Referat Copiute Sop.Doc

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Copiute Sop.Doc si de asemenea puteti face Download Referat Copiute Sop.Doc

Citeste fragmente din Referat Copiute Sop.Doc

CURS 1 Definitii ale strategiei: o strategie este un plan de alocare si utilizare a resurselor disponibile in scopul mpdificarii echilibrului concurential si stabilirii avantajului intrepr. in cauza. consta in conceperea si cond. unor actiuni in scopul crearii de ocazii interne si externe in raport cu capacitatile intrepr. si exigentele sale. e un ansamblu de decizii si acţ. referitoare la alegerea mijloacelor si angajarii res2. este ans. modalitaţilor de def., alocare şi utilizare a res. gest. de întrepr. Strategia întrepr. poate îmbrăca 3 forme generice( Michael Porter): strat. de dominare prin costuri strat. de diferentiere strat. de focalizare Optiunile strategice care sunt încadrate în marile strat. generice sunt: Specializarea Diversificarea Integrarea pe verticală Inovarea Alianţă şi cooperare Achiziţie Retragere 1.2 DEF & FAZELE proc. inv proc.inv.=totalit. activ2 utile din soc.pt. dezv., modern. ,reutilarea Kfix. In cadrul proc. inv. intanlim alocari de res2sub forma de invest2 care trec intr-o per. de timp prin invest2neterminate pt ca in final sa se transforme in K fix. Struct. proc. inv. pe care o vom prezenta in schema urm cuprinde 3faze & mai multe etape & reprez. princip.2 activ impuse de realiz. & elab. proiectului. FAZA PREINVESTITIONALA-cup. activ.2ce se desf. in cadrul proc. incepind cu faza de identif. a proiectelor cu rentabilitate ridicata & teminind cu luarea deciziilor de invest2. Este faza de conceptie in care se culeg inf2 in leg. cu posib2de inv.2 , se def. ob.2proiectului &caile de realiz. a ac.2, calcule & analize preliminarii, se elab. variantele constructive & tehnol.2 pt. reliz. proiectului, dintre care se alege var. optima. 1.Identif. dom.2 de activ. in care se pot plasa in mod eficient invest.2 In tarile dezv. identif. ac.2 dom.2 este o act. a mediilor de afaceri publice &private, organ.2 guv., depart.2 de ramura au obligatia sa-si elab. prog.2 de dezv. pe tm si tl. Ac.2pot oferi inf.2detaliate pt a se orienta spre proiecte cu viabilitate.In FRANTA, JAPONIA se realiz. plan.2 orientative. Ac.2dom.2se pot stabili pe baza unor liste publicate periodic de ministere prin care se mention. dom.2 avute in ved. intr-o an. per. de timp in principalele ramuri econ. Se intocmesc st.2 de oportunitate prin care se analizeaza viabilitatea proiectelor, se apreciaza ce posib.2 exista in leg cu aproviz. cu res.2 nat. din tara si din import, marimea prez. si viit. a pietelor, cond.2 de cooperare pe plan int. & internat., pol. de atrag. a inv.2straine. Ofertele de proiect viabile vor fi analizate prin st.2 de prefezab. sau direct prin SF daca inf.2 obtinute anterior sunt sufic. si bine fundamentate. Cererea fundamentarii. st.2 de oprtun. este sistematica si se bazeaza pe estimari globale. Se impune estimarea unui studiu gen de oportunitate studiu gen are 3 forme: 1.st.2regionale ce vizeaza iden. posib.2 de a investi intr-o an. regiune. 2.st.2subsectoriale ce viz. posibilitati de a investi intr-un subsector ec 3.st.2 de resurse prin care se urmareste cresterea posib.2 de valorif. a unei res. de tip agricol sau industrial. Studiul special de oportunitate:se utiliz. mai des ca cel general si poate fi def. astfel:instrum. prin care un proiect poate fi transf. intr-un propunere de investitii care sa declanseze interesul investitorului. St. tb. sa contina inf.2 fundamentale pt. caract. proiectului a.i. investitorul sa poata aprecia daca oferta este atragatoare si sa se treaca la etapa urm. in elab. proiectului. Asadar, st.2 de oportun. sunt instrum.2 prin care se ofera investitorului inf.2, sugestiv cu privire la dom.2 in care isi pot plasa K, inclusiv caract.2 de baza ale proiectelor de invest.2. Daca investitorul isi manif. interesul pt. un proiect este nec. sa se elab. imediat in st. de prefezabilitate. Studiul de prefezabilitate Oferta de proiect analizata in st. de oprtunitate este dezv. detaliat in cadrul studiului de prefezabilitate. Existenta acestei trepte intre st. de oportunitate si cel de fezabilitate se impune at. cd. inf.2 oferite de primul sunt insuficiente ca vol. si fundamentare. Studiul de fezabilitate(SF) este doc. care asigura inf.2 necesare pt. luarea deciziei de invest.2. El def. si analizeaza elem.2 esentiale ale fabricarii prod.2 avute in vedere si diverse proc.2 de Q utilizate. SF tb. sa porneasca de la dimensiunea si amplasam. optim al proiectului, de la mai multe var.2 tehnologice, de mat. prime exitente, de invest.2 si de Q a.i. sa se poata alege varianta cea mai buna.SF este doc. care permite sa se ajunga la decizia de investitii. Calculele de eficienta si analiza realiz. in cadrul SF tb. sa conduca la una din urm.2 decizii: acceptarea proiectului. Faza investitionala Se trece la negociere si contractari , se incheie contracte cu producatorii de utilaje si instalatii de Q conf. tehnol. de fabr. din SF cu proiectul pt. executarea desenelor si a celorlalte piese de proiect, cu constructorul pt. exec. lucr.2 de constructii si instalatii. Pt. realiz.unei efic. ridicate este imp. ca activ.2 din ac. faza si in special exec. lucr.2 de C+I sa fie modelate urmarindu-se obt. unui minimum de efort investitional. Astfel, daca analizam activ. de C+I constatam ca etapa de executie a lucr.2 de santier se caracterizeaza printr-un volum mare de res.2materiale, fin.2, de forta de munca care stau imobilizate pe toata durata executiei obiectivului.Ca urmare, tb. actionat pt. scaderea duratei de exec. si o esalonare a consumurilor de investitii a. i. imobil. de res.2 sa fie minima. Faza de exploatare in din mom. punerii in functiune si se incheie odata cu atingerea parametrilor proiectati prevazuti in SF. Dp. aceea responsabilitatea pt. functionare revine beneficiarului. C2-I-CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA EFIC.EC=interact. dintre efectele unei activ.2 ec. si eforturile depuse in vederea realizarii lor. Efic. ec. nu poate fi masurata prin indicatori de volum,ci prin intermediul unor indic.2specifici de efic.ec e=efecte/eforturi. max(e)=E max/ε oarecare (1)sau Eoarecare/ε min.2 Π). II.CARACTERUL RELATIV AL OPTIMULUI Raportul dintre optim si eficient este de la parte la intreg. Intotd. mai multe sol.2 efic. ,numai una este optima. BAZELE TEORETICE ALE INVESTITIILOR 1.DEF. SI CLASIF. INVESTITIILOR Pt. def. notiunii de invetitii sunt necesare unele precizari: In conceptia autorilor occidentali =acele res.2 finan.alocate pt. achiz. de bn.2de folosinta indelung. sau pt.procurarea de mijl.2 fixe care sa fie folosite in proc. de Q. Ac def. este in sens restrans. In sens larg invest.2=acele ch.2 cu procurarea mijl.2fixe, precum si cele destinate achiz. de mat. prime, pt. plata salariilor, pt. diverse oper.2 bancare, adica toate res.2financiare folosite in mod curent, pt. finan. Q intr-o soc. comerciala. Invest.2 nu pot fi confundate cu ch.2 de Q. INVESTITIILE=totalit. res.2 tehnice, materiale, financiare, de factori de munca pe care un agent econ. sau societatea in totalitatea ei le aloca pt. expansiunea, modernizarea, restructurarea K fix. Elem.2definitorii ale invest.2: 1-continut concret material al efortului inv. 2-factorul timp-durata 3-not. de investitii pp. eficienta=>efecte>eforturi 4-not. de investitii pp. risc Interpretarea contabila a inv.2 reduce inv. la notiunea de imobil.2 in sens contabil=toate bn.2 mobile si imobile, corporale sau necorp. achizitionate sau create in S.C. care raman neschimb. ca forma fizica pe o per. lunga de timp. Interpretarea econ. a inv.2 largeste forma de manifestare a inv.2 =totalit. consumurilor de res.2 facute in prezent in speranta obtinerii in viitor a unor efecte superioare ch.2 actuale. Interpretarea financiara=totalit. ch.2 de res.2 care gener. venituri sau economii pe o per. lunga de timp in viitor si a caroramortizare se face in mai multi ani.Acceptiunea fin. inglb. toate elem.2 de ch.2 la care se adauga si NFR pt desf. activ.2 suplim. gener. de crest. cap.deQ Structura inv.2 dupa natura lor: -ch.2 pt. SF si proiectarea obiectivelor (1-3% din valoarea de deviz) -ch.2 pt. res.2 mat. necesare edificarii obiectivului -ch.2pt. achiz. mijl.2 de transport -ch. pt. procurarea de licente -ch. pt. organiz. de santier -ch. pt. specializarea lucratorilor CLASIFICAREA INVESTITIILOR I.Dupa struct. tehnol. (expr. dir.2 de repartizare a invest.2pe categ.2 de lucr.) 1.lucr.2 de const.-montaj din care lucr.2 de C+I 2.masini, utilaje si instalatii 3.lucr.2 geologice- inv.2 destinate prospectarii, explorarii dest. extinderii zacamintelor geologice 4.alte ch.2 de invest.2(plata SF-urilor, plata corectarii) II.Dupa leg. cu obiectivul de baza 1.Directe=acea parte a inv.2 totale care se aloca pt. const. propriu-zisa a ob. de baza si dotarea lui cu utilajele si instalatii de Q. 2.Colaterale=acea parte a inv.2 totale ce se aloca pt. const. unor obiective leg. teritorial sau functional de ob. de baza care au menirea sa asigure utilitatile pt. buna funct. a acestora(racordul la conducta de gaze, apa, energie, drum care leaga fabrica de alte obiective). 3.Conexe=acea parte a inv. totale care se aloca pt. dezv. capacit. de Q in ramurile conexe(adiacente) ramurii din care face parte ob. de baza cu scopul asigurarii noului obiectiv cu materiale, utilaje etc. necesare const. si functionarii sale. It=Id+Icl+Icon III.Dupa felul lucrarilor -de inlocuire sau reutilare-modernizaresau inovatie-de expansiune -strategice IV.Dupa modul de constituire:nete si brute. 2.CONCEPTUL DE EF. EC. SI FORMELE DE MANIFESTARE Eficienta=o categ. complexacare exprima rap. ce se stab. intre res.2 consumate pt. desf. unei activ. si efectele rezultate. ε. Eforturile de investiti=totalitatea ch.2 de munca soc. necesar pt. realizarea diferitelor obiectictive de investitii, precum si contraval pierderilor de venit net care se inregistreza prin scoaterea terenurilor din circuitul agricol si imob. invest. pe per. de executie a proiectului. Efectele de invest.2=totalitatea rez.2economice, fin.si soc. prevazute a se obt. prin constr. obiectivului si funct. sa. Efectele se manifesta in primul rand ca o consecinta a eforturilor investitionale care sunt purtatoare de efecte econ. si soc. de care va profita beneficiarul societatea. Efecte economice –masa suplimentara de bn.2 materiale si serv.2, de rezult.2 fin. inreg. de intrepr. si societate ce se obt. in proc de functionare a K fix creat. i serv.2,(WL si aΠ, Obligatiile civile def-Prin obligatie intelegem fie latura pasiva a continutului unui raport juridic, fie acel rap jur in continutul caruia intra dreptul sub activ denumit creditor de a cere sub pasiv(debitor)de a da , a face sau a nu face ceva sub sanctiunea constringerii de stat in cazul neexecutarii. Rap jur obligational e format din urmatoarele parti: 1.Sub raportului care sunt pers2 fizice sau jur participante la acordul jur prin care unul dintre SB(numit SB activ) e creditorul obligatiei iar celalalt SB(SB pasiv) e debitorul oblig. Pot exista rap2 jur obligationale cu o pluralit. de SB(mai multi creditori si debitori) 2. Continutul rap jur e format din dreptil de creanta apartinind creditorului si obligatia corelativa acestui dr care apartine debit. Drept2 de creanta sunt mereu dr2 relative, adica opozabile numai unei an persoane. Ac. dr2 sunt dr2 patrimoniale si intr-un rap jur intre dr2 creditorului si obligatiile debit. exista o interdep. pt. ca nu pot exista dr2 fara oblig2 si oblig2 care sa nu aiba la baza un an. dr. 3. Obiectul rap. =prestatia la care este indreptatit creditorul si la care este obligat debitorul. Ac. prestatie in mod curent se prezinta in urmatoarele forme:a da, a face si a nu face ceva. Prin a da ceva intelegem transmiterea unui an. obiect de la debitor catre creditor(ex. contractul deV/C-se transmite bunul fizic concret de la V la C) Oblig. de a face ceva –savarsirea unei an. actiuni, exec. unei an. lucrari sau prestarea unui an. serviciu, cum ar fi edificarea unei constructii, repararea unui bun, efect. unui transport. Prin a nu face ceva-oblig. de abtinere a unei pers. pe care si0o asuma aceasta intr-un rap jur obligational. Ex:contract de donatie-oblig. beneficiarului de a nu instraina o per. bunul respec Sanctiunea denumita si constringere, consta in puterea pe care o recunoaste legea creditorului de a-l sili pe debitor sa-si execute obligatia de buna voie iar in caz contrar de a apela la forta de constringere a statului prin intermediul autoritatilor jud. si al executorilor judec. Clasificarea obligatiilor 1. dupa ob. lor obligatiile sunt: -de a da -de a face -de a nu face 2.dupa modalit in care se realiz. prestatia: -oblig. pozitive:a da si a face -ob. negative :de a nu face 3.dupa finalitatea urmarita de parti: oblig. de rezultat oblig. de mijloace(sau de diligenta) Oblig. de rezultat=in care debitorul se obliga sa obt. un anumit rezultat concret prin activ. pe care o desfasoara;ex. antreprenorul se obliga sa construiasca o vila Obligatiile de mijloace constau in angajam. pe care si-l ia debitorul sautilizeze toate caile, toate diligentele de care dispune pentru realiz. unui scop fara ca atingerea scopului sa fie un element al prestatiei;ex. oblig. medicului de a trata o boala fara a garanta vindecarea pacientului. 4. dupa sanctiunea lor juridica: -oblig. civile perfecte care se bucura integral de sanctiune jur. 0oblig. naturale(imperfecte)nu se mai bucura de integralitatea sanct. jur. in sensul ca statul nu mai acorda credit/sprijin pt. exec. silita a debitorului, iar debitorul care a exec. oblig. dupa ce dr. la actiune al creditorului s-a prescris, numai are posibilitatea sa ceara inapoierea prestatiei chiar daca debitorul nu stia la data exec. prestatiei ca termenul de prescriptie era implinit. 5.dupa struc. lor: -oblig. pure si simple -oblig. complexe Oblig. pure si simplese caracterizeaza prin existenta unui singur creditor, a unui singur debitor, a unui singur obiect si se exec. dintr-o data. Oblig. complexe se impart: -oblig. cu pluralitate de obiecte - “ subiecte -oblig. afectate de modalitati Oblig. cu pluralit. de obiecte pot fi: -oblig. conjunctive ce au ca ob. 2 sau mai multe prestatii iar debitorul e tinut sa le exec. pe toate(ex. debit. dator creditorului o suma de bani, mai multe obiecte etc.) -oblig. alternative in care debitorul e tinut sa exec. la alegere 1 dintre mai multe prestatii prevazute in conventie.Alegerea prestatiei pe care o va exec. e la indemina debit. pana la scadenta. Dupa implinirea. term. de scadenta , daca debitorul nu a exec. nici una dintre prestatiile prestabilite, creditorul va putea incepe urmarirea silita pt. oricare din ac. prestatii, alegerea fiind exclusiva a sa. -oblig. facultative sunt cele in care ob. precizat il formeaza o singura prestatie dar se lasa debitorului posib. sa se elibereze si printr-o alta prestatie(sa faca plata pretului obligatiei). Ac. ob. principal al debitului(datoriei)poate fi inlocuit de un ob. subsidiarastfel:1 daca exista clauza prin care se lasa deplina putere de apreciere a debitorului nu va putea exista opozitie din partea creditorului fata de oprestatie subsidiara facuta de debitor 2 cand exista o clauza prin care se stab. ca debitorul va putea sa execute o alta prestatie, neidentificata, dar de aceeasi echivalenta patrimoniala si cu acordul creditorului, debitorul va trebui sa ceara mai intai acordul creditorului vis-à-vis de intentia sa raportata la o an. prestatie. Oblig. cu pluralit de SB se clasifica: -ob. divizibile(conjuncte) -ob. indivizibile -ob. solidare Ob. divizibile sunt acelea care desi se stabilesc intre mai multi creditori sau debitori, creanta e divizibila astfel ca fiecare creditor are dr. doar asupra partii sale si fiecare debitor e obligat doar la partea lui. Ob. indiviz. sunt acelea care datorita ob. sau prin conventia partilor nu sunt susceptibile a fi impartite intre cred. sau debit. Codul Civil stab. ca oblig. e indivizibila cand ob. ei nu se poate imparti nici dpdv. material si nici intelectual. ex. oblig. de a aprecia un bun indivizibil e o oblig. indivizibila cand spre ex. debitorul datoreaza un bun mai multor creditori iar bunul prin natura lui isi poate pastra functionalit. sau atributele sale daca ar fi impartit. Pt. a se elibera de datorie debitorul va putea vinde bunul iar pretul obt. il va putea diviza catre creditorii sai. Oblig. solidare=in care fiecare dintre creditori poate pretinde debitorului exec. intregii datorii sau fiecare dintre debitori poate fi obligat la prestarea integrala a prestatiilor. Solidaritatea poate fi activa sau pasiva. Cea activa e mai rar intalnita. Cea pasiva presupune ca mai multi debitori sunt oblig. fata de un creditor in mod solidar, iar creditorul poate sa se indrepte pt. intreaga sa creanta impotriva oricaruia dintre debitorii solidari fara ca debitorul solidar executat sa se poata opune. .Debitorul exec. se va putea indrepta ulterior impotriva celorlalti debitori pt. a-si acoperi ceea ce a platit singur creditorului si nu datora. Obligatiile afectate de modalitati Sunt acele oblig. complexe ale caror efecte 쥁