urmatoarele atribitii: Prospectarea pietei interne Pospectarea pietei externe Propunerea structurii, volumului produselor, serviciilor de realizatin firma. FUNCTIUNEA DE PRODUCTIE-ansamblul proceselor de munca din cadrul intreprinderii prin care se transforma obiectivele muncii in produse finite, semifabricate si se creeaza conditii tehnica materiale, organizatorice necesaredesfasurarii fabricatiei in bune conditii. Se grupeaza in 5 activitati principale: Programarea , pregatirea ,lansarea si urmarirea productiei Fabricatia Controlul tehnic de calitate Intretinerea si repararea utilajelor si a celorlalte mijloace Productia auxiliara FUNCTIUNEA FINANCIAR –CONTABILA-ansamblul activitatilor prin care se asigura resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei precum si evidenta valorica a a miscarii intregului sau patrimoniu. In cadrul ei deosebim 3 activitati principale: Financiara Contabilitatea Control financiar de gestiune FUNCTIUNEA DE PERSONAL-ansamblul proceselor din cadrul societatii conmerciale sau regiei autonome prin care se asigura resursele umane necesare, prec um si utilizarea ,dezvoltarea si motivarea acestora. Resursele umane , singurelecreatoare de valoare si de valoare de intrebuintare in procesul muncii. Prin ORGANIZAREA STRUCTURALA-se asigura modelelarea organizariiprocesuale in conformitate cu necesitatile si posibilitatille fiecarei organizatii. STRUCTURA ORGANIZATORICA a firmei – ansamblul persoanelor si si subdiviziunilor organizatorice astfel constituite incat sa asigure premisele organizatorice in vederea stabilirii si realizarii obiectivelor previzionate . In cadrul ei deosebim 2 componente principale: STRUCTURA MANAGERIALA –ansamblul managerilor de nivel superior si al subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile manageriale, economice si tehnice side personal necesare desfasurarii activitatii de compartimentului de productiei. STRUCTURA DE PRODUCTIE – alcatuita din totalul subdiviziunilor organizatorice ale firmei, in cadrul carora se desfasoara activitatile operationale, in principal de productie. Componentele structurii organizatorice care se regasesc ibn orice firma sunt: POSTUL-cea mai simpla subdiviziune organizatorica a firmei si reprezinta ansamblul obiectivelor , sarcinilor , responsabilitatilor care revin spre exercitare unui salariat al societatii sau regiei de stat. Eficacitatea muncii depuse de titularul sau este conditionata de corelarea judicioasa a sarcinilor ( obiectivelor) competentelor si rtesponsabilitatilor – reprezinta “TRIUNGHIUL DE AUR” al organizarii. Totalitatea poaturilor care prezinta aceleasi caracteristici principale formeaza o FUNCTIE ( functia manageriala ,functia de executie). COMPARTIMENTUL-ansamblul persoanelor ce efectueaza munci omogene si/sau complementare pe acelasi amplasament care contribuie la realizarea acelorasi obiectivederivate si sunt subordonate aceluiasi manager(ateliere ,laboratoare,sectii, servicii, birouri). Operational-fabrica produse, furnizeaza unele servicii Compartimentul Functional-pregatesc deciziile pentru ` managementul superior si mediu al firmei. Numarul nivelurilor ierarhice are o importanta deosebita pentru buna desfasurare a activitatii manageriale.Reducerea lor inseamna cresterea operativitatii, diminuarea posibilitatilor de deformare a informatiilor. Organizarea –mijloc folosit pentru analiza structurii organizatorice -reprezentare grafica a strtucturii organizatorice . “Materiile prime” prin care se fundamenteaza functiile proceselor de management: informatia si oamenii servesc la elaborarea deciziilor-principalul instrument de management.. La nivelul unei societati,sistemul informatic pentru management trebuie abordat intr-o viziune integrata, astfel ca in procesul de proiectare a sistemelor informatice, sa se aiba in vedere ca iesirile fiecarui subsistem sa fie intrari in alt subsistem sau sa fie folosite in procesul de fundamentare a deciziilor. Un sistem informatic este dat de o succesiune de de aplicatii informaticedezvoltate pe principiul “de jos in sus”, asemanator cu cel al imploziei. Pentru sistemul informatic al functiunii comerciale-gestiunea stocurilor de materii prime , materiale, servicii , utilitati,produse finite, semifabricate, controlul automat al gradului de lichidare a creantelor si a stadiului platii furnizorilor. Pentru sistemul informatic financiar-contabil –elaborarea automata a notelor contabile, a balantei de verificare, a bilantului semestrial si anual, precum si a jurnalelor contabile.Urmarirea in timp real a situatiei decontarii facturilor catre furnizori sau catre beneficiari.Timp real-intervalul temporar in care pot fi furnizateanumite date in asa fel incat sa fie influentat procesul in curs de derulare. Pentru sistemul informatic al functiunii de productie-lansarea in fabricatie , programarea productiei, intretinerea si functionarea utilajelor, calculul necesarului de combustibil si de energie electricadestinata necesitatilor tehnologice. Metodologia de realizare a sistemelor informatice pentru management: Etapa 0: formarea echipei de cercetare Etapa 1: analiza preliminara a sistemului informational care are ca obiectiv cunoasterea ariei de intinderea acestuia si a obiectivelor ce stau in fata rationalizarii sistemului informational; Etapa 2: analiza detaliata-obiectiv-analizarea in detaliu a tuturor componentelor sistemului informational si evaluarea critica a deficientelor determinate in urma acestora(de natura informationala si decizionala); Etapa3: proiectarea sistemului informatic-descrierea in ansamblu si in detaliu a noului sistem informatic; Etapa 4: experimentarea sistemului informatic-testarea pe data de tip test si apoi pe date reale a sistemului in vederea determinarii anumitor aspecte ce nu au fost luate in considerare in etapele anterioare; Etapa 5: implementarea noului sistem informatic-ansamblul masurilor organizatorice si tehnice ce se iau in vederea inlocuirii vechiului sistem cu cel nou proiectat; Etapa 6: exploatarea si mentinerea in functiune a sistemului informatic-activitati de service, actualizari a unor componente. Principiile care stau la baza metodologiei: Principiul viitor-trecut: proiectarea SI trebuie sa inceapa de la iesirile acestuia si de la situatiile informatoionale finale pe care trebuie sa le furnizeze; Structura SI trebuie sa fie independenta de structura subsistemului organizatoric al firmei; Implementarea SI trebuie sa inceapa de la nivelul ierarhic ce-i asigura o eficienta economica maxima; SI trebuie sa fie prevazut cu componente de avarie(back up); Abordarea SI se va face de pe pozitia intregului fara a fi neglijate obiectivele partilor sale componente. Functionarea eficienta a unui sistem informatic depinde printre altele de existenta unei codificari corectea entitatilor reunite in fisiere si baze de date. Alegerea unui anumit tip de codificare este influentata de complexitatea informatiilor realizate, precum si de necesitatea corelarii lor cu o serie de produse soft-ware in cadrul firmei. In software-urile de aplicatie pentru gestiunea fizica a materialelor , pieselor de schimb, a evidentei personalului, fiecarui articol din baza de date i se atribuie un cod. Un cod morfologic este alcatuit dintr-un numar de caractere ,iar in cadrul sau fiecare caracter sau grup de caractere simbolizeaza informatii despre articolul respectiv. Ocodificare morfologica si unitara permite constituirea unei baze de date care poate fi exploatata si gestionatade mai multi utilizatori in cadrul mai multor aplicatii, evitandu-se pe cat posibil manifestarea fenomenului de redundanta. Deficientele specifice activitatii economice , manifestate in functionarea sistemelor informationale au stat in atentia proiectantilor de softwareaplicativ si a firmelor specializate in dezvoltarea software-ului de baza.Deficienta majora cu un grad mare de raspandire o constituie defectuoasa codificare a informatiilor cu impactdeosebit asupra calitatii prelucrarii informatiilor dintr-un sistem informational. Deoarece validarile efectuate de sistemele de gestiune a bazelor de date sau de limbajele de nivel inalt nu pot elimina in totalitate erorile generate de exploatarea defectuasa a produselor informatice, a aparut necesitatea introducerii unor validari suplimentare a informatiilor, caracteristice fiecarei aplicatii informatice dezvoltata in cadrul unei societati comerciale. Metoda cea mai des folosita in controlarea corectitudinii codurilor de acces la o baza de date , o constituie introducerea in structura codului a cifrei de control. Acesta, ca ultim caracter in cod se obtine printr-un algoritm in care intervin o serie de ponderi care se prelucreaza MODULLO N . Cel mai uzual algoritm este cel al firmei IBM care foloseste ponderile 8,7,5,4,2,1 si prin care se calculeaza cifra de control modullo 9, in urmatorii pasi de algoritm: se atribuie fiecarui caracter din cod, in ordine , cate o pondere din multimea { 8,7,5,4,2,1} ; se inmulteste fiecare caracter cu pionderea corespunzatoare atribuita anterior; se aduna cifra cu cifra numerele obtinute prin inmultire ; se imparte suma la 9 si se retine restul acestei impartiri; se determina cifra de control ca fiind diferenta dintre 9 si restul retinut. PAGE 13 - PAGE 16 - 쥁